2,409 matches
-
care l-a cuprins, în cursul unei călătorii în Maroc, văzând că musulmanii se descalță la intrarea în moschee. La est de Ierusalim, grămezile de încălțăminte sunt la fel de frecvente, iar drumul nr. 1 care divizează orașul moscheilor de cel al sinagogilor pe aproape trei kilometri poate fi traversat la fiecare semafor. Astfel trăiesc alături Israel și Ismael: două specii la fel de puțin interfecunde, la fel de improprii încrucișărilor ca leul și tigrul. Oare Dumnezeu se împarte în două pentru a domni mai bine? Aș
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în circulație a contribuit considerabil la pantomima culturii, căreia "turismul cultural" nu-i scapă nici el, în ciuda vizibilei sale neplăceri. Dacă zelul celor mai bine pregătiți pentru așa ceva rămâne nesatisfăcut în fața buticurilor cu suveniruri religioase și a coloanelor antedatate ale sinagogii din Capernaum, ei vor rămâne pentru totdeauna cu dezamăgirea provocată de contrastul dintre măreția Evenimentului și măreția spectacolului. Faptul cel mai frecvent în călătoriile organizate, în care persoane de vârsta a treia sleite de oboseală consumă într-o săptămână, și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în prezent, ele sunt în plin divorț, și că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plin divorț, și că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tulburi". E de-ajuns să inversăm plinurile și golurile pentru a descoperi în toate acestea un lanț de ostilități continuu, coerent și tenace. Dar Isus însuși? Noi vedem în el un continuator emancipat al iudaismului, care a scos profeția din sinagogă pentru a o duce în stradă și care, îmbinând particularismul evreu cu universalitatea greco-romană, a mondializat un Dumnezeu până atunci național, fără uși și ferestre. "Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii..." El nu suprimă nimic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un rezervor de monștri gen Leviathan sau Behemot). Cultura elenistică s-a propagat de-a lungul coastelor, dar grecul este privit ca un dușman intim; cetățile, gânditorii, limba însăși s-au lățit ca o pată de ulei înspre interior. Cuvintele sinagogă și sanhedrin vin din greacă. La fel ca termenii specifici spectacolului. Hypocrites, care n-are echivalent în ebraica veche și nici în arameeană, înseamnă actor de teatru. În Noul Testament, Isus întrebuințează acest termen de șaptesprezece ori, cel mai adesea pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fundamentată din punct de vedere geografic și mai aproape de datele documentare decât s-ar părea. Ne-am făcut un obicei din a-l opune pe păgân creștinului, uitând că luminile Atenei se extinseseră și asupra Ierusalimului, iar în Galileea, unde sinagogile nu erau simple insulițe, chiar mai mult ca în alte părți. Noi suntem cei care disociem religia de filosofie și facem din ultima un exercițiu pentru școlari retardați, când de fapt ea făcea parte din viața cotidiană a omului de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acestui șir de escapade nebunești inițate de niște creștini înfumurați. Un subiect arzător care va fi la ordinea zilei și mâine, când soldații americani vor pleca din Bagdad. 2. În Galileea Superioară Și a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propăvăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor. (Matei, IV, 23) În nordul Israelului, în apropierea muntelui Hermon, peisajul are ceva din prospețimea Alpilor: cabane însorite, aer curat, limpede, căsuțe construite direct pe sol
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
palestiniană (în realitate, după orele 18, poliția și armata israeliană pot pătrunde oriunde vor în orice oraș "palestinian"); și H2, sub control israelian explicit, incluzând Mormântul și orașul vechi. Până în 1967, când o parte a moscheii a fost transformată în sinagogă, pelerinilor evrei nu li se dădea voie să urce scările monumentale din fața intrării principale mai sus de treapta a șasea. Iar în 1929, un celebru pogrom a făcut șaizeci și șapte de morți printre evreii așkenazi instalați acolo, alte câteva
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să provoace o reacție violentă și ridicarea în masă a arabilor" și, ca bun israelit francez, pericolul care ar consta în a confunda ideea de națiune cu cea de grup profesional ("Națiunea evreiască ar fi în acest caz ansamblul credincioșilor Sinagogii"). El evidențiază rolul capital al Americii ("sionismul, în loc să opună două naționalități antinomice, leagă Palestina de Statele Unite într-un raport de filiație reciprocă și reversibilă"), pivotul, spune el, care va face într-o zi din sionismul american un mijloc pntru americanizarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
apropiere, cea de-a doua generație respectă ramadanul, cea de-a treia merge la moschee. Iar la Sarcelles, în Franța, pe măsură ce se integrează, imigranții asiro-chaldeeni arborează pe piept câte o cruce din ce în ce mai mare. Reticențele pot fi înțelese. După ce ieși din sinagogă, genul de ceremonie "Sfântul Mormânt" cu mulțimea de mirabilia și de ex-votouri, cu fetișisme și cu atâtea obiecte poleite cu aur ți se poate părea cam exotică. Făina de grâu necernută îi apare ca ceva neserios unui așkenazi talmudist, moștenitor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ele, caritativul se exercită numai în interiorul grupului. Dacă un evreu ortodox vede un copil abandonat la un colț de stradă, omul din el îl va ajuta din instinct, atâta doar că va trebui să-și învingă ortodoxia: copilul e al Sinagogii sau nu? Musulmanul va aștepta și el ca o eventuală circumcizie să-i lumineze hotărîrea, în cazul creștinului însă, copilul fie că e băiat sau fată, circumcis sau necircumcis, va fi dus imediat la maici. Leviticul le interzice estropiaților și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Mesia/Hristos cel anunțat de profeți. Și aceasta pentru că El însuși declară că profeția lui Isaia s-a împlinit în El. "16. Și a venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă și S-a sculat să citească. 17. Și I s-a dat cartea proorocului Isaia. Și, deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: 18. "Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
