2,969 matches
-
lui din momentul în care își însușește munca tinerei. Perioada de timp contractată este destul de lungă, între șapte și opt ani. Munca prestată depinde de casa în care fata slujește. Într-o mare casă boierească ea se ocupă, împreună cu celelalte slugi, de un anumit domeniu al gospodăriei, dar în casa unui negustor sau mic meșteșugar se îngrijește de toate, de la adu ce rea apei până la pregătirea hra nei și la asigurarea lenjeriei curate. De plasa rea acestor fete se ocupă rudele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nuntă după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului și jumătate ale soției“. Nunți boierești La începutul secolului al XIX-lea, o corespondență asiduă se schimbă între două mari familii boierești. Între 20 de cembrie 1804 și 31 ianuarie 1805, slugile aleargă între Ogrezeni, București și Oteteleșani pentru aduce și a aduce scrisorile dumnealor. Ce a prilejuit această corespondență? Pregătirea nunții dintre Constantin Oteteleșanu și Zmaranda Cocorăscu naște zeci de scrisori schimba te între mire, soacra-mare și mătușa fetei, Zoița păhărniceasa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con ju ga le. soțul trebuie să se în grijeas că de economia familiei, „să producă“ și să aducă în casă, îndeplini rea acestei în da to riri re flec tân du-se în „haine“, „biju te rii“, „hra nă“, „slugi“, casă; în acest mod un soț își mani fes tă grija față de familie și își arată „dra gos tea“ față de soție. În schimb, soția trebuie să „chi ver ni seas că“ ceea ce primește, con tri buind la bunăstarea familiei, „să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domestică îi so li ci tă cea mai mare pare a timpului și devine com pli ca tă la apari ția copiilor. Ea tră ieș te și se con sa cră familiei sale. Are de pli na libertate în alegerea slugilor, în in strui rea, supravegherea și con ce die rea lor atunci când nu-și în de pli nesc atribuțiile sau atunci când devin o amenința re pentru fidelitatea conjugală a soțului. San da din mahalaua Sfân tul Ioan se si zea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
micii slujbași din administra ție. În lumea rurală, aman ții sunt de regulă alți țărani sau preoții din sat, câr ciumarii, han giii. Ac to rii principali sunt însă, și într-un mediu, și în celălalt, cal fe le și slugile din casă. Ei pro fi tă de avan surile făcute de stă pâ nă pentru a se sub sti tui stăpânului în patul conjugal. Lor li se alătură notabilitățile locale care nu se sfiesc să co che te ze cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se or ga ni zea ză un fla grant delict în Cazul unui adul ter în condițiile lipsei soțului de acasă. plecat de acasă cu treburi, Sti ria, din satul Ște fești, județul Saac, își lasă soția în grija unei slugi, pentru a o apăra de hoți, și sub pri vi ri le satului, pentru a-i su pra veghea con dui ta. Casa, așeza tă departe de celelalte, prezintă un oarecare pericol, dar Ne a ga nu se teme, mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i este nicidecum indiferent, așa că plecarea soțului pică tocmai bine. Așe za tă pe prispa casei, așteaptă în tu ne ri cul pentru a-și primi ibov ni cul, iar pentru mai multă se cu ri ta te îi cere slugii să plece cu câi ne le la stână, su ge rân du-i că este ne voie de ei acolo. Stoi ca a luat însă în serios misiunea stă pâ nului, mai ales că a re marcat ochia de le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rului și, mai ales, să se ascundă în spatele zidurilor. Dacă la 1730 mai este posibil să vedem o boieroaică desfășurându-și amorul în public, după această dată casele lor devin adevărate fortărețe unde boierii trăiesc alături de familii și armatele de slugi, departe de privirile celorlalți. Ascunși de curiozitatea bolnăvicioasă a oamenilor, dispute le lor numai implică participarea publicului. Neînțelegerile dintre soți trec, mai întâi, prin medierea rudelor, nici una dintre familii neavând interesul să rupă alianța, îndeosebi cea a soțului care s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mitropolitului multă discreție. Căsătorite din interes, unele boieroaice își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea domnească, rareori un boier. Situația se schimbă după războiul din 1768-1774, când preferințele lor se îndreaptă cu precădere spre ofițerii ruși, austrieci sau fran cezi. În această situație se află vornicul Matache Racoviță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
na tă din moștenire. moartea soțului o lasă săracă, averea și zestrea trecând în po se sia copiilor și a rudelor decedatului. Acest contract, semnat de soție și în tă rit de părin ți, rudele ei o transformă într-o slugă oa reca re, lăsată la mâna stăpânului, „des pu ia tă“ de toate ono ru rile date de pozi ția socială și avere, fără nici o autoritate în interiorul menajului. „În jurul unui divorț“: Costandin Brezoianu vs Marica Filipescu Pe la 1731, în mahalaua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
până peste cap, de un alt băr bat pe care-l introducea în odaia sa, pe ușa din dos, cu ajutorul slujnicei, Slamna țiganca, și a unei vecine, Ilinca Mucioaia, ambele complice la amorul ili cit. În ști in țat de slugile din casă, soțul pune la cale un flagrant delict la care-i invită și pe prietenii lui, marii boieri ai Divanului. Participarea acestora nu este întâmplătoa re, ei vor deveni martori indispensabili în derularea procesului. Ne știind ce-l așteaptă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făcuse pace cu ei.“ Bătut și jefuit de către slu gi , amantul nu re nunță la dragostea pentru jupâneasa altuia. boierul urmărește din umbră toată această afacere scabroasă pentru că poziția socială nu-i permite să se coboare la nivelul rivalului său. Slugile sunt puse să i aducă răzbunarea, fiindcă ele apar țin acele iași categorii sociale ca și amantul. Trata men tul aplicat pune și mai bine în evi den ță aceste dife rențe sociale, clar marcate atât la nivelul discursului, cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
