7,518 matches
-
pătrunde esența legilor fundamentale ale naturii și ale societății”- după cum este definit cuvântul „înțelepți” -, oameni care se comportă moral, dar, pot fi și tineri și bătrâni neghiobi sau ipocriți, care nu au această capacitate necesară unui conducător, dar au acea sete de putere. Statul fiind alcătuit din oameni, este asemeni oamenilor și oamenii făcând parte dintr-un stat, sunt asemenea statului. De aceea, omul poate fi cu adevărat moral doar într-un stat bine organizat, în care domnește ordinea și legea
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
urmat fără ezitare în peștera pieptului am respirat aerul tău hoinar transferul de stări era vital mi-ai spus îmi plăcea să te cred știam că niciun vraci nu poate dezlega lanțul de apă și foc (doar îl înnodasem cu sete) aveam să traversăm toate meridianele iubirii înainte și înapoi apoi să coborâm din tabloul acela străin nu era al nostru îl împrumutasem pentru povestea de-o secundă și-atât... Referință Bibliografică: în peștera pieptului / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN PEŞTERA PIEPTULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363700_a_365029]
-
este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
cum rămâne? -Nu mă interesează pe mine de aurul dumitale! Duran întoarse calul de căpăstru și plecă de lângă jandarm negru de supărat. La poarta târgului luă un clondir de rachiu, se așeză pe marginea șanțului și trase câteva guri cu sete. I se părea că tot târgul se învârtește cu el, oamenii erau parcă niște paiațe, peste tot nu-l vedea decât pe Polizache. Într-un târziu, când soarele se lăsase pe după dealurile dinspre Salcia, Duran încălecă pe cal și plecă
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
să-mi spună-ncotro trebuiesc îndreptate / câmpiile, să-ntâlnească alt soare.» - Câmp -, SOrd, I, 313), cosmogonie guvernată de Aleph, o conștientizare a sacrului raport parte - întreg / Întreg - Parte, și, la celălalt pol, poezia-descântec de scoatere a fluidului-de- idei din urechi, setea de a plonja în real a copilului universal («I / ... / Numai greutatea-i grea / numai roata se-nvârtea / în ieri și-n alaltăieri... / Suflete, mai bine pieri. // Vreau să te-aud, să te adulmec, să te gust, / o, lucrul veșnic / sculptat
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
sau în magistratură când voi avea eu părul buclat, căzându-mi în cascadă pe spate!“. Au râs cu toții, doar Beiușan avea, încă din tinerețe, capul transformat în aeroport pentru muște și, chiar dacă au pus amenințarea pe seama țuicii degustate cu neostoită sete, au știut că șeful va face tot posibilul să se țină de cuvânt. Și aceea a fost ultima mare dezamăgire din viața lui Marinel. Fetele mureau de dragul lui, amicii îi cântau în strună, părinții-i căutau în coarne, așa că decisese
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
mutul se ținea de falcă ; nu de falcă, ci defalcă să salveze colivia că ne pradă hoții via cu căruțele și-o calcă - nu de falcă, ci defalcă grijile pe cap de om din butelcă într-o salcă, bea de sete, rromul, rom Referință Bibliografică: Nu fugi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NU FUGI de ION UNTARU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364609_a_365938]
-
Acasa > Stihuri > Momente > IZVORUL Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Lânga casă, de veacuri, îmi curge-un izvor Vin păsări în el setea să-și stingă, Ciutele-n seri, durerea să-și plângă Când pușca în turmă mai face omor. Vin vulpi și vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364675_a_366004]
-
-un izvor Vin păsări în el setea să-și stingă, Ciutele-n seri, durerea să-și plângă Când pușca în turmă mai face omor. Vin vulpi și vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede ce-n-jur da răcoare Obroc ca să-i pună, pe undele sale Banul, e biciul ce-i mână din urmă; Liber curgea din străfunduri
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364675_a_366004]
-
ce îl privesc cu jind Și fără care viața ar fi o lungă moarte. Zâmbești în somn, aș vrea să-ți citesc visul Sărutul meu ți-l pun pe gura ta pecete, Păgână mi-l întorci și ne iubim cu sete Ne ține pentru-o vreme în brațe paradisul. Doar eu cu tine, iubire si plăcere, Sunt clipe ce nu știu tristețe sau durere. Referință Bibliografică: La sânul tău / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I
LA SÂNUL TĂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364673_a_366002]
-
Dorinte > DOR NEPOTOLIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului DOR NEPOTOLIT Cum eram de însetat, Rătăceam să caut un izvor, Iată astăzi am aflat, Că mi s-a împlinit un dor. Sete de iubire mi-a rămas, Potolită doar din priviri, Strălucirea unui ceas, Care va naște amintiri. Ai plecat, așa în grabă, Nu te puteam reține, bine știi, Sufletele încă se întreabă, De ce-s iubirile târzii? Poate, în timpul trecător, Numărăm clipele
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364679_a_366008]
-
uciderea „soarelui negru” prin „moarte integrală”, așa cum este scris în cărțile sacre. Și a fost seară - mai precis Occident - Abendland ! Adică tărâmul unde se-ndeplineste ucidearea soarelui prin moarte integrală - Și a fost dimineață - Orient - Morgendland ! Adică, zi întâi, primind setea duhului fără spațiu și timp și intrarea în neantul divin prin coloanele de popoare înlănțuite genetic, devenind călători neînfricați spre Împărăția sufletelor de lumină fără de sfârșit, prin Coloana Soarelui de Vis ! “ Dar aceasta Inaltare-Implinire-Imparatie a sufletelor de lumină fără de sfârșit
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
