4,985 matches
-
de hiposemnal, cu aspect de „fagure de miere”, observându-se conexiunile cu vasele eferente și aferente tributare acesteia (fig. 5.39). În jurul leziunii se poate observa ocazional hemoglobina extracelulară în hiposemnal, aceasta fiind un indicator al unor hemoragii în antecedente, simptomatice sau asimptomatice. Asocierea cu studiul angio (angioRMN), completează datele anatomice și orientează asupra căilor de abord și a elementelor de risc în tratamentul MAV [1]. Studiile retrospective au demonstrat că microhemoragiile intralezionale silențioase evidențiate pe CT sau RMN constituie un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a patra decada de viață. În populația pediatrică CM au o distribuție bimodală ele fiind mai frecvente în jurul vârstei de 3 și de 11 ani. Vârsta pediatrică prezintă o predispoziție mai mare la hemoragii manifeste. Prin contrast CM sunt rareori simptomatice la vârstnici. GENETICA Sunt descrise două forme de MC: spontană și ereditară. Cea ereditară poate fi moștenită după un model autosomal dominant cu penetranță incompletă și expresivitate variabilă. Sunt descrise cel puțin trei locații genice implicate în geneza MC familiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
au o incidență foarte mare, până la 95% în studiile pe autopsii. În seriile IRM, 1-44% din pacienții investigați pentru alte simptome au fost documentate MC. Acest lucru este evident în evaluarea pacienților cu MC familiale, la care puține leziuni sunt simptomatice în ciuda prezenței leziunilor multiple. Tabloul clinic la internare este reprezentat de crizele convulsive (60%), deficitul neurologic progresiv (50%), hemoragia (20%) (de obicei intraparenchimatoasă), hidrocefalia [6]. În peste 50% din cazuri (într-una din serii) MC sunt descoperiri incidentale. HEMORAGIA Riscul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical; - tratamentul radiochirugical - tratament adjuvant al variantelor de tratament prezentate anterior. Fistulele arterio-venoase durale spinale sunt leziuni rare, prezente în special la vârstnici și localizate cel mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important de AVC la pacienții cu AIT asociat unei stenoze carotidiene moderate sau lejere. Rolul endarterectomiei în tratamentul acestor stenoze carotidiene simptomatice este bine stabilit. Studiile NASCET [26] și ACST [27] au demonstrat o reducere importantă a riscului de AVC pentru pacienții simptomatici sau asimptomatici cu stenoze carotidiene mai mari de 70% și, în mai mică măsură, pentru cei cu stenoze între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
AVC la pacienții cu AIT asociat unei stenoze carotidiene moderate sau lejere. Rolul endarterectomiei în tratamentul acestor stenoze carotidiene simptomatice este bine stabilit. Studiile NASCET [26] și ACST [27] au demonstrat o reducere importantă a riscului de AVC pentru pacienții simptomatici sau asimptomatici cu stenoze carotidiene mai mari de 70% și, în mai mică măsură, pentru cei cu stenoze între 50 și 69%. În ultima decadă, apariția stenturilor a condus la derularea unor studii randomizate ce au comparat eficacitatea și securitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
măsură, pentru cei cu stenoze între 50 și 69%. În ultima decadă, apariția stenturilor a condus la derularea unor studii randomizate ce au comparat eficacitatea și securitatea celor două tehnici. Studiul CREST [28] a inclus 2502 pacienți cu stenoze carotidiene simptomatice sau asimptomatice tratați in 117 centre nord-americane. Rata complicațiilor per- și post-procedurale a fost identică în cele doua grupuri, în schimb, rezultatele pe termen lung au fost mai bune în grupul chirurgical datorită unui procentaj mai mic de restenozări. O
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe termen lung au fost mai bune în grupul chirurgical datorită unui procentaj mai mic de restenozări. O meta-analiză recentă [29] a regăsit un risc de 8,9% de AVC în primele 120 de zile după tratamentul unei stenoze carotidiene simptomatice în grupul pacienților tratați prin angioplastie față de 5,8% în grupul pacienților tratați prin endarterectomie carotidiană. Endarterectomia carotidiană rămâne tratamentul de elecție al stenozelor carotidiene, indicațiile angioplastiei fiind restrânse la pacienții cu risc chirurgical foarte înalt, cu paralizii ale corzilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
testul de provocare cu acetazolamidă la computer-tomografia cu Xenon, tomografia cu emisie de pozitroni și computer tomografia de perfuzie. Studiul japonez JET (Japanese EC-IC Bypass Trial) a demonstrat un efect benefic din punctul de vedere al prevenției AVC la pacienții simptomatici având ocluzii sau stenoze severe ale vaselor mari intracraniene [31]. Aceste rezultate au fost însă contrazise de stoparea prematură în primăvara lui 2011 a studiului COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) [32] din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
