3,476 matches
-
de relative / 80 2. Coeziune textuală și progresie tematică / 87 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" / 87 2.2. Tipurile de progresie tematică / 91 3. Punctuația și segmentarea unităților / 96 3.1. Segmentarea grafică / 96 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară / 99 3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) / 102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109 4. Stabilirea textului și construirea obiectului analizei / 114 Ce trebuie reținut la sfârșitul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să facă parte din propriul său mecanism generativ". Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică a textului concepută în termenii sintaxei funcționale și ai lingvisicii integrale, textul fiind un nivel de structurare al unei limbi, nenecesar, dar empiric posibil și universal, constituit pe baza unor operații ce-i asigură unei secvențe identitate discursivă. În același sens, atunci cînd se referă la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trebuie să se ocupe de marile ansambluri verbale: lungile enunțuri de viață curentă, dialogul, discursul, tratatul, romanul etc., fiindcă și aceste enunțuri pot și trebuie să fie definite și studiate din punct de vedere pur lingvistic, ca fenomene de limbă. [...] Sintaxa marilor ansambluri verbale [...] își așteaptă încă fundamentarea; pînă acum lingvistica n-a avansat, din punct de vedere științific, mai departe de frază; acesta este cel mai amplu fenomen de limbă studiat științific din punct de vedere lingvistic. Se creează impresia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipare regulate precum La terre tourne [Pămîntul se-nvîrte], locuțiuni precum prendre la mouche [a-i sări muștarul], rompre une lance [a susține o controversă] etc. În schimb, indécorable [nedecorabil] ar ține de vorbire. Și Saussure adaugă: De fapt, numai în sintaxă va apărea o oarecare instabilitate între ceea ce este dat, fixat în limbă și ceea ce este lăsat la libera inițiativă individuală. Este greu de făcut o delimitare. Trebuie mărturisit că aici, în domeniul sintaxei, fapt social și fapt individual, executare și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Și Saussure adaugă: De fapt, numai în sintaxă va apărea o oarecare instabilitate între ceea ce este dat, fixat în limbă și ceea ce este lăsat la libera inițiativă individuală. Este greu de făcut o delimitare. Trebuie mărturisit că aici, în domeniul sintaxei, fapt social și fapt individual, executare și asociere fixă, se amestecă cumva, ajung să se amestece întrucîtva. Mărturisim că numai pe această frontieră se va putea găsi ceva de criticat la separarea între limbă și vorbire. (Saussure, în Bouquet 1997
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este suficientă. Enunțurile trebuie puse în raport cu un "cîmp adiacent", un "spațiu colateral" populat cu alte enunțuri articulate în (inter)discurs. Spre deosebire de Benveniste, Foucault pune accent pe faptul că limba ("semioticul") singură nu este suficientă pentru a produce enunțuri: Nici aceeași sintaxă, nici același vocabular, nu sînt folosite într-un text scris și într-o conversație, într-un jurnal și într-o carte, într-o scrisoare sau pe un afiș; ba mai mult decît atît, există suite de cuvinte care formează fraze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e2]. CD, cu formă gerunzială scăpînd care semnalează anterioritatea acțiunii la forma activă și deja încheiate, este dată ca o informație importantă asupra cauzei [e1] accidentului povestit în nucleul frazei [e2]. Aceste exemple arată că, în ciuda legăturii gramaticale și a sintaxei frastice stricte (prezența subiectului CD în nucleu), CD sînt unități de sens care intră în componența textuală. Ele constituie propoziții-enunț. În T2, fraza a cincea, sînt prezente două forme de relative: [P5] În fața porții închisorii, prizonierii urcară într-o trăsură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
AnneEcy [anəsi]. Armonia fonică a frazei este susținută și de ecourile sonore interne ale fiecărui emistih și între cele două segmente ale "versului": 2 [în] 2 [l], 3 [a], 3 [n], 3 [t], 3 [i]. 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară Să examinăm efectele sintaxei pe care Bally o numește "afectivă"10 în segmentarea redacțională a acestei publicități pentru automobil: T14 Manta. Alură. Și temperament! Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Nu e întîmplător! Mai întîi, linia ei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este susținută și de ecourile sonore interne ale fiecărui emistih și între cele două segmente ale "versului": 2 [în] 2 [l], 3 [a], 3 [n], 3 [t], 3 [i]. 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară Să examinăm efectele sintaxei pe care Bally o numește "afectivă"10 în segmentarea redacțională a acestei publicități pentru automobil: T14 Manta. Alură. Și temperament! Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Nu e întîmplător! Mai întîi, linia ei rasată, incomparabilă. Datorită ei, Manta se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punctuației ne permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta? Este evident că scrierea oferă resurse expresive foarte apropiate de sintaxa oralității. Punctuația destul de neconvențională a acestui enunț se prelungește la începutul redacționalului: Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Punctul și cele două puncte înlocuiesc aici o copulă sintactică de tipul "este" și "și este". Operînd o separare grafică, semnele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
greu uneori să se facă auzită (trecerile de la § 1-2, § 4-5, § 6-7, § 9-10, § 15-16). Printre urmele unei scripturalități subiacente, sau cel puțin ale unei elaborări anterioare și ale unei memorări de părți mari sau chiar a întregului discurs, trebuie să menționăm sintaxa complexă a paragrafelor 6 și 7, precum și ritmul periodic ternar din § 5, § 9-11 și § 14. 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> În continuare, vom folosi de mai multe ori fragmentul 128 din secțiunea "Despre om" din Caracterele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
verbal) sau nu (enunț nominal) unui predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nominal) unui predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să fie privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă din punct de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor (v. 11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi copilași credincioși, - la o casă pentru simpatia evidentă, [...] muzicală noastră T37 Am întins
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Cititorii restituie, în mod desigur vag, un context ficțional de tipul Dacă pisicuțele ar putea face cumpărături ele înseși, atunci T34. Totuși, nu restituirea este miza acestui mesaj. Numai afirmația alegerii pisicilor contează, alegere garantată de forma eliptică aleasă. Această "sintaxă afectivă", care ajunge la o contracție a structurii logico-gramaticale și la o formă eliptică, este mai sensibilă în utilizările exclamative și interogative ale ipoteticelor trunchiate care nu comportă decît Dacă p, și care adoptă în general două forme: • [Ah dacă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită (a afirma ceva) și vorbirea implicită (a-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită (a afirma ceva) și vorbirea implicită (a-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
totuși consecințe importante asupra gestiunii continuității fluxului verbal atît la producere, cît și la receptare. Noțiunea de perioadă, care a fost adusă în atenție prin lucrările asupra oralului elaborate de Groupe Aixois de Recherche en Syntaxe (Grupul de Cercetare în Sintaxă din Aix), și noțiunea de "paragraf" dezvoltată de M.-A. Morel și L. Danon-Boileau (1988), nu ne vor fi de folos în descrierea textelor scrise pe care le-am ales ca obiect de studiu. În locul lor, preferăm un demers ivit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cărarea, nu știu spre ce alergi, 14. O tu, cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu, care știai! Ruptura sintactică din versul 9 printr-o linioară permite identificarea unui Deznodămînt-Pn4 (apoi noapte) a cărui brutalitate este subliniată de sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv o întrerupere marcată prin trei puncte de suspensie și o exclamație într-un enunț nominal (apoi noapte!). Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]