Toate Articolele Autorului Cu sufletul la marginea cărării destram iluzia sărutului rece în blândețea privirii zorii trupului se albesc pleoapele se-nchid fiorul țese ispite fiecare vals e rai fără poartă orizontul se dărâmă sub frunza visului. *** Credință gura arde setea e nisip sămânța o arunc în inimă nu are nume nici zi dar e lumină se naște o botez în lacrimă credință *** ADIO... când ai întors privirea pe urma șoaptei s-a-nnoptat ploaia piaptănă pasul dintre timp și fericire (Foto-pictura pe
FRUNZA VISULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364696_a_366025]
-
himere, inima mea a obosit prea plecată în rugi și durere pentr-un zâmbet coclit... Nu mai plec, vreau să trec în cuvinte, creanga-mi să scuture dor de iubire fierbinte. Prea mult am plecat pe la porți ferecate, mi-e sete de vis, de iubire, de vioara ce cântă pe struna-i subțire doruri curate. Prinde-mi inima, iubito, și fă-o cântec de floare, fii tu lăuta și-arcușul cu care să cânt lumile noastre solare Voi deveni, iubito, urechea
PRINDE-MI MÂNA de LEONID IACOB în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364729_a_366058]
-
de pierdut? Poate așa va afla, ce era cu noaptea aia nebună. Baia fierbinte cu spumă și parfumuri o inviorase oarecum. Era inca amețită. Bachus nu era singurul vinovat. Îmbrăcă halatul fin de satin, strângând cordonul în jurul taliei. Îi era sete. Își turnă un pahar cu apă și ieși pe terasă.Vântul adia plăcut doar luna împrăștia puțin întunericul. Ce se întâmpla în viața ei? Liftul îi schimbase existența? O eroare în tunelul timpului? Petrecerea..JJ. O himeră. Își puse mâinile
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
Gustând din dulceața pâinii, gândește-te la dulceața pâinii celei adevărate ce dă sufletului viață veșnică - Trupul și Sângele lui Iisus Hristos - și flămânzește după această pâine - dorind să te împărtășești cât mai des cu ea. Vrând să-ți stingi setea cu apă, ceai sau orice altă băutură, gândește-te la băutura cea adevărată care stinge setea sufletului înfierbântat de patimi - preacuratul și de-viață-făcătorul Sânge al Mântuitorului. Odihnindu-te după osteneala zilei, gândește-te la odihna cea veșnică, pregătită celor ce
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
Trupul și Sângele lui Iisus Hristos - și flămânzește după această pâine - dorind să te împărtășești cât mai des cu ea. Vrând să-ți stingi setea cu apă, ceai sau orice altă băutură, gândește-te la băutura cea adevărată care stinge setea sufletului înfierbântat de patimi - preacuratul și de-viață-făcătorul Sânge al Mântuitorului. Odihnindu-te după osteneala zilei, gândește-te la odihna cea veșnică, pregătită celor ce se luptă împotriva păcatului, împotriva duhurilor răului ce se află sub ceruri, împotriva nedreptății omenești, a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
Euharistie persoana umană se întâlnește cu persoana lui Hristos, cu Dumnezeu, iar această întâlnire nu poate fi un act mecanic. Dumnezeu voiește ca toți oamenii să vină la El, însă nu forțează pe nimeni; este nevoie de dorința omului, de setea lui după întâlnirea cu Dumnezeu. Realitatea pe care o întâlnim astăzi este însă dureroasă: „am ajuns într-o situație în care omul nu mai are nici o noțiune despre cele sfinte; nici că un păcat este un păcat, și nu cunoaște
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
ÎMI MÂNGÂIE DORINȚA Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima inimii tale îmi mângâie dorința prea plină, prea goală, rug aprins al speranței tăvălește amintiri, fierbe iluzii și sânge, atinge cu sete gânduri înfrigurate, le conduce, vulcanic, prin vene firave cu strigăt de luptă. Unghii ascuțite de suferință se-nfig în clipe uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri de aroganță, servește culori gri la micul dejun
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
pe la uși în colivia clipei din suflet se deșiră puterea rătăcirii care-n pustiu se-așează din schimnicia minții la jug mi se înșiră iubirea și dorința care sfios veghează trăiesc în adâncimea delirului terestru mă-nlănțuie amarul nepotolit de sete mă-ngroapă conformismul unui destin ecvestru m-ascund în dependințe cu viziuni secrete pe aripi de iluzii exploatez trecutul cu sabia în lupte se războiesc motive care la poarta urii adapă neștiutul când timpul își răsfață pornirile lascive în criza
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
ne-am uiat între punct și virgulă într-un ritual al efemerului fugeam pe rânduri cu râsul cuvintelor în rucsac obosiți de salturile peste obstacole dărâmam garduri care ne blocau ritmul adunam cursivitatea rimelor le sorbeam meticulos să ne ostoim setea idealul părea foarte departe numai voința de a fi împreună minimiza dorința de a abandona cursa infinită în iluzoriu înfuleca bucăți de timp pe care viața ni le servea cu porția la masa vânătorilor de zile e seară călcăm într-
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă ... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă ... N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă din bătrâni: / Cine pleacă prin străini ... / E ca floarea printre spini, / Fără apă, fără soare ... / Se usucă si-apoi moare”. O
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă din bătrâni: / Cine pleacă prin străini.../ E ca floarea printre spini, / Fără apă, fără soare.../ Se usucă si-apoi moare”. O
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă din bătrâni: / Cine pleacă prin străini.../ E ca floarea printre spini, / Fără apă, fără soare.../ Se usucă si-apoi moare”. O
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]