2,840 matches
-
dă următorul exemplu: Robert Brambach era ministru și a venit să semneze cu omologul său și în prezența camerelor de filmat niște tratate de cea mai mare importanță. Rudolph Brambach, fratele său geamăn, tocmai a fost demascat drept spion industrial. Sfidând regulile de bază, câțiva jurnaliști lipsiți de orizont politic, au pus alături în pagină fotografiile celor de gemeni. Semănând ca două picături de apă, relația dintre Robert Brambach și Rudolph Brambach n-a putut fi pusă la îndoială. Ministrul a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
se întoarce la tradițiile atât de dragi vandanilor", cum se tot amintește în presă. "Oamenii mănâncă din oale de lut, au renunțat la tacâmuri (care s-au dovedit astfel și ele fără importanță pentru supraviețuire), se iubesc peste tot și sfidează proprietatea individuală. Duc un trai simplu, dar fericit. Mass-media se restrâng la sfaturi practice, reportaje din producția efectivă și cântece rituale. Duminică, cu mic cu mare, participă la concursurile de trântă. Cine câștigă conduce orașul până la următoarea trântă". Iar viața
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
forme de intervenție cultural-politică feministă - cum ar fi trezirea conștiinței, educarea maselor sau alte strategii menite să modifice acele relații de putere de gen care se manifestă în domeniile discursului public, culturii și vieții cotidiene - forme de nedreptate genizată care sfidează soluțiile de moment ale planificării de gen”5 (Alvarezxe "Alvarez, Sonia", 1999, p. 198). Trecând în revistă douăzeci și cinci de ani de activism feminist transnațional, Amrita Basuxe "Basu, Amrita" (1995, 1999) sugerează că ONG-urile feministe sunt deosebit de eficiente atunci când represiunea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
când la incarnarea imaginilor teatrale, când la dezincarnarea lor”. Aceasta este provocarea teatrului: un necontenit du-te-vino între incarnare și dezincarnare și, așa cum Craig prelua îndemnul spectrului shakespearian, tot astfel Vitez apelează, pentru a se exprima, la o frază hamletiană: „Să sfidăm prevestirile”. Cheia acestei sfidări e întâlnirea cu fantomele. Dar perspectiva deschisă de Craig - aceea că mizele reprezentării scenice ar putea fi definite prin raportare la problema fantomei - nu-și capătă oare reala dimensiune doar dacă este plasată în contextul mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ignoranței este marele țel al experienței teoretice și practice în general, nu doar din Economie. Întrecerea teoreticienilor pentru rafinarea metodelor de cunoaștere și acțiune economică, ce-i îndeamnă să creadă în mirajul echilibrului perfect, bunăoară, se traduce în dezastru când sfidează regulile de aur ale satisfacției pentru reușită. Acestea ne cer să nu ne propunem să rezolvăm toate problemele deodată căci rezultatul iese prost, să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este vizibil că ea nu duce nicăieri, să nu condiționăm
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
piața, ca și planul, măsoară cantități și repartizează poziții în mecanica socială. Piața și planul nu sunt altceva decât instanțe extralumești de predestinare, la care cel mult poți să te rogi pentru iertarea păcatului de moarte de a le fi sfidat. Apare ca firească și o altă întrebare: de unde atașamentul inflexibil, de tip nevrotic, al unora față de o ipoteză care ne exclude? Răspunsul nu este greu de dat dacă documentăm preferințele partizanilor necondiționați ai statutului nebulos al fundamentelor teoriei economice. Ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și prea mult pentru o critică a ei! După cum nu ne putem lipsi de o altă nuanțare, legată de trecerile de nivel când ar trebui să le asociem cu legea entropiei din termodinamică: dacă sensul nivelului convecției este „în sus” sfidez natura? Soluția la dileme nu se poate da nici în varianta metateoretică, care ne sugerează să ieșim din dilemă printr-o conceptualizare a unei sfidări logice de tipul înțelegerii că se întâmplă o compensare a „în susului” și a „în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la complexitate nu doar din punctul de vedere al ipotezelor fondatoare și al consecințelor consistente cu acestea, ci și cu contextul social și societal în care coexistă, ca și cu nișa specifică ei din cadrul mediului natural pe care l-a sfidat cu înverșunare și pe seama căruia a decontat soluția perversă a rentabilității prin metoda ceteris paribus. Complexitatea internă pe care nu o poate neglija din rațiuni de consistență logică și din interesul confirmării funcției de știință nici nu ar fi posibilă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
