3,963 matches
-
casă în căutarea unui loc unde să dorm și în cele din urmă am optat pentru un dormitor de la parter, unde se găsea un pat cu arcurile rupte, mult prea scurt pentru mine. Lungit pe pat, auzeam în depărtare sunetul sirenelor și al focurilor de armă. Încetul cu încetul, am ațipit și prin vis mi s-au perindat puținele femei cu care avusesem de-a face la viața mea. • • • Până dimineața tulburările se potoliseră, lăsând cerul tapetat cu funingine și străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
buzunar. Se prăbuși, mort, cu creierii împrăștiați. M-am ridicat, m-am uitat la cele patru cadavre și la trotuarul plin de sânge, m-am împleticit până la bordură și am vomitat în șanț până m-a durut pieptul. Am auzit sirenele mașinilor de poliție care se apropiau. Mi-am prins insigna de reverul hainei și m-am întors. Lee golea buzunarele morților și azvârlea șișuri și țigări de marijuana pe trotuar, departe de bălțile de sânge. S-a apropiat de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Manley, sau undeva aiurea, torturată cu sălbăticie. Cu cât îi ascultam mai mult, cu atât povesteau mai mult despre ei înșiși. Își împleteau propriile povești triste cu cea a Daliei Negre, despre care credeau sincer c-ar fi fost o sirenă voluptoasă, ce urma să ajungă o mare stea a Hollywoodului.Păreau în stare să-și vândă propriile vieți pe o moarte senzațională, care să-i propulseze pe prima pagină a ziarelor. Am adăugat și câteva întrebări legate de Linda Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Fritzie apucă microfonul. — 10-A-94, suntem la intersecția dintre Victory și Saticoy. Dispecerul replică: — Mergeți la barmanul de la Caledonia Lounge, la intersecția lui Victory cu Valley View. Ni s-a raportat că Linda Martin e acum acolo. Cod trei. Fritzie porni sirena și-i dădu blană. Mașinile se traseră la o parte din calea noastră. Am țâșnit pe banda din mijloc. Am început să mă rog la Dumnezeul calvinist în care credeam când eram copil: n-o lăsa pe Linda Martin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din mijloc. Am început să mă rog la Dumnezeul calvinist în care credeam când eram copil: n-o lăsa pe Linda Martin să pomenească de Madeleine Sprague! Valley View Avenue apăru la orizont. Fritzie viră periculos la dreapta și opri sirena în fața unei colibe din imitație de bambus. Ușa din imitație de bambus a barului zbură la perete. Linda Martin / Lorna Martilkova, care arăta la fel de proaspătă și aranjată ca în fotografie, o rupse la fugă. Am ieșit repede din mașină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am văzut pe Johnny Vogel aplecat peste geamul mașinii. — Millard a zis să ducem fata la Tribunalul de Minori de pe Georgia Street. Am luat-o pe sus pe Lorna și am îmbrâncit-o pe bancheta din spate. Fritzie a pornit sirena și am plecat în trombă. • • • Drumul până în centrul L.A.-ului ne luă treizeci și cinci de minute. Millard și Sears ne așteptau pe scările Tribunalului de Minori de pe Georgia Street. Am condus-o pe fată înăuntru. Cei doi Vogel mergeau cu pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-i folosesc greutatea corpului împotriva lui. Ne-am împleticit amândoi până afară, apoi ne-am împiedicat și am căzut pe trotuar într-o îmbârligătură de brațe și picioare. L-am ținut imobilizat cu toate puterile mele, după care am auzit sirene apropiindu-se. Mi-am dat seama că Lee a încetat să-mi opună rezistență. Doar zăcea acolo și murmura la nesfârșit„Partenere“, ca o palcă de patefon stricată. Sirenele șuierau tot mai tare. Apoi încetară. Am auzit zgomot de portiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am ținut imobilizat cu toate puterile mele, după care am auzit sirene apropiindu-se. Mi-am dat seama că Lee a încetat să-mi opună rezistență. Doar zăcea acolo și murmura la nesfârșit„Partenere“, ca o palcă de patefon stricată. Sirenele șuierau tot mai tare. Apoi încetară. Am auzit zgomot de portiere trântite. M-am desprins de Lee și l-am luat ca pe-o păpușă stricată, ajutându-l să se ridice în picioare. În fața noastră era Ellis Loew. Loew avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
jaf, doi morți, suspectul mort, echipajul 4-A-82 raportează că suspectul este Raymond Douglas Nash, bărbat alb, obiectul mandatului de arestare numărul... Am trântit receptorul radioului, am răsucit cheia în contact, am apăsat pedala de accelerație și am pus în funcțiune sirena. Mi s-a părut c-am făcut totul dintr-o singură mișcare. Când ieșeam din parcare, mi-au răsunat în minte cuvintele lui Lee: „Să nu-mi zici că nu-ți dai seama că moarta-i o rampă de lansare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
