2,097 matches
-
-i iubirea!" Bătrânul tace: " Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!" CRESC AMINTIRILE Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am zgâriat stăruitor în scoarța unui arbore - numele - cu slove mici, stângace și subțiri. Azi am văzut din întîmplare cum slovele-au crescut din cale-afară - uriașe. Așa îți tai și tu copilo numele în inima-mi supusă mărunt, mărunt, ca un ștrengar. Și după ani și ani de zile-l vei găsi cu slove-adînci și uriașe. VISĂTORUL Spânzurat de aer printre
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Să plătim sau să nu plătim?" Isus le-a cunoscut fățărnicia, și le-a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un ban ca să-l văd." 16. I-au adus un ban; și Isus i-a întrebat: Chipul acesta și slovele scrise pe el, ale cui sunt?" "Ale Cezarului", I-au răspuns ei. 17. Atunci Isus le-a zis: "Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu." Și se mirau foarte mult de El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
am zăcut alături de alți stropi până a doua zi. Când soarele s-a ivit, am înțeles că viața mi se sfârșise. Dar cum a ajuns această poveste la voi?? Ei bine, eu și frații mei - stropii de ploaie, am alcătuit slove nemuritoare cu care am scris această minunată poveste pe care voi ați aflat-o deja - căci trebuie să rețineți: apa circulă și eu - micuțul bulgăraș de apă, mă voi întoarce și vă voi spune o altă pățanie pe care o
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
de împlinirile și de momentele favorabile pe care și le creează sau le sunt oferite de viață! Amintiri Trecută prin valțurile timpului și fărâmițată în zile și ani, viața este recompusă după imaginația și dorințele fiecăruia. În paginile așternute cu slove betege, curg șuvoaie de aduceri aminte, filtrate prin păienjenișul de vremi ce s-au destrămat ca un fum. Amintirile sunt spirit și gând, și simțire, cenușă a sentimentelor trecute; le purtăm în suflet peste timp și vremi, ne bucură sau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sînge. Să nu ghiciți după vîrcolaci, nici după nori. 27. Să nu vă tăiați rotund colțurile părului, și să nu-ți razi colțurile bărbii. 28. Să nu vă faceți tăieturi în carne pentru un mort, și să nu vă faceți slove săpate pe voi. Eu sunt Domnul. 29. Să nu-ți necinstești fata, dînd-o să fie curvă, pentru ca nu cumva țara să ajungă un loc de curvie, și să se umple de fărădelegi. 30. Să păziți Sabatele Mele, și să cinstiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. 10. Așadar, cît avem prilej, să facem bine la toți, și mai ales fraților în credință. 11. Uitați-vă cu ce slove mari v-am scris, cu însăși mîna mea. 12. Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor vă silesc să primiți tăierea împrejur, numai ca să nu sufere ei prigonire pentru crucea lui Hristos. 13. Căci nici ei, care au primit tăierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor cinci simțuri. Caligrafia a fost considerată ca o răscruce, un fel de echilibru în artă. Ca imagine, există noțiunea de mișcare și, deci, de viață. Ca slovă, este muzică, timp, spațiu...“. Zău că e bine să ne șoptim singuri, din când în când, basme dintr-astea. Sigur că tot la tastatură ajungem să le povestim. Dar cel puțin o facem în cunoștință de cauză. (Să vă mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vorbă de așa ceva. Ca un Ardeal ori o Basarabie a anului 1940, el a fost cedat fără luptă. Probabil din indolență și ignoranță. Altminteri ne plângem - și pe bună dreptate - că suntem evitați, chiar trădați. Că editurilor nu le priesc slovele despre sunete și, cu atât mai puțin, sunetele dăltuite în slove specifice, precum partiturile. Dar nu ne preocupă sporirea ori fie și numai etalarea propriei zestre grație căreia orice fată de măritat (și componistica sau muzicologia românească reprezintă atare domnișoare
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
1940, el a fost cedat fără luptă. Probabil din indolență și ignoranță. Altminteri ne plângem - și pe bună dreptate - că suntem evitați, chiar trădați. Că editurilor nu le priesc slovele despre sunete și, cu atât mai puțin, sunetele dăltuite în slove specifice, precum partiturile. Dar nu ne preocupă sporirea ori fie și numai etalarea propriei zestre grație căreia orice fată de măritat (și componistica sau muzicologia românească reprezintă atare domnișoare) își ademenește iubitul. Muzica riscă, iată, să rămână fată bătrână, mereu
