KorAP: Find »[drukola/base=sferă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...1618 >

40,428 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

hrănească din propriul corp), oferirea unei călduri materne (ținând în brațe, alintând copilul) sau fiind de față pur și simplu (prezența fizică a mamei este, cel puțin pentru copilul mic, o sursă de încredere și de siguranță)16. Munca în sfera domestică, desfășurată de femeile mame singure, se face în favoarea copilului și a propriei persoane. Activitatea respectivă este îndreptățită, se configurează într-o legitimitate aparte: poate fi desfășurată fără sentimentul de exploatare. Ieșirea de sub influența celor două mituri este asemenea unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
care se pot afla femeile părinți singuri este vraja romantismului. Iubirea romantică, armonia de cuplu 19 sunt idealuri spre care pot tinde mai cu seamă oamenii singuri. Aceasta se conjugă cu nevoia de siguranță, de liniște, cu dorita retragere din sfera publică agitată, competițională. Poate chiar șansa de a redescoperi „un sine interior mai bun, pe care l-am pierdut în varii circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă discriminări. Astfel, apar discriminări privind accesul și menținerea pe piața muncii, apoi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fi surprinse inegalități privind accesul și menținerea pe piața muncii a femeilor părinți singuri. Michael Banton arăta cum munca unor oameni poate fi privită ca având valoare mai mică decât a altora și aceasta mai ales din cauza obligațiilor lor în sfera privată. De exemplu, angajatorul este interesat de experiența pe care o poate proba potențialul său angajat; or, femeile pot acumula o experiență mai redusă pe piața muncii din cauza întreruperilor pentru nașterea și creșterea copiilor. O femeie care se întoarce pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
formal care circumscrie ordinea socială, trebuie să fie astfel încât șansele subiective, capacitățile și abilitățile personale, să poată fi în mod real valorificate. Mai mult, persoanele nu trebuie să fie dezavantajate în virtutea faptului că aparțin anumitor tipuri de familie. Discriminările în sfera publică se reflectă în sfera privată. Aceasta ajunge să fie marcată, la rândul său, de o serie de discrepanțe. În cazul de față, întrebarea este: ce tip de șanse obiective îi vor fi conferite familiei monoparentale, astfel încât aceasta să beneficieze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
trebuie să fie astfel încât șansele subiective, capacitățile și abilitățile personale, să poată fi în mod real valorificate. Mai mult, persoanele nu trebuie să fie dezavantajate în virtutea faptului că aparțin anumitor tipuri de familie. Discriminările în sfera publică se reflectă în sfera privată. Aceasta ajunge să fie marcată, la rândul său, de o serie de discrepanțe. În cazul de față, întrebarea este: ce tip de șanse obiective îi vor fi conferite familiei monoparentale, astfel încât aceasta să beneficieze de șanse egale cu ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
învățate este deci familia 35. În familie, copilul învață asocierile sex-rol și își formează așteptările corespunzătoare privind ceea ce se cuvine să facă fiecare membru al familiei. Acestea sunt întărite prin educația care se face la școală, educație orientată prioritar către sfera publică și doar sporadic și conservator către sfera privată. În manualele alternative, care funcționează în prezent, familia este prezentată după tipicul familiei din secolul al XIX-lea. În cazurile ceva mai apropiate de realitatea imediată a copiilor, modelul familiei tradiționale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
învață asocierile sex-rol și își formează așteptările corespunzătoare privind ceea ce se cuvine să facă fiecare membru al familiei. Acestea sunt întărite prin educația care se face la școală, educație orientată prioritar către sfera publică și doar sporadic și conservator către sfera privată. În manualele alternative, care funcționează în prezent, familia este prezentată după tipicul familiei din secolul al XIX-lea. În cazurile ceva mai apropiate de realitatea imediată a copiilor, modelul familiei tradiționale este predominant: tata tocmai vine de la serviciu (întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de realitatea imediată a copiilor, modelul familiei tradiționale este predominant: tata tocmai vine de la serviciu (întotdeauna unul important, el apare în multe ipostaze admirate de copii, ca aviator, de pildă), fie citește ziarul, apărând ca