5,963 matches
-
des decât o diferență de grad și nu de esență În raport cu fiziologicul. Între echilibrul sufletesc și patologicul evident se Înșiruie exemplare intermediar infinit de variabile așezate pe o regiune care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
esență În raport cu fiziologicul. Între echilibrul sufletesc și patologicul evident se Înșiruie exemplare intermediar infinit de variabile așezate pe o regiune care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Înșiruie exemplare intermediar infinit de variabile așezate pe o regiune care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
un drog În cantitate moderată; hazardul va decide dacă va supraviețui, fiind descoperit la timp, dându-i-se la timp Îngrijirile necesare, competențe etc.).”Suicidul oblativ” este tentativă de a rezolva situația conflictuală printr-un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
imperfecțiune psihică sau fizică, prin fragilitatea somatica, prin incapacitatea de a face față la solicitări (sau la exigențele prorpiului ideal), prin boli dureroase sau dezgustătoare pe care le are de suportat. Im. Kant s-a declarat un adversar implacabil al sinuciderii; a considerat că disputa dintre eroism și lașitate, legată de problema sinuciderii, nu este o dezbatere morală, ci una de ordin psihologic. Pe de altă parte, citate dintr-un cunoscut scriitor italian contemporan (Pavese) ne pot arăta cât de multiplu
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
față la solicitări (sau la exigențele prorpiului ideal), prin boli dureroase sau dezgustătoare pe care le are de suportat. Im. Kant s-a declarat un adversar implacabil al sinuciderii; a considerat că disputa dintre eroism și lașitate, legată de problema sinuciderii, nu este o dezbatere morală, ci una de ordin psihologic. Pe de altă parte, citate dintr-un cunoscut scriitor italian contemporan (Pavese) ne pot arăta cât de multiplu interpretat este actul sinuciderii de către una și aceeași persoană (În speță, persoana
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
disputa dintre eroism și lașitate, legată de problema sinuciderii, nu este o dezbatere morală, ci una de ordin psihologic. Pe de altă parte, citate dintr-un cunoscut scriitor italian contemporan (Pavese) ne pot arăta cât de multiplu interpretat este actul sinuciderii de către una și aceeași persoană (În speță, persoana autorului, care s-a sinucis În cele din urmă): „sinucigașii sunt ucigași timizi. Masochism În loc de sadism”; „stoicismul este sinuciderea”; „răspunsul este unul singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
scriitor italian contemporan (Pavese) ne pot arăta cât de multiplu interpretat este actul sinuciderii de către una și aceeași persoană (În speță, persoana autorului, care s-a sinucis În cele din urmă): „sinucigașii sunt ucigași timizi. Masochism În loc de sadism”; „stoicismul este sinuciderea”; „răspunsul este unul singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
pot arăta cât de multiplu interpretat este actul sinuciderii de către una și aceeași persoană (În speță, persoana autorului, care s-a sinucis În cele din urmă): „sinucigașii sunt ucigași timizi. Masochism În loc de sadism”; „stoicismul este sinuciderea”; „răspunsul este unul singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
sinucis În cele din urmă): „sinucigașii sunt ucigași timizi. Masochism În loc de sadism”; „stoicismul este sinuciderea”; „răspunsul este unul singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de sens, agresivitate, șantaj, act impulsiv, curaj, lașitate etc.
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
sinuciderea”; „răspunsul este unul singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de sens, agresivitate, șantaj, act impulsiv, curaj, lașitate etc.
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
prin: - slăbirea imaginației, - vivacitatea imaginației, - lipsa atenției, - reflecție obstinată și persistentă, - absența memoriei, - lipsa judecății, - prostia sau încetineala spiritului, - vivacitatea exagerată sau instabilitatea spiritului, - delirul. 2) Bolile sentimentului (Gemütskrankheiten), reprezentate prin: - excitație (orgoliu, mânie, fanatism, erotomanie), - depresiune (tristețe, dorință, disperare, sinucidere). O contribuție interesantă o aduce I. Kant în domeniul analizei bolilor psihice. El face acest studiu, fie ca o lucrare independentă (Eseu asupra bolilor capului, din 1764), fie le discută în lucrarea sa Antropologia din 1797. Interesul lui I. Kant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
maniaco-depresive. Sindromul maniacal sau depresiv poate fi întâlnit și în cadrul altor tulburări psihice, stări toxice, sau neuroinfecții (ca în cazul PGP). În cazul PMD, aceste sindroame afective au însă specificitate atât ca tablou clinic, cât și ca asociere evolutivă. Suicidul Sinuciderea reprezintă una dintre cele mai importante și mai complexe probleme ale psihopatologiei. Manifestare paradoxală a persoanei umane, în condițiile impuse de „situațiile-limită” ale vieții sau având un determinism pur patologic, sinuciderea depășește cadrele nosologiei clinico-psihiatrice, în ordine ontologică înscriindu-se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca tablou clinic, cât și ca asociere evolutivă. Suicidul Sinuciderea reprezintă una dintre cele mai importante și mai complexe probleme ale psihopatologiei. Manifestare paradoxală a persoanei umane, în condițiile impuse de „situațiile-limită” ale vieții sau având un determinism pur patologic, sinuciderea depășește cadrele nosologiei clinico-psihiatrice, în ordine ontologică înscriindu-se ca unul dintre cele mai importante „accidente” sau „situații critice” ale vieții unui individ. Există în această temă opinii dintre cele mai diferite. Psihiatrii, în grija cărora sunt plasați cei care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologic, legat, de regulă, de o stare depresivă care „scade elanul vital” sau chiar îl anulează. Acest punct de vedere îngustează semnificația suicidului, obligându-l să fie considerat la fel cu oricare altă boală psihică. Este o atitudine absolut greșită. Sinuciderea este o decizie umană deliberată. Un act ce reunește conștiința de sine cu voința de a sfârși propria sa viață. Din acest motiv, în sfera analizei suicidului își dau întâlnire psihiatria, morala, religia, filozofia, literatura, sociologia pentru care constituie o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidului își dau întâlnire psihiatria, morala, religia, filozofia, literatura, sociologia pentru care constituie o temă permanentă de reflecție. Există numeroase forme de înțelegere și definire ale suicidului. Personal am preferat următoarea definiție pe care o considerăm ca fiind mai cuprinzătoare: sinuciderea este actul de conduită intențională, voluntar-deliberată, legat de un motiv exogen (social sau psiho-social) și de o motivație endogenă (psihologică sau psihopatologică), specifice pentru fiecare individ în parte, cu rezonanță ideo-afectivă asupra personalității sale, declanșând pulsiuni autoagresive prin schimbarea atitudinii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de jocuri: ordalia ca probă, jocul cu propria sa viață. Dimensiunile socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul secolul XX, sub influența spiritului romantic, L. Proplal face interesante aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se înscrie în contextul mentalității istorice a unei epoci. Fiecare epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru epoca romantică, de care se ocupă în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se înscrie în contextul mentalității istorice a unei epoci. Fiecare epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru epoca romantică, de care se ocupă în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a lui Raphael (A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]