bază umană, darul naturii și al muncii ascetice, a lucrat harul lui Cristos, prin intermediul sacramentelor, al exemplelor mamei, ale învățăturilor educatoarei de la grădiniță, al preoților stigmatiști ori a parohiei. Și, paradoxal, un rol pozitiv l-au avut și prietenii de la sinagogă și camarazii cazărmii. Mulți factori au influențat asupra formării umane și creștine a tânărului Calabria. Întâlnirile sale cu evreii sinagogii ar fi putut afecta credința sa în Cristos, Fiul lui Dumnezeu, iar viața în cazarmă ar fi putut să-l
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
educatoarei de la grădiniță, al preoților stigmatiști ori a parohiei. Și, paradoxal, un rol pozitiv l-au avut și prietenii de la sinagogă și camarazii cazărmii. Mulți factori au influențat asupra formării umane și creștine a tânărului Calabria. Întâlnirile sale cu evreii sinagogii ar fi putut afecta credința sa în Cristos, Fiul lui Dumnezeu, iar viața în cazarmă ar fi putut să-l clintească moral. Evident, tânărul Calabria poseda un mare echilibru interior, calibrat de o credință puternică, care îl făcea liber și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o bucată de drum. Acest bun bătrân lucrase ca avocat, iar acum rămăsese singur, fără rudenii. Era de președinte de onoare al comunității israelite din Verona. Asson s-a afecționat de copilul Calabria. De multe ori l-a invitat la sinagogă ca să participe la ceremoniile ebraice. Giovanni mergea cu bucurie. Ambientul misterios al locului de cult și cântecele liturgiei ebraice îl încântau, ducându-l cu mintea la Nazaret și făcându-l să viseze că se regăsește alături de Isus pe când se ruga
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
participe la ceremoniile ebraice. Giovanni mergea cu bucurie. Ambientul misterios al locului de cult și cântecele liturgiei ebraice îl încântau, ducându-l cu mintea la Nazaret și făcându-l să viseze că se regăsește alături de Isus pe când se ruga în sinagogă. Se simțea atras de lumea aceea. Pe de altă parte, iubitul său Isus era evreu; Maria Preasfântă, de care era foarte atașată, era evreică; și tot așa și apostolii și primii creștini. Așadar, există o strânsă legătură spirituală între creștinul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă lunară, str. Spiridon, 25; Lloyd Român (săptămânal), Pasagiul Român; Monitorul oficial
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C.
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta Paraschiva, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Olteni, Biserica Sfântul Spiridon Vechi, Biserica Bradu Stoica, Biserica Sfânta Treime Dudești (demolate în 1987). În acești ani sumbri, vârfurile religioase nu numai că nu au protestat vehement, dar au continuat să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
29.562 locuitori, din care 14.979 femei (252 născuți vii, 247 decedați, 202 căsătorii, 61 divorțuri etc.). Din punct de vedere confesional, municipiul Huși poate fi considerat multiconfesional, numărând 11 biserici și o mănăstire ortodoxă, două biserici catolice, o sinagogă, o casă de rugăciune adventistă (Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea "Jan Hus"), Sala Regatului Martorilor lui Jehova. Ca urmare a reducerii activității zonei industriale, o parte din muncitorii proveniți din satele învecinate și-au pierdut locul de muncă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seminar cu curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Băieți din Huși funcționau în localuri improprii, care afecta sănătatea copiilor. În cele 123 biserici din județul Fălciu slujeau 150 preoți, între care un episcop, un arhiereu și un protoereu. În oraș, existau șapte biserici ortodoxe, una catolică și două sinagogi, spitalul și două farmacii, teatrul, două tipografii, judecătoria, oficiul poștal, două case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Criveanu, Veniamin Pocitan Bârlădeanul și Grigore Leu, personalități de prim rang ale Bisericii Ortodoxe Române. Conform recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului, 91,6% erau ortodocși. Județul cuprindea 76 parohii cu 126 biserici ortodoxe, o biserică romano-catolică și șapte sinagogi. Bisericile ortodoxe din Huși erau în număr de șapte: Sfântul Nicolae, Sfinții Voievozi, Înălțarea Domnului, Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru, Sfântul Ioan, Sfântul Toma. La Orfelinatul catolic, situat pe strada Melchisedec, aproape de Școala Nr. 3, cei 40 de copii frecventau școala
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aspecte: pe vremea existenței statului evreu, apartenența la religia iudaică era o condiție pentru ca cineva să se stabilească în stat; în lipsa statului, iudaismul îi individualiza. Cert este că iudaismul s-a răspândit în lumea romană, fiind atestată și existența unor sinagogi. În vremea împăratului Iustinian, (sec. VI), evreii stabiliți în Imperiul Bizantin aveau statut de minoritate tolerată în anumite condiții: își puteau păstra sinagogile cu condiția de a nu mai construi și altele, condiție pe care au încălcat-o deseori, nu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]