limită nedemonstrabilă doar pentru că am ajuns să credem în nelimitarea cognitivă a gândirii bazate pe experiment. Jocul încă nenormat dintre faptul că cineva concepe efectiv (faza contingentă a cogniției) la faptul că cineva materializează conceperea (realul ca rezultat al experimentului) sfidează logica stagiristă, dar mai ales pe cea a viului. Ruptura intervine pe traseul contingență experiment în situația în care se vrea mai mult de la experiment decât faptul de a se testa posibilitatea contingenței. Iluminismul rațional a pornit greșit de la ambiția
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în spațiul intersubiectivității, conștiența nu mai creează doar, ci se creează pe sine ca stare substanțializată a umanității. Conștiența nu mai este gaura neagră din care cunoașterea izbutește să iasă, sfidând natura fizică, decât dacă ajunge ca însăși cunoașterea să nu fie o altă gaură neagră. În fapt, cunoașterea specifică științelor sociale mereu are o problemă care o ține aproape de o dramă: ideea creează subiectivitate dacă aceasta creează la rândul ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică. Căile tipurilor de economie par mai degrabă divergente cu înțelegerea noastră croită să vadă convergențe. Parcă ar fi vorba despre o cogniție pe dos, destinată să întemeieze enunțuri pe invers, în perspectivă negativă, ca în tehnica fotografică. Cogniția economică sfidează principiul reflexiei; pare că se substanțializează în suprafețe care sunt concave și convexe în același timp. Ceva nu se alege în cogniția economiei, ca și când s-ar relativiza instantaneu și adevărul și explicația ca răspuns la relativizarea comportamentului agenților. Mișcarea de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca finitudine discernământul uman. Un sistem antropic poate să cuprindă un sistem tehnic (ca infrastructură). Un sistem tehnic nu poate avea ca parte însă un sistem antropic decât prin mecanizarea sufletului uman. Ficțiunile sociale ale superindustrializării combină tehnicul cu viul, sfidând natura. Economia clasică s-a conceput ca sistem tehnic și de aceea și-a construit funcțiile prin dezantropologizare, inventând pe homo œconomicus, fără sentimente, un monument de materie raționalizată. Viziunile tehnice permit extrapolarea, și de aceea nu se împlinesc. Sistemele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
statelor-națiune, ele își formează piețe transnaționale și ajung să pună sub semnul întrebării valori și instituții sacrosante create de Iluminism, suveranitatea și statulnațiune. Pentru a supraviețui, statele fie încearcă să se comporte precum economiile vizibilizate de firme potente și care sfidează guvernele ca actori economici, fie devin captive economiilor. Demarcația clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă nu de un eveniment sau spațiu, ci de încheierea unui ciclu foarte lung de evoluție simbolizat de mecanism și mecanică, adică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din copiii lor niște individualiști, egoiști, infatuați, care sfidează normele de conviețuire civilizată în societate). Aspectul cel mai cunoscut de conflict de roluri se întâlnește — arată Anne-Marie Rocheblave-Spenlé, — în situația când o persoană este silită să-și asume, concomitent, două roluri incompatibile (având în vedere faptul că există o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
definitiv pe toți oponenții lui, care, chiar atunci când văd că partida e pierdută, cum se întâmplă aici, refuză totuși să capituleze, din dorința de a continua să combată, fie și simbolic, autoritatea tiranului. Învinși, Iunia și Britannicus abandonează orice precauție, sfidează orice supraveghere și apără, cot la cot, o morală a rezistenței. O morală bazată pe sinceritate, pe refuzul suspiciunii, o morală, dacă putem spune așa, „a victimei”, dar a unei victime în fond victorioase, a unei victime care nu cedează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nu se Îndepărtează de medio-platonism și de gnosticism, cu toate că neagă orice relație Între Tatăl și Demiurg. Pe de altă parte, Marcion aplică lumii de jos istoria perfect „ortodoxă” a căderii lui Lucifer - o a treia ipostază inferioară, cel care Îl sfidează pe Demiurg și devine aliatul Materiei, conferindu-i acesteia primejdioasele Însușiri ale puterii sale malefice. Pe cînd prăbușirea Diavolului a putut avea loc fără a se recurge la o Înmulțire a entităților, Materia avea un caracter primordial și nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