prin secție și să mă scoată afară. Era în amurg, iar cerul Tijuanei era deja luminat de neoane. O mașină de patrulă Studebaker trase la scară. Fritzie și Bill mă împinseră pe bancheta din spate. Șoferul porni cea mai gălăgioasă sirenă din lume, apoi îi dădu blană. Am luat-o spre vest, am ieșit din oraș și ne-am oprit în mijlocul unei parcări cu pietriș, în formă de potcoavă. Niște polițiști din TJ, în cămăși kaki și pantaloni de călărie, stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
port frumos cu voi și tot chinul o să înceteze. Bucky, scoate-le cătușele! Am luat-o la fugă. M-am împiedicat de Fritzie, l-am doborât la pământ, m-am repezit la alarmă și am tras de mâner. Răspunsul - o sirenă de cod trei - se auzi atât de frumos, atât de tare și atât de puternic, încât mi s-a părut că reverberațiile ei au fost cele care m-au propulsat din depozit în dubă și apoi până acasă la Kay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dărâmat-o în nisip, apoi am forțat vitezele, prima, a doua, a treia, și-am țâșnit înainte. În timp ce patinam pe drumul de coastă ce ducea spre nord, am mai apucat să aud: Mașina mea! Banii! M-am întins după butonul sirenei, dar când mi-am dat seama că vehiculele civile n-au în dotare așa ceva, am tras un pumn în bord. Am ajuns la Ensenada gonind cu dublul vitezei legale. M-am descotorosit de Dodge pe o străduță de lângă hotel, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu orchestra lui Stan Kenton drept întăriri. Croșee de stânga și de dreapta. Lovituri după ceafă. Țipetele fetei îl acopereau pe Marele Stan Kenton. Pilangiul mă înjura și de mamă, și de tată. Mi s-a părut că aud șuierul sirenelor și că simt în nări mirosul de carne vie din depozit, deși știam că nu poate fi adevărat. Boschetarul bătrân bolborosea „Te roooog!“ M-am împleticit până la telefonul public din colț. Am băgat o fisă și am format numărul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ar fi fost singura pe care să n-o pizdim definitiv, fără posibilitatea de a mai repara ceva... M-am năpustit pe scări în jos, am luat mașina și i-am dat blană, dorindu-mi să fi avut girofar și sirenă, ca să gonesc mai repede. După intersecția de la Sunset cu Vine am intrat într-un ambuteiaj. O groază de mașini virau la nord, pe Gower și Beachwood. Chiar și de la o mulțime de kilometri tot se vedeau semnul cu „Hollywoodland“ înțesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Era a noastră. I-am răvășit coafura aia à la Dalia, așa că acum arăta ca oricare altă parașută îmbrăcată în negru. I-am încătușat mâinile la spate și m-am văzut în groapa de nisip, pradă viermilor, alături de partenerul meu. Sirenele urlau din toate părțile. Pe fereastra spartă se vedeau luminile lanternelor. De undeva, de te miri unde, Lee Blanchard își reluă replica din timpul revoltei costumelor zoot: — Cherchez la femme, Bucky! Ține minte treaba asta! CAPITOLUL TREIZECI ȘI CINCI Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se calmează. Domnul Reid urlă de durere. Vasul de război strigă: — Charlie! Pentru numele lui Dumnezeu, oprește-te! Agentul Watson spuse ceva foarte neprofesional, după care toată lumea amuți. Mașina de patrulare porni pe Andreson Drive, Însoțită de zgomotul ascuțit al sirenei. Logan era așezat pe scaunul din dreapta șoferului, cu fața pământie și umedă, cu mâinile Înfășurate În jurul stomacului și dezvelindu-și dinții la fiecare groapă sau denivelare. Domnul Charles Reid era legat pe unul din scaunele din spate cu centura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ducă la spital, cu lumini și muzică pe tot drumul. Miller și Logan stăteau unul lângă altul În vreme ce luminile licăreau pe capota mașinii de patrulă. Întoarse dezlânat din trei mișcări pe drumul alunecos Înainte s-o pornească prin viscol, cu sirenele urlând. — Așa, zise Logan pe când zăpada Înghițea luminile sclipitoare. Cum Îți place prima ta zi În poliție? 