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
adesea, când în iarbă răsuna amiaza, Îmi închipuiam cum noi doi, cu vina mea, Călcam o viespe sub mărul raiului. Norii Nori, norii mei grozavi Cum bate inima, ce jale și regret al țărânii Nori, nori albi și făr’ de slovă, Mă uit la voi în zori cu ochii plini de lacrimi Și știu că mă mână orgoliul, dorința Și cruzimea, și sămânța disprețului Împletesc așternut pentru somnul cel mort Iar cele mai frumoase culori ale minciunii mele Au acoperit adevărul
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
sau legi, scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși a ceea ce mai numim literatură, cuvînt derivînd de la infinita combinație a literelor, slovelor... Fără știință, artă, cercetare, - nici o salvare. De aceea ne-am mirat că un profesor universitar ca dl Emil Constantinescu, la sfîrșitul mandatului său, a preferat să decoreze un fotbalist semidoct, fudul, țîfnos, pe care stadioanele străine îl huiduiesc din cauza comportamentului
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
băieții din băcănii și ateliere de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în România și pepiniera actualilor roșii. Astăzi există, după calculele ingenioase ale d-lui A. V. Millu, aproape patruzeci de mii - o armată mai mare decât cea permanentă - de asemenea logofeți din cari mulți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-o nimeni ca atare. Nu libertarea materială s-a cerut, nu libertatea muncii, ci libertatea ignoranței de-a acapara funcțiile publice. Bugetul nostru este piața în care se vând scump cele patru clase primare, ce, în locul unei meserii onorabile, scârție slove negre pe hârtie albă. Clasa aceasta a feneanților avizată la buget e nenorocirea noastră socială. "Națiunea" va concede că tot ce e deasupra în societatea română e o pătură nenumărată de mijlocitori, nu de producători. Nici prefecți, nici subprefecți, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-au existat deloc, asupra unor școli cari n-au fost nicicând deschise. Aversiunea țăranului în contra școalei e asemenea esplicabilă. El vede zilnic că această școală nu-i produce decât dușmani și esploatatori. Abia unul a ajuns a înșira două slove pe hârtie și aspiră a se face sau notar sau ajutor de notar sau arhivar în comună. Boala funcționarismului a intrat din nefericire și în sate; o sumă de oameni fără știință de carte și corupți de administrația noastră imorală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
universală, pare a fi acea curioasă instituție care vrea să monopolizeze totul și să ia oamenilor orice motiv de mișcare și de muncă, dând fiecărui absolvent a patru clase primare cîte-o țâță a bugetului ca răsplată pentru perpetua înșirare de slove negre pe hârtie albă. Pentru a realiza pe deplin acest ideal vrea revizuirea Constituției și legii electorale, iar, pentru a face presiune asupra alegătorilor, ministrul prezident se coboară însuși la rolul de agitator, de unde ne fericește cu cele mai curioase
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să aibă în sine pe?, rumânii nu-l citesc decât ca pe t sau, cari voiesc să se pocească, aceia-l citesc ft... Această slovă sau glăsuire? este născută în brațele căldurii și moliciunii Asiei și Africei, unde oamenii vorbesc din gât mai mult și din vârful limbii cei lățite de căldură. De acolo au venit și grecii în Grecia și de-acolo au și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orientali. Avea fixați pe țeastă, cu plastic dentar, electrozi filiformi, al căror cablaj intra în mașinărie. Sub un clopot de sticlă, conectat și el la întrerupătoarele angrenajului, o sibilă de plumb citea dintr-o carte groasă, urmărind păianjenii negri ai slovelor cu un deget nespus de uscat. O pisică ecorșată atroce, răstignită pe o planșă de lemn, între două bobine de inducție, era ultima componentă organică a mașinii. Câțiva nervi sidefii îi fuseseră degajați cu abilitate din carne și întinși demonstrativ