unui suflu carotidian, și anual la pacienții cu stenoză > 50% detectată anterior (clasa IIa, nivel C); - nu se recomandă eco-Duplex ca test screening la pacienții fără manifestări clinice sau factori de risc pentru ATS (clasă III, nivel C). Pentru pacienții simptomatici, recomandările sunt [7]: - eco-Duplex ca test inițial de detectare a stenozei carotidiene sau angio-RMN sau angio-CT dacă ecografia nu este suficientă (clasă I, nivel C); - angio-RMN, angio-CT sau angiografie percutană dacă prin ecografie se observă stenoză semnificativă ce impune tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu aspirină [17]. - ACST (Asymptomatic Carotid Surgery Trial) - randomizarea a 3120 pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu tratamentul medicamentos inițial urmat de endarterectomie amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70%. Endarterectomia a fost benefică doar pentru cei cu stenoze severe > 70% [5]. Studiile care compară angioplastia cu stent cu endarterectomia nu au demonstrat diferențe semnificative între cele două metode de tratament la pacienții simptomatici sau asimptomatici: SAPPHIRE (Stenting and Angioplasty with Protection in Patients of High Risk Endarterectomy), CAVATAS (Carotid and Vertebral Artery Transluminal Angioplasty Study), SPACE (Stent-Protected Angioplasty versus Carotid Endarterectomy), EVA-3S (Endarterectomy versus Angioplasty in Patients with Symptomatic Severe Carotid Stenosis), CREST
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Carotid Endarterectomy), EVA-3S (Endarterectomy versus Angioplasty in Patients with Symptomatic Severe Carotid Stenosis), CREST (Carotid Revascularization Endarterectomy versus Stent Trial), ICSS (încă în desfășurare) [19-24]. În prezent, după analiza acestor studii, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - endarterectomie la pacienții simptomatici cu stenoză > 70% evidențiată prin metode neinvazive (clasă I, nivel A) sau > 50% evidențiată angiografic (clasă I, nivel B) sau ca alternativă: stenting vascular la aceeași pacienți, dacă se apreciază un risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I, nivel B); - endarterectomie la pacienții asimptomatici cu stenoză > 70%, dacă se apreciază un risc mic de morbiditate și mortalitate periprocedurală (clasă IIa, nivel A); - dacă se decide pentru revascularizare la pacienții simptomatici, se recomandă intervenția imediată (< 2 săptămâni), celei amânate (clasă IIa, nivel B); - eficacitatea metodelor de revascularizare versus tratament medicamentos nu s-a putut stabili cu exactitate pentru pacienții cu sau fără simptomatologie clinică care asociază comorbidități importante (clasă IIb, nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
agresiv intervențional (chirurgical sau endovascular). În 2010, s-a încheiat studiul COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) care a evaluat eficiența anastomozei între artera temporală superficială și artera cerebrală medie. în prevenția accidentului vascular ischemic la pacienții care prezintă obstrucție carotidiană simptomatică sau scăderea perfuziei cerebrale documentate prin creșterea extracției de oxigen din sânge la examinarea PET [4]. Tipurile de anastomoze care se pot practica în ICH [5]: 1. a. temporală superficială și a. cerebrală medie (ATS-ACM); 2. a. occipitală și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
transmiterea infecțiilor către spațiul extraperitoneal și invers. Capitolul III ETIOPATOGENIA INFECȚIILOR INTRAABDOMINALE Infecțiile intraabdominale au o frecvență variabilă între 0,5-41% în funcție de factorii care intervin în apariția acestora și în special prin lipsa necropsiilor sistematice, ce scad cifra reală. Varietatea simptomatică determină ca aceste infecții să fie etichetate eronat drept cauză a decesului prin alte afecțiuni, cardiace, renale, pulmonare. Infecțiile intraabdominale sunt determinate de variați factori patogenici în funcție de felul peritonitelor. Astfel, în peritonitele primare sau spontane nu se cunoaște aparent nicio
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
difuze s-ar reduce conform dictonului „Ubi pus ibi e vacuo” la evacuare chirurgicală a puroiului, lavaj și drenaj a cavității peritoneale. În realitate, terapia actuală este mult mai vastă, implicând terapia antimicrobiană, (dezechilibrul hidro-electrolitic, acido-bazic), rezolvarea sindromului anemic, terapia simptomatică. În aceste condiții este luată în discuție practicarea paracentezei pentru a analiza lichidul de ascită. De-a lungul timpului s-au conturat două opinii asupra practicării paracentezei: 1) prima, care contraindica practicarea puncției abdominale pe considerentul apariției hematomului de perete
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
