2,094 matches
-
un proiect de traducerea lui în viață. Decalajul dintre teorie și practică se face simțit în permanență, deoarece posibilitatea de a înfăptui noul rămâne inferioară capacității de a-l concepe. Chiar în textul Gramaticii românești 95 stăruie o seamă de slove pe care lista autorului le omite. Este cazul deci să distingem, la Heliade ca și la Văcărescu, scrierea propusă de aceea practicată, ortografia-țintă de ortografia vehicul. Aspectul mai conservator al celei din urmă corespunde rolului ei specific. 18 În anii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
găurite în vederea atârnării pe perete, iar o însemnare de mână precizează: „Table instructive, 1843“). Iată lista literelor mici: 19 Lupta Școlii Ardelene pentru afirmarea romanității noastre aduce firesc la ordinea zilei chestiunea adoptării alfabetului latin. „[...] până vor scrie românii cu slove cirilicești - observă Petru Maior, invocând cu prioritate argumentul etimologic - [...] niciodată nu vor fi vederoase cuvintele latine în limba română“; „De câte ori mi s-au întâmplat mie de îndoindu-mă de vrun cuvânt, oare latinesc este, cât l-am scris cu slove
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
slove cirilicești - observă Petru Maior, invocând cu prioritate argumentul etimologic - [...] niciodată nu vor fi vederoase cuvintele latine în limba română“; „De câte ori mi s-au întâmplat mie de îndoindu-mă de vrun cuvânt, oare latinesc este, cât l-am scris cu slove sau litere latine, îndată cu strălucire i se văzu latina lui față și părea că râde asupra mea de bucurie că l-am scăpat din sclavie și de calicele cirilicești petece.“ (Dialog pentru începutul limbei române. Întră nepot și unchi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rămas încredințat că nu este cu putință de a aduce limba românească la regule gramaticești de o vom scrie cu letere slovenești“ (Temeiurile gramaticii românești); „Limba română purcede de la limba lătinească și nu să poate scrie bine fără numa cu slove lătinești“ (Dascalul românesc pentru temeiurile gramaticii românești). Prin Iancu Văcărescu, autor - înainte de 1828 - al unei gramatici manuscrise în alfabet latin, intră în atenție argumentul cultural: „prin litere se naște literatura, iar de la slove să n-aștepte cineva decât numai slovnire
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să poate scrie bine fără numa cu slove lătinești“ (Dascalul românesc pentru temeiurile gramaticii românești). Prin Iancu Văcărescu, autor - înainte de 1828 - al unei gramatici manuscrise în alfabet latin, intră în atenție argumentul cultural: „prin litere se naște literatura, iar de la slove să n-aștepte cineva decât numai slovnire“. Opinia este citată aprobativ de către Heliade, atât în prefața propriei sale gramatici (izvorul singurei informații, ea însăși până azi trecută cu vederea, despre gramatica Văcărescului), cât și în coloanele Curierului românesc, cu prilejul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și în coloanele Curierului românesc, cu prilejul publicării sonetului Pacea. „Eu cu toate acestea - precizează redactorul gazetei - dau acest sonet afară fără voia autorului; căci toate scrierile sale nici nu le scrie, nici nu va să le vază afară cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii noștri, că ele sânt țâțele prin care limba poate să sugă laptele maicii sale latine și că în sfârșit literatura nu poate să se nască decât prin litere, iar din slove nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii noștri, că ele sânt țâțele prin care limba poate să sugă laptele maicii sale latine și că în sfârșit literatura nu poate să se nască decât prin litere, iar din slove nu poate ieși decât slovnire.“ (Curierul românesc, 1829, nr. 17) Secvența pe care am subliniat-o, lapidară și memorabilă, reia cu neînsemnate variații fraza reprodusă în prefața lui Heliade. După 1830, când în existența Principatelor Române se deschide o eră
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța și alfabetul, mai lesne decât și-ar însuși o ortografie plină de excepții. 5. Scrisul chirilic e adânc împlântat în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru a învinge rezistența lor, fără totuși