un fel de vizitator din sfera publică, vizitator care va facilita accesul copiilor în aceasta, în timp ce mama, o prezență bănuit permanentă, deși ștearsă, face tot ce este de făcut în gospodărie, are grijă de copii 36. În legătură cu toate aceste aspecte, politicile egalității de șanse ar trebui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se instalează. El poate fi amplificat drept consecință a educației și a socializării de gen, primite de fiecare. În context, este legitimă întrebarea: care sunt șansele pe care un părinte singur le poate avea în condițiile în care pentru el sfera privată e resemnificată diferit față de părinții din familiile complete? Observația făcută în paradigma feminismului radical, conform căreia inegalitățile sunt puse pe seama patriarhatului 44, se poate verifica aici prin existența unui număr disproporționat de mare de familii monoparentale conduse de femei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
surse de inferiorizare a femeilor de către bărbați 45, a mamelor de către tați. Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile părinți singuri. Prioritar ar fi vizată egalitatea de șanse în sfera privată. Acest aspect comportă anumite dificultăți, decurgând din respectul datorat respectivei sfere care reprezintă un drept fundamental al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există pentru femei nu numai îndatoriri, ci și drepturi. În primul rând, dreptul la demnitate personală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile părinți singuri. Prioritar ar fi vizată egalitatea de șanse în sfera privată. Acest aspect comportă anumite dificultăți, decurgând din respectul datorat respectivei sfere care reprezintă un drept fundamental al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există pentru femei nu numai îndatoriri, ci și drepturi. În primul rând, dreptul la demnitate personală. În sensul urmărit, egalitatea de șanse ar trebui să se regăsească în calitate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Legea nr. 202/2002), Legea din 2004 arată că promovarea egalității de șanse între bărbați și femei, precum și pentru eliminarea oricărei forme de discriminare se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie - adică numai în sfera publică. Discriminările legate de munca domestică, timpul liber, asumarea răspunderii privind îngrijirea și educarea copiilor și a persoanelor dependente, toate aflate în sfera privată, nu fac obiect de interes în legile discutate. Legea definește discriminarea pozitivă sau măsurile stimulative drept

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
discriminare se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie - adică numai în sfera publică. Discriminările legate de munca domestică, timpul liber, asumarea răspunderii privind îngrijirea și educarea copiilor și a persoanelor dependente, toate aflate în sfera privată, nu fac obiect de interes în legile discutate. Legea definește discriminarea pozitivă sau măsurile stimulative drept acele măsuri speciale prin care se intenționează accelerarea realizării în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați (art. 4). Conform art.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în îngrijire copii mici și a mamelor părinți singuri 50. În legile menționate, pentru familia monoparentală nu există prevederi explicite, politicile egalității de șanse fiind implicite, corelate strategiei generale. Centrul de greutate al demersului politic, în România, se situează în sfera publică. În Strategia Europeană pentru Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse este un principiu aplicabil în sferele economică, socială, culturală și familială. Acest principiu este corelat cu principiul nondiscriminării, care implică asigurarea egalității de tratament între indivizi, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, rasă sau origine etnică, religie, orientare sexuală ori grad de handicap. Comisia Europeană a propus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
a treia locație de putere privește implicarea în viața culturală („acele domenii de activitate socială unde se pot discuta probleme de identitate și de interes public” - D. Held, 2000, p. 217). O a patra locație de putere se referă la sfera asociațiilor civice, la posibilitatea de a urmări interesele prin intermediul participării în asociațiile civice. A cincea locație de putere este economia și cuprinde organizarea colectivă a producției, distribuției, schimbului și consumului de mărfuri și servicii. Economia este recunoscută drept sursa cea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