23 Logan rămase la fermă cât putu de mult, examinând carcasele de animale alături de restul echipei. În ciuda echipamentului de protecție, tot se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe Peter Lumley. Inima lui Logan se opri În loc. — Înțeleg. — Eu ajung cam În... La naiba, e viscol afară. Să zicem treizeci de minute, ca să fim siguri. Poate patruzeci. Încearcă să nu ieși În evidență, sergent. Fără lumini albastre, fără sirene și fără agitație. OK? — Da, domnule. Seaton Park era un loc plăcut pe timpul verii - porțiuni mari de iarbă verde, copaci maturi verzi, un foișor pentru formații. Oamenii mergeau la picnic pe iarbă, improvizau un joc de fotbal, făceau dragoste printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mai multe mașini parcate. Cineva dispărând Într-una dintre clădirile lipste de viață și Întunecate. Logan se dezlipi de pe gardul despărțitor și se clătină În urma siluetei care dispărea. În spatele său, Quebec Trei Unu vuia În parcarea Înghețată, cu luminile și sirenele la capacitate maximă. Vântul Îi Înfigea ace de gheață În față pe când Logan se forța să continuie. Asfaltul de sub picioarele sale era Înșelător, amenințând să Îl trimită de-a valma pe jos de fiecare dată când picoarele Îi atingeau zloata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fie lăsați singuri În vestiarul bărbaților, așa că mamele sunt nevoite să Îi ia cu ele! Fetițe dezbrăcate și... — Băieței dezbrăcați, termină Insch În locul lui. Ticălosul. Trimite o mașină de patrulă. Îl vreau pe Strichen și-l vreau acum! Merseseră cu sirenele și girofarurile pornite tot drumul de la Duthie Park la Middlefield, oprindu-le doar când ar fi putut fi auzite de la casa lui Martin Strichen. Nu voiau să-l sperie și să-l pună pe fugă. Howesbank Avenue numărul 25 era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În urma sa, În afară de o câmpie de alb și un cer galben ca de ardezie. — Alo, sergent McRae? Inspectorul Insch zice că sunt pe drum. Iar agenții de la Bucksburn ar trebui să ajungă În două minute. Auzea deja urletul slab al sirenelor, amortizat de zăpada care cădea. Logan forță mai departe printre nămeți, cu apa Înghețată scurgându-i-se În pantaloni, Îngreunându-i picioarele. Șuiera ca un tren, iar respirația Îi ieșea sub forma unor nori groși de abur, care stagnau În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mă trezesc inevitabil aproape de laguna argintie, fără să înțeleg de ce fire invizibile mă atrag mereu aici... Laguna este înconjurată de raze și prin apa iluzorie, vălurită, uneori transparentă, alteori densă ca un argint lichid, răsare surprinzător câte o coadă de sirenă, aruncând scântei pentru câteva clipe, sau chiar întârzie la suprafața apei, cu silueta lucitoare și ochii devenind o sursă intensă de incandescență. Cine sunt aceste sirene care apar și dispar, de ce se aseamănă atât de mult cu apa argintie și
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
uneori transparentă, alteori densă ca un argint lichid, răsare surprinzător câte o coadă de sirenă, aruncând scântei pentru câteva clipe, sau chiar întârzie la suprafața apei, cu silueta lucitoare și ochii devenind o sursă intensă de incandescență. Cine sunt aceste sirene care apar și dispar, de ce se aseamănă atât de mult cu apa argintie și de ce întotdeauna prezența lor sclipește câteva momente apoi se ascund dincolo de valurile misterioase, nu m-am lămurit încă, dar în univers multe lucruri rămân misterioase și
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
oprit de multe ori pe câte o stâncă, privind în adâncurile apei, unde rădăcinile arborelui se zăresc desenând ramificații imperceptibile de lumină prin unduirile argintii ale valurilor, de parcă ar veni de dincolo de maluri infinite... într-o zi, uitându-mă după sirenele care apăreau și dispăreau ca nălucile prin argintiul transparent, mi-a alunecat ceasul de la mână în valuri, aproape fără să observ. L-am văzut deodată cum se îndepărtează spre adâncuri, cu cadranul rotund reflectând limpezimea flexibilă a apei și a
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
acolo unde atingea vreo suprafață. Încerci degeaba, că nu-l mai poți ajunge acum, am auzit un glas tocmai când viziunea mi se schimba și apa vălurită acoperea deja imaginea ceasului care aluneca încet în adânc, îndepărtându-se. Era o sirenă care ieșise la suprafață. De ce nu? Poate-l găsesc dacă mă scufund imediat, i-am răspuns, însă ochii ei au sclipit intens, cu o siguranță incontestabilă. Ceasul tău nu mai este acolo unde l-ai văzut. S-a integrat în
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]