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
g, d etc. ne întâmpină ... Se răspunde astfel unei opinii a timpului, din ce în ce mai răspândite, potrivit căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest chip vom avea o scrisoare cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ca Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic, nu mai e nevoie s-o spun. Dacă în deceniul 4 al secolului XIX slovele chirilice păreau țapoșe și cârligate, asemeni chipurilor de draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
laterale i se prefac într-o linie ondulată, și în fine cum cade și aceasta, ca o frunză atinsă de brumă, lăsându-ne în față o literă curat latină: j. Sau cum ... începe să crească în înălțime, depășind statura celorlalte slove, își ridică mândru ramura dreaptă și reduce proporția celei din stânga, pentru ca ulterior să o anuleze cu totul, înfățișându-ne la rândul lui o literă latină pură: l. Alfabetul de tranziție a fost, așa cum i-o arată și numele, dar într-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ambe sexe îmbracă haina alfabetului latin. Prefața periodului V al revistei respiră un justificat sentiment de triumf: „Aci nu mai este acum voința unui om în parte, e voința Nației ce își reclamă ale sale; și de azi înainte mulțumește slovelor străine pentru marea bunătate și îndemânare de a ne ținea în bucherie și slovnire; de astăzi nația intră într-o carieră cu adevărat literară.“ Recunoaștem încă o dată cuvintele lui Iancu Văcărescu, în care autorul Gramaticii românești descifrase, cu 16 ani
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
propriul sistem ortografic cu litere latine]. Iar amu de plăcere ni este a împlini cererea vrednicului campion al cauzei filologhice, împărtășind abonaților noștri coala I a Curierului de ambe sexe, cu îndemnare a favori lucrările literare a autorului“ (Literile și slovele, în Albina românească, 1844, nr. 96). Atitudinea colegială a redactorului gazetei ieșene se cuvine desigur relevată, dar ea nu ascunde micul parapon al mentorului ce pierduse inițiativa... Și în alte demersuri culturale (de pildă, în editarea folclorului) Gh. Asachi va
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poet își îngăduise să le ofere o odă scrisă cu litere latine. Împotrivirea altora îmbracă haină religioasă, alfabetul latin fiind denunțat ca agent al catolicismului! O satiră a lui Bolintineanu dă glas acestui perfid argument, încadrându-l unei jalbe a slovelor chirilice, mâniate de scoaterea lor din uz: În foaia ce se cheamă Românul, sau ziar (Căci numerile sale cu orice zi nu par), Vedem că-n titulușuri, în glavă așezate, Fără de nici o vină noi suntem măturate ... Noi înțelegem scopul la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
știu judeca Că vreți cu papistașii chiar legea a strica, Că sunteți răi spre lege, familie, avere, Cu talian Mazini în strânsă perechere ... Căci calomnia este ca un cărbune stins Ce chiar de nu te arde, mânjește ce-a atins. (Slovele chiriliene) Revoluția de la 1848 a înscris adoptarea alfabetului latin în programul ei de măsuri culturale. Proclamația de la Islaz „decretă științele ca și până acum în limba patriei și cultura și înflorirea acestei limbi după natura și după originea ei, cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
48 și Unire. Eforia școlilor din țara Românească abordează problema ortografiei în 1850, 1856 și 1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor latine „atât în cărțile didactice, cât și în scriere“, dar sistemul ortografic recomandat menține, în chip straniu, o slovă chirilică solitară: . „Noi plânserăm prin jealbă către igemonie, / Iar domnul ne trimise la nalta Eforie. / Această Eforie pe toți ne împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de prevăzut, a stârnit ironii și proteste; „pântecosul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