p. 219). A șasea locație de putere se referă la organizarea relațiilor de violență și coerciție. Pune, implicit, problema faptului că statul deține în mod legitim autoritate asupra mijloacelor de coerciție considerate legitime. O a șaptea locație de putere privește sfera instituțiilor reglementative și juridice. Statul organizează o structură organizatorico-birocratică și care poate subordona cetățenii. Realizarea autonomiei indivizilor nu este posibilă fără asigurarea unei protecții adecvate a celor șapte locații de putere. Șansele sociale ale unei familii monoparentale sunt, în primul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
judeca, a alege și a acționa (sau de a nu acționa, după caz), atât în viața privată, cât și în viața publică, având în minte binele democratic sau, așa cum spunea Rousseau, binele comun. Democrația nu este doar un atribut al sferei publice, ea începe să se regăsească și în spațiul privat. Mai mult chiar, poate funcționa ca o modalitate de legitimare a comportamentelor familiale. Aceasta ar permite o libertate mai mare față de legalizarea legăturilor de cuplu, o flexibilitate a relațiilor dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
o încărcătură emoțională aparte. În societatea contemporană, sub aspect principial, se diluează inegalitățile, se acceptă diferențele, crește toleranța față de diversitatea de manifestare. Formele alternative de familie sunt din ce în ce mai larg acceptate, dincolo de barierele conservator patriarhale sau religioase. Problematica egalității șanselor în sfera privată ar putea fi inițiată pornind de la egalitatea sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
indiferent de mediu sau de regimul politic: femeile sunt cele care își cresc copiii în mod prioritar, iar maternitatea ca relație socială este inclusă în mecanismul de dominare a femeilor de către bărbați. De îndată ce devin mame, pentru cele mai multe femei participarea în sfera publică este diminuată, apare un tip de disponibilitate unidirecționată, mă refer la atenția deosebită acordată copilului. Maternitatea ca stare de parentitate în singurătate este favorabilă victimizării sociale. Carole Pateman arăta că „patriarhatul are două dimensiuni: dimensiunea paternă (tată/fiu) și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
că „patriarhatul are două dimensiuni: dimensiunea paternă (tată/fiu) și cea masculină (soț/soție)” (1989, p. 105). În cazul familiei monoparentale, aparent, nici una din acestea nu este prezentă, cel puțin în mod nemijlocit. Ordinea patriarhală poate fi recunoscută în diversele sfere de relaționare: în cadrul familiei lărgite, în grupurile profesionale, în raporturile ocazionate de reglementările birocratice, în instituțiile publice. Concluziile lasă impresia că discuția poate fi considerată închisă, că, măcar în linii mari, ideile deja prezentate circumscriu suficient problema avută în atenție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Politicile publice (așa cum sunt cunoscute în România de azi) tind să concentreze atenția prioritar asupra spijinului copiilor și sunt configurate ca politici sociale prin care se oferă în mod concret doar modeste ajutoare financiare. Teoriile politice sunt preocupate prioritar de sfera publică. Atunci când sunt recunoscute, la diferențele dintre bărbați și femei se fac referiri de genul „privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243). La acestea ar trebui adăugate privilegiile tradiționale ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
sunt recunoscute, la diferențele dintre bărbați și femei se fac referiri de genul „privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243). La acestea ar trebui adăugate privilegiile tradiționale ale bărbaților în sfera privată, cel puțin în munca domestică și în creșterea copiilor 69. În sfera privată, cadrul general de abordare a raporturilor dintre oameni este cel al familiei complete. • Ca să fie evitate posibilele critici referitoare la incompletitudinea demersului făcut, în concluzii se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243). La acestea ar trebui adăugate privilegiile tradiționale ale bărbaților în sfera privată, cel puțin în munca domestică și în creșterea copiilor 69. În sfera privată, cadrul general de abordare a raporturilor dintre oameni este cel al familiei complete. • Ca să fie evitate posibilele critici referitoare la incompletitudinea demersului făcut, în concluzii se arată că au fost abordate doar anumite aspecte față de care, desigur, pot fi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]