evi den ță aceste dife rențe sociale, clar marcate atât la nivelul discursului, cât și la nivel comportamental. Cum rangul nu-i îngăduia să participe la o asemenea rușine, boierul așteaptă po to li rea lucrurilor și apoi își pune slugile să povesteas că toată tă ră șe nia în fața celor lalți boieri. Trece totul pe hârtie, îi pune să semne ze și cu astfel de dovezi, îi cere mitropolitului, mai pe ocolite, să-l despartă fără să facă mare tărăboi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
traseul unui bărbat plecat de acasă vom folosi un alt document în care chiar personajul principal își povestește aventurile. Bunea s-a născut și a copilărit în satul Dobroșăști din județul Ilfov unde rămâne până când pleacă în București și intră slugă la stăpân. Aici o cunoaște pe Stefana cu care se căsătorește și, prin nu se știe ce concurs de împrejurări, este hirotonisit, devenind diacon. La trei ani de la căsătorie, fără vreun motiv aparent, Bunea pleacă de acasă, lăsându-și soția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
352 pag., 2011 Radu Rosetti Ce am auzit de la alții. Amintiri Prefață de Neagu Djuvara ISBN 978-973-50-2925-8 296 pag., 2011 „În copilăria și tinereța mea fostu mi-a dat să fiu încunjurat de părinți, rude, oameni de casă, țarani și slugi cari trăise viața celordintăi șăsăzeci de ani ai veacului și cari, de la bătrânii lor, auzise multe despre o viață și obiceiuri și mai în depărtate în negura tim purilor. Mulți din ei, în primul rând tata și mama, erau niște
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nedeprinsă cu riscul inițiativei, cu legile dure ale competiției. O atare societate e dispusă a primi totul pe cale de ucaz și se mulțumește în genere cu destul de puțin pentru ca sarcina emisiei de ucazuri să devină relativ comodă. Stăpânul își cunoaște sluga, iar aceasta se complace în situația ei de făptură supusă, nevolnică, resemnată. Un paternalism anacronic, același în fond ca înainte de Revoluție, s-a erijat în sursă unică de remediere a răului. El mimează la nevoie discursul liberal, în timp ce faptele îl
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scopul de a stimula spiritul de contradicție al elevului. Că și dascălul sau, se arătă interesat de fenomenul Gărzii de Fier și fascinat de figură liderului acesteia, în care vede "un gospodar instalat în absolut", care, "într-o nație de slugi, a introdus onoarea și într-o turmă fără vertebre, orgoliul". Prin el, continuă, exaltat, Cioran, "peste țară a trecut un fior nou. O regiune umană bântuita de esențial", unde "suferință devine criteriul vredniciei și moartea, al chemării. În câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai iubitor de avuție cu atât caută mai mult să nu lași după tine nimic din cele ce ai. Fă ca toate să fie ale tale! Ia-le pe toate cu tine! Nu lăsa străinilor bogăția ta! Se poate ca slugile tale să nu-ți împodobească mormântul nici cu cea mai proastă podoabă și să nu-ți facă o înmormântare pompoasă, ca să câștige bunăvoința moștenitorilor. Sau poate că vor și filosofa atunci pe socoteala ta, spunând: «Este o prostie să împodobim
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ademenește de trei ori și îl înșală, profitând de faptul că fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă. Asocierea oximoronică e menită să sugereze nefirescul situației. Harap-Alb își respectă jurământul de a-i fi supus întru toate Spânului, lăsându-se în știrea lui Dumnezeu, cum o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă. Asocierea oximoronică e menită să sugereze nefirescul situației. Harap-Alb își respectă jurământul de a-i fi supus întru toate Spânului, lăsându-se în știrea lui Dumnezeu, cum o vrea el să facă. Ajuns la curtea împăratului Verde, spânul începe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
menită să sugereze nefirescul situației. Harap-Alb își respectă jurământul de a-i fi supus întru toate Spânului, lăsându-se în știrea lui Dumnezeu, cum o vrea el să facă. Ajuns la curtea împăratului Verde, spânul începe să se teamă de sluga sa, mai ales că fetele împăratului simt care este vărul lor. Fetele împăratului însă priveau la verișor ... cum privește cânele la mâță și le era drag ca sarea-n ochi: pentru că le spunea inima ce om fără de lege este Spânul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
exclude observații pertinente legate de faza coborâtoare a vieții lui Francisco, deja părăsit de Isabel (slăbiciune fizică, labilitate, panica solitudinii). Cu toate acestea, Domnu va fi pentru ea omul providențial, sub puterea căruia s-a simțit utilă și eficientă, în calitate de slugă credincioasă, complice și posesivă a stăpânului. Unealtă tăcută și săritoare în acoperirea fărădelegilor aceluia, inclusiv sexuale (vezi episodul cu tânăra bucătăreasă Idalete ce va naște pe ascuns, asistată de un veterinar, copilul lui Domnu). O altă figură feminină atrasă în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
călător pe un tărîm pe care vrea să-1 civilizeze, el vine să Împună norme unei fete de Împărat, iubitei care 1-a chemat, numai că acela care nu are referențialitate nu poate să străpungă codul, spre deosebire de rivalul său pajul ,servul, sluga, care este dotat cu maxim de “social”, el este paj la curte, are o meserie, un statut, este fixat Într-un sistem normativ, depinde de el, poate fi Încadrat undeva, este opusul rătăcitorului, al nomadului. Avem din nou lupta dintre
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]