1,868 matches
-
persistă o ambiguitate în ce o privește pe această femeie, care împiedică încadrarea ei în tipologie, fie cea a unei femme fragile sau a unei femme fatale. Spre deosebire de tabloul lui Pallady, calele nu devin eufemismele devoalate ale unei sexualități febricitate senzual, privirea este cea care indică florile, și nu invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ritmului, ci o muzicalitate interioară, subtilă, ineluctabilă, care asociază într-un efect nou, sinestezic, și celelalte simțuri, în special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de poezii al lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele cântă la flaut, o alta, cu ochii închiși, pare transportată de fiorul voluptuos al muzicii. Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o administrație grecească fidelizată pecuniar, selectată dintre membrii negustorilor cu dare de mână a unui cartier grecesc al Istambulului, numit Fanar. Loghi vizează mai puțin acest eteroclit greco-bizantin, cât imaginea ideală a unei Grecii, răsfrântă pitoresc într-un cromatism viu, senzual. Karnabatt vede în peisajele lui Loghi reflexe onirice și cultul artei, adică un evazionism cu deschidere spre depărtări, cu mirajul Orientului și estetismul dublat de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm, femeile apar așezate pe un fel de rotondă, un postament, înconjurate de câțiva arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes la plantele exotice, imitând diverse maladii venerice, afectând direct epiderma. Carnalitatea transferată astfel elementului vegetal se încarcă de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiectului în critica de artă a vremii, abordări bazate pe pe constatări și distincții cvasigenerale. Descrierea se termină apoteotic, criticul desfășurând tabloul propriei sale sensibilități estetizante, pentru care tabloul pictorului nu fusese decât un pretext. Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri sensuale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să prindă ceva și din sensibilitatea sfârșitului de secol sau a Secession-ului la Ștefan Luchian, Nicolae Vermont sau Kimon Loghi, Theodor Pallady. Abia cu Cecilia Cuțescu-Storck va dobândi o cu totul altă dimensiune, care o va scoate din pitorescul senzual sau naturalist, pentru a o integra unui exotism spiritualizat de factură gauguiniană. Tudor Arghezi remarca chiar prolificitatea temei: Se petrece, de câțiva ani încoace, în pictura noastră, un fel de dezrobire, și a țigăncilor"516. În vara anului 1904, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci ce nu deșteaptă gama fenomenelor erotice și senzuale, ce nu apar ca o suită comică a figurilor de carnaval, ci poartă în ele reflexul unor mistere, pe care ne este parcă teamă să le dezvăluim"522. Altfel, tentația originilor și elementele unui simbolism teozofic în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul, acesta este unul sacru, cultual, nicidecum mundan. Spre deosebire de țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca stă rezemată de un zid văruit, cu brațele ridicate, într-o atitudine care posedă grația formală a unei amfore. Poza senzuală este evidentă, este ca și cum pictorul s-ar fi transformat într-un fotograf pentru o agenție de modeling, prinzând doar acele cadre care supralicitează fascinul erotic. Vermont lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La fel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k care îi conferă modelului o totală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o totală libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art, dintre toate piesele expuse de către sculptorul Savargin sculptorul se născuse la București -, pe aceea având-o ca subiect pe Salomeea, și singura sculptură reprodusă în ziar. Cu un picior adus sub ea și cu celălalt peste el într-o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi și capul sprijinit de încheietură, nudul care o reprezintă pe Salomeea devine expresia unei grații coregrafiate atent, preparate parcă într-un laborator fotografic. Această caligrafie posturală, care-i scoate în evidență feminitatea, sugerează aparent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în scenă, în tablou, ca act estetic, așa cum sudoarea de pe fruntea Salomeei în povestirea lui Flaubert devine un șirag de perle, iar actul sângeros al decapitării este eufemizat sexual, fie în dansul Salomeei, fie în gestul final, deopotrivă cumplit și senzual, al sărutului. Rama aurită servește astfel drept punere în scenă, ca spectacol strălucitor al actului crud, este integrată, la rândul ei, în aria reprezentării. Cum am văzut, Nicolae Vermont reia tema într-un alt tablou, fără a schimba atitudinea Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
putut găsi corespondent în limba română: Salomeea, Salomia. De efect este ultimul "e", litera fiind transcrisă cu caracterul grecesc corespunzător, "Є", sugestie a originii orientale a nimfetei. Caligrafierea numelui, ductul stilistic al literelor, amplifică forța de sugestie a unei scriituri senzuale, pe care linia corpului o preia. "Coloritul viu și simpatic analizează, cu o măiestrie rară, expresivitatea unei lucrări ponderoase (cum e Salomé (180)) în care eroina lui Wilde (sic) ne apare povestind, cu un singur gest (pe care l-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui piesa lui Oscar Wilde. Într-adevăr, dansatoarea lui von Stück "come una zingara danzatrice del ventre tra profumi d'Oriente"553 aduce foarte mult cu țigăncile travestite în Salomei ale lui Vermont, de la coregrafia unei exuberanțe erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atinge. Poziția îi scoate în evidență liniile elegante ale corpului, modelajul șoldului, ca și în cazul nudurilor menționate mai sus. Starea de contemplație pare asociată unei stări de liniște, nu există nimic care să tulbure "atmosfera", grația corpului întins, lenitivul senzual al momentului de răgaz. Aproape scos în afara acestui cadru de armonie voluptuoasă, obiectul acestei contemplații pare să nu o tulbure cu nimic pe frumoasa fiică a Herodiadei. Storck regăsește aici ceva din acea decadentă contingență a contrariilor, un contrast ceva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu realizează un nud care are ceva în plus, menit să bulverseze spectatorul. Femeia nu apare complet nudă, oferind întotdeauna un unghi senzual asupra corpului feminin. Pe o poliță, în partea de sus a tabloului, se află expuse o serie de vase cu caracter decorativ, fapt care sugerează înserierea corporalității feminine decorativismului întregii încăperi. Nudul este expus asemeni celorlalte obiecte decorative, reificat, aflat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]