laborator a devenit utilă nu doar pentru precizarea diagnosticului, cât mai ales pentru „monitorizarea” terapiei. Obiectivele tratamentului sunt: - stabilirea etiopatogeniei infecției intraabdominale;alegerea și aplicarea urgentă a medicației antimicrobiene; rezolvarea sursei infecției intraabdominale;corectarea dezechilibrelor funcționale și metabolice; - medicație patogenică, simptomatică, scheme igieno-dietetice; - tratamentul complicațiilor; creșterea rezistenței antiinfecțioase. Cazurile trebuie internate într-un spital cu experiență, care dispune de o unitate de terapie intensivă, de un laborator bine utilat (microbiologie, probe funcționale) și de posibilitate de colaborare cu diferite specialități (chirurgie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
diagnostic precoce (fiecare oră de întârziere periclitează viața); - controlul sursei de infecție a peritoneului (laparotomie/laparoscopie) în scopul suprimării contaminării peritoneului (133);tratamentul medical cu antibiotice (escaladare și de-escaladare) pentru combaterea infecției și rezorbției toxico-septice sistemice;tratamentul complicațiilor; - tratamentul simptomatic; - resuscitare precoce prin terapie susținută pentru rezolvarea dezechilibrelor electrolitice, acido-bazice, hipoxice și suport nutritiv adecvat, inițial parenteral, ulterior enteral; - prevenirea sau reducerea complicațiilor posibile (82). Pentru un tratament eficient este necesară colaborarea între medici de diferite specialități: chirurg, reanimator, imagist
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
jeun este < 200 mg/dl (11 mmol/l) și pacientul este asimptomatic se începe cu dietă timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia rămâne crescută sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul este simptomatic la dietă se adaugă antidiabetice orale. În caz de eșec al terapiei orale sau dacă glicemia la debut depășește 300 mg/dl (17 mmol/l) și pacientul este simptomatic se inițiază insulinoterapia. Trebuie subliniat că alegerea inițială este valabilă de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul este simptomatic la dietă se adaugă antidiabetice orale. În caz de eșec al terapiei orale sau dacă glicemia la debut depășește 300 mg/dl (17 mmol/l) și pacientul este simptomatic se inițiază insulinoterapia. Trebuie subliniat că alegerea inițială este valabilă de multe ori doar pentru o perioadă scurtă de timp. 6.6. Tratamentul bolii macrovasculare Valorile țintă ale tensiunii arteriale la acest grup de vârstă trebuie reconsiderate în funcție de riscul hipotensiunii
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
această spinoasă întrebare este afirmativ, în lumina datelor medicinei bazate pe dovezi la nivelul primilor ani ai mileniului III. Trial-ul AMGEN a examinat în mod specific efectele normalizării hematocritului la pacienții vârstnici cu afectare cardiacă manifestă importantă: insuficiență cardiacă simptomatică sau angină pectorală. Pacienții randomizați în grupul cu hematocrit normal au prezentat o mortalitate semnificativ mai crescută și o proporție mai crescută de pierderi ale accesului vascular. Acești pacienți aveau însă de la început comorbidități cardiovasculare importante/mai severe vezi ghidul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stâng a fost de 174 - 7 g/m2 la pacienții care au dezvoltat boala ischemică de novo în comparație cu 155 - 3 g/m2 (p < 0,001) la cei care nu au prezentat ischemie, subliniind rolul hipertrofiei miocardice în geneza ischemiei miocardice simptomatice. în plus, hipertrofia concentrică a ventriculului stâng (VS), dilatația VS și disfuncția sistolică au reprezentat factori de risc independenți pentru boala ischemică de novo [Parfrey et al., 1996]. Concluzia acestui studiu de mare valoare informativă a fost că boala ischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
există diureză restantă), administrarea de ser fiziologic sau de calcitonină i.v.; consiliere dietetică (descurajarea autoadministrării de tablete de calciu, administrarea corectă a fixatorilor calcici de fosfor în timpul meselor); oprirea administrării de vitamina D activă. La subiecții cu hipocalcemie severă, simptomatică, următoarele măsuri sunt utile: suplimentarea aportului de săruri de calciu (de exemplu, calciu lactic, 2-3 tb/zi, pe stomacul gol) și/sau administrarea i.v. de gluconat de calciu în cursul ședințelor de hemodializă; inițierea tratamentului cu vitamina D activă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și/sau administrarea i.v. de gluconat de calciu în cursul ședințelor de hemodializă; inițierea tratamentului cu vitamina D activă; creșterea concentrației calciului în lichidul de dializă. La subiecții cu hipermagnezemie se recomandă următoarele: hemodializă de urgență în cazurile severe, simptomatice; oprirea administrării de laxative/antacide conținând săruri de magneziu sau consiliere dietetică privind administrarea corectă în timpul meselor a fixatorilor de fosfor conținând magneziu (Dicarbocalm). Hipomagnezemia severă impune următoarele măsuri la pacientul renal: corectarea cauzelor care duc la malnutriție; suplimentarea nutriției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]