umane printr-un experiment de fabricare aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și din invidia față de cei care nu cedaseră și a căror rezistență Îi sfida pe cei care cedaseră. Dacă reeducații prin sânge de la Pitești nu sunt totuși niște reeducați reali, ci niște indivizi dresați (căci, deși mutanți o vreme, marcați și obsedați de Pitești, după ieșirea din Închisoare majoritatea vor depăși trauma), dacă ei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ajungea el pe cruce! N-ar fi Înviat, n-ar fi fost creștinism (ă)”. Nicu Ioniță, În intervențiile deja amintite, vorbește despre o dimensiune luciferică a piteștizaților, care voiau să atragă În căderea lor cât mai multe victime, după ce Îl sfidaseră pe Dumnezeu, crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
combatant, luând parte În mod direct la acțiunile de salvare, fiind prezent În „punctele cel mai greu lovite”, dând un „exemplu de curaj și bărbăție comunistă”, dar și de „spirit organizatoric”, „inspirând calm și siguranță”42. Președintele Își riscă viața „sfidând pericolul reprezentat de nenumăratele bucăți de planșeeă (Tovarășul Nicolae Ceaușescu la blocul «Nestor»)”. Ceaușescu emite un decret prezidențial, asemenea unui ordin militar, iar reacția populației este edificatoare: „Așa vom face! Vom Îndeplini Întru totul indicațiile șs.n.ț trasateă”43
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră, piață, orgoliu, revistă, spaghete, speranță, a costa, a sfida, a stima, a studia (cuvinte de origine italiană); anchetă, apel, avantaj, bluză, elev, gară, grup, hotel, jurnal, palton, priză, șef, șofer, tablou, tren, vot, egal, gri, important, mondial, simpatic, șic, a ceda, a comanda, a prefera, a servi, vizavi, apropo
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poate înscrie în direcțiile mitologiei și ale imaginației umane, de tip science-fiction, însă se poate manifesta în mod existențial-actanțial în viața de zi cu zi. Prima categorie este ilustrată de creaturi din literatură, cultura populară sau cinematografie: „monștri” cyborgici care sfidează opoziția dintre normalitate și anormalitate, înscriindu-se în cadrele unui anormal care tinde spre normal sau care este acaparat în zona normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau „anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe cyborgice ficționale lipsite de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
baudrillardiană a virtualului la viral în capitolul al doileaă în numele concordanței artificiale dintre codul genetic și limbajul informatic. Virtualitatea devine virulență, deopotrivă în înțelesul de rezistență la un circuit închis, transparentizat și „dezinfectat”, în momentul când virusul întrerupe totalitarismul și sfidează normalizarea și în semnificația de distrugere organică a umanului tehnologizat. „Unicitatea noastră va consta în abilitatea de a ne crea proprii succesori”. (Levy, 1992Ă. Aceasta este una dintre declarațiile „tari” ale promotorilor vieții artificiale. Dacă pentru Aristotel sufletul constituia deopotrivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii care depășesc limita bunului-simț uman și umanist de azi și de ieri, așa cum se întâlnește acesta în filosofie, în robotică și în științele cognitive, sfidând fiziologia, biologia și inteligența cunoscute. Moravec (1988Ă, oferind o versiune radicală programului transumanist, pleacă de la premisele că trupul uman este un material biologic limitat care trebuie înlocuit și că mintea este esența ființei umane care trebuie conservată intact în mutațiile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și agnostici: credința lor se îndreaptă nu înspre existența unui suflet sau unui spirit transcendent, ci înspre procesul de transcendență a minții umane în teritoriile mașinale ale viitorului. Spre deosebire de credincioșii majorității religiilor, cyberimortaliștii pleacă în căutarea nemuririi înainte de a muri, sfidând moartea însăși prin utilizarea tehnologiilor în vederea prelungirii vieții și refuzând suferința umană ca semn al ispășirii. Pentru aceștia, salvarea survine grație tehnologiei și Tărâmului Făgăduinței implementat prin intermediul acesteia. Pentru un biofizician precum Stock (2002Ă sau Silver (1997Ă, ingineria genetică vine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracterizează, cyborgul, avatarul și subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]