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
apoi cu ochii în grinzi, tremurând și zvâcnind, udă fleașcă de sudoare, și adormea înainte de a-și fi venit în fire. A doua zi uita totul, de parcă acea lumină de rai i-ar fi șters cu desăvârșire câteva ceasuri, câteva slove din neînsemnata scrisoare a vieții ei, cele mai dulci și mai sfinte. Maria se făcea fluture în fiecare dimineață. Maică-sa nu știa nici ea cu cine-o făcuse, căci mai toți pruncii născuți după fuga din Rodopi fuseseră zămisliți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mare Omega melancolic, zugrăvit parcă de-o pensulă subțire. Ochii-i erau albaștri de parcă-ar fi fost încrustați cu două peruzele străvezii. Pe piept, deasupra bărbii de patriarh, ținea deschis un ceaslov ferecat în argint, cu filele unsuroase acoperite de slove de chinovar. La gâtul bătrî-nului atârna de un lănțug împletit o chichiță de cleștar în care se zărea un dinte îngălbenit de vremuri, pe un pat de mătase morfilie. Cuvioasele picioare, cu unghii de corn străveziu, le avea bătrânul încălțate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
The Independent, 2002. Jane's Defence 2008/2009. Jane's Intelligence Review, 2008/2009. Jane's Intelligence Digest, 2005. Jane's Terrorism and Security Monitor 2008/2009. Segodnia, 1999. Krasnaia zvezda 1997. Nezavisimaia gazeta 1995, 2009. Argumenti I facti, 1997. Slovo, 1999. Izvestia, 1998, 1999. La Repubblica, 1997. L'Expresso, 1996. Limes, 2010. Il Messaggero, 1996. ABC (Spania), 1997. El Pais, 2006. Den (Ucraina), 2003. Die Welt, 1996, 1998, 2008/2009; 2010. Die Press, 2010. Focus, 1999, 2000. Der Spiegel, 2000, 2008
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ocotmbrie 1999. 372 Analiza lui Igor Sergheiev, ministrul rus al Apărării, privind Acordul ABM, Suddeutsche Zeitung, nr. 33, 10 februarie 2000. 373 CNN International, 18 martie 1999. 374 Andrei Krușinski, " Forma și fondul/ Moscova Beijing: o privire în secolul XXI", Slovo, nr. 97, 15 decembrie 1999. 375 Neue Zurcher Zeitung, nr. 72, 27 martie 1999. 376 Pierre Beylau, "China: o rachetă diplomatică", Le Point, 6 august 1999. 377 Le Figaro, 27 aprilie 2000. Astfel de gesturi au mai fost făcute de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
fost văzut pe mine și m-ai iubit. SAS Bogdano! BOGDANA Mai crezi c-a nostră soarte va merge două căi? Trăit-am împreună ș-astfel o să murim, Pașii ce tu în viață făcutu-i-ai spre mine Rămas-au slove roșii în cartea vieții tale; Nedezlipită-acuma rămân de-a ta ființă A mele rădăcine viața ți-o-mpresoară {EminescuOpVIII 72} Cum vâscul rădăcina ș-o pune în stejar... De te iubesc, jupîne, ce-ți pasă ție oare? Și nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de condei A mânii aceștia, putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană să fie pus norocu-mi? Acuma însă mucul puternic de condei Prin mîna-mi de aramă va trece mai întîi Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod Frumos în nume mândru în... [Io, ] Sas Voievod. Pe mâna mea acuma e dat Bogdan... e colo, Nimica nu mai este al tău de-acum încolo. [DRAGUL] N-auzi nimic?... [SAS] Nu, n-aud (încet) Bogdan... c-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țărei"... M-ai fost văzut pe mine... și m-ai iubit, păgâne. Nu crede-a noastă soarte că poate-avea căi două, Trăit-am împreună ș-astfel o să murim. Pașii ce tu în viață făcutu-i-ai la patu-mi Rămas-au slove roșii în cartea vieții tale, Nedezlipită sânt eu de măduva-ți din oase, {EminescuOpVIII 134} A mele rădăcine viața-ți o mănâncă Cum vâscul rădăcina și-o bagă în stejar. De te iubesc eu, Mihnea?... Ce-ți pasă oare ție
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și-un vârf așa subțire, să-l scoți din piatră seacă. Vrei bani? Ia din cămara domnească câți vrei. Pleacă. Mărite Iuga, unul puternic de condei Pin mîna-mi de aramă va trece mai întăi. Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod, Frumos să scriu un nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea oare, se-ntreabă toți - se miră. Nu știți voi cine-i Mihnea? Povestea nu-l înșiră Prin cuiele bătute în grinzile Sucevii... Dar ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]