În prezența înaltului oaspete, institutorul Basile Drăgoșescu se adresează elevilor cu aceste cuvinte: „- Copii! după secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin. Jos slova străină! sus litera străbună!“ După care inimosul dascăl, cu frumoasa lui caligrafie, scrie pe tablă cu litere latine: „Vivat România! Vivat Națiunea Română! Vivat Alexandru Ion întâi, Domnul Românilor!“ Scena se va întipări puternic în memoria unuia dintre școlari, care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
litere latine, din chiar anul adoptării oficiale a acestora. Meșterul care a dăltuit-o, încurcându-se ici-colo în arcanele ortografiei latinizante (nedumerit probabil și de înlocuirea „Treimii“ prin „Trinitate“, a „bisericii“ prin „templu“ ș.a.m.d.), semnează înduioșător cu sănătoasele slove vechi: „IOAN“. Cu alte cuvinte: pentru voi scriu cum vreți, pentru mine cum am apucat. Cioplitorul, sunt sigur, s-ar fi înțeles de minune cu boierul Gheorghe Cantemir din Bacău, cel care, primind în 1861 o adresă oficială în alfabet
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vreți, pentru mine cum am apucat. Cioplitorul, sunt sigur, s-ar fi înțeles de minune cu boierul Gheorghe Cantemir din Bacău, cel care, primind în 1861 o adresă oficială în alfabet latin, o restituia cu următorul răspuns, scris cu frumoasă slovă chirilică: „Nici franțuzăști, nici lătinești, nici păsărești n-am învățat. Să fiu câne de am putut ceti literile de mai sus și prin urmare nu înțăleg ce să mai ceri di la mine, căci eu toati dările le am plătite
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
capătă inflexiuni nostalgice: „Pe când m-au dat tatăl meu la școală în Botoșăni, la psaltul Iordache, Dumnezău să-l ierte și să-i fie țărâna ușoară, nu să slujă Moldova cu litere străine. De aceea nici cunosc asămine schimonosituri de slove. Prin urmare, fiindcă după două ceasuri de strașnică muncă n-am fost în stare a mă lămuri din adresa de față, apoi rog ca să mi se trimată, odată cu ea, și pe amploiantul ce au scris-o, ca să mi-o citească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fi stat bine lângă Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin cancelerii“, solicitantul mai folosește, după cum se vede, unele litere cu valoarea lor chirilică: c în loc de s, b în loc de v... E un adept întârziat al alfabetului de tranziție! 23 Iancu Văcărescu, Gh. Asachi, I. Heliade
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Opțiunile profesionale ale tinerilor trezesc perplexitatea și împotrivirea părinților. Inovațiile culinare promovate de femei stârnesc nemulțumirea soților. Pletele lungi și cravatele roșii sunt considerate „semne revoluționare“ (V. Alecsandri, Necolae Bălcescu în Moldova). Interlocutorul lui Heliade din prefața Gramaticii vede în slovele izgonite probe de bogăție, eleganță, subtilitate („fălosul și purtătorul de ortografie i“, „mărețul și îngâmfatul w“, „oy cel bogat“, „delicatul și plinul de dulceață Q“), dascălul de la Socola, evocat de C. Negruzzi în Cum am învățat românește, se mândrește că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
învățat românește, se mândrește că elevii lui, cu ajutorul a trei soiuri de i, pot diferenția ortografic omonimele („Maică-ta de-i vue, / Bine ar fi să vhe / Pân’ la noi la vie“), în timp ce Heliade și adepții săi denunță, în aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se înlocui alfabetul chirilic prin cel latin, unii apără în slove tradiția, alții acuză în ele stagnarea; unii văd în litere o ofensă la adresa foneticii, alții
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să vhe / Pân’ la noi la vie“), în timp ce Heliade și adepții săi denunță, în aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se înlocui alfabetul chirilic prin cel latin, unii apără în slove tradiția, alții acuză în ele stagnarea; unii văd în litere o ofensă la adresa foneticii, alții un omagiu adus etimologiei... Practica semnificantă a societății suferă o vizibilă scindare, oamenii utilizează coduri opuse, părăsirea unuia și adoptarea celuilalt sunt procese la ordinea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]