2,760 matches
-
o Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul În care se va face judecata de apoi, când vom fi Întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai lui Hristos, slujirea semenilor fiind decisivă pentru mântuirea sau pierderea veșnică. Cel ce Împlinește porunca dragostei se aseamănă cu Dumnezeu Care este dragoste (I Ioan 4, 8), iar cel ce se aseamănă cu Dumnezeu și‑a desăvârșit menirea sa În această lume. Tot
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
altora bucurii, bucuria Împlini‑ rii dragostei de frate care este porunca divină de căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării În Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într‑adevăr, a te pune În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe de a Însemna o Înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
altul, slujindu‑ne ca și cum L‑am sluji pe El Însuși (Efeseni 6, 5‑7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită În staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită În staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și să fie Încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 90, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la eșecul de obște 90, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
viața și activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, Înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Iubeau pe toți oamenii, „căci nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc.
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
El putea fi văzut de dimineața până la ceasul trei după amiaza Înconjurând mănăstirile și intrând prin uși ca să vadă de nu zace cineva bolnav. Aducea stafide, siropuri, ouă, aluat de făină, de care au nevoie cei bolnavi, socotind că această slujire Îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia aseme‑ nea lui, ca să Împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi În munte era trebuință și de această slujire, din pricina
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stafide, siropuri, ouă, aluat de făină, de care au nevoie cei bolnavi, socotind că această slujire Îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia aseme‑ nea lui, ca să Împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi În munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”. Dintotdeauna Biserica a avut În atenție pe cei pe care i‑a găsit Dumnezeu vrednici de Încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
această slujire Îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia aseme‑ nea lui, ca să Împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi În munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”. Dintotdeauna Biserica a avut În atenție pe cei pe care i‑a găsit Dumnezeu vrednici de Încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s‑a concretizat, chiar din primele veacuri ale creștinismului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dragostea fundamentată pe Hristos este fermă, stabilă și invincibilă și nimic nu o poate Întoarce. Hristos este temei puternic și desăvârșit 114. Același Sfânt al Bisericii, În cuvântările sale Înaripate și Înălțătoare despre prietenie, pune pe seama iubirii duhov‑ nicești această slujire a aproapelui, acest ajutor total dez‑ interesat și plin de iubire genuină pe care Îl dau unii altora frații În credință sau frații În Hristos, Fratele lor. Marele exeget al Constantinopolului și al Bisericii Întregi este convins că iubirea duhovnicească
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase Eusebiu de Cezareea, În cartea sa Istoria bisericească, aduce În atenție o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei, ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care face asemănarea Între martiriu și slujirea aproapelui. El sublinia că, pe când Alexandria era bântuită de ciumă, „cei mai mulți dintre frați nu s‑au cruțat deloc prin dragostea și frățietatea lor nemaiîntâlnită, ci s‑au legat tot mai strâns unul de altul, vizitând fără frică pe cei bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de folos obștesc, ca : bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au Înțeles că fericirea În lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i‑a slujit Hristos Domnul. 102 Suferința și creșterea spirituală IV.8. De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rugăm apoi să ne ajute să‑i descoperim sensul. Suntem Îndemnați de Părinții sfinți să oferim sufe‑ rințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, și le va folosi pentru a ne aduce la noi adâncimi ale credinței și ale slujirii Lui În iubire. În creștinism trebuie să luăm pildă de comportarea sfin‑ ților - următori ai lui Hristos, care nu căutau bolile și sufe‑ rințele, Însă când erau atinși de ele, nu doreau numaidecât să fie eliberați de ele, nu se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care se cer deodată tămăduirea trupului, iertarea de păcate și tămăduirea de patimi, „eliberarea sim‑ țurilor de influențele rele și alungarea vrăjmașului, toate acestea se cer pentru ca bolnavul, devenit sănătos trupește și sufletește, să poată trăi o viață curată, Închinată slujirii lui Dumnezeu”314. Credință și vindecare 283 X.7.1. Multă binecuvântare ne izvorăște din moaștele sfinților. Cinstirea sfintelor moaște Cinstirea sfintelor moaște Își găsește un temei adânc În Învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe. Actul de cinstire a rămășițelor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creeze „un curent de primenire socială”, „o primăvară [a] renașterii spiritualității noastre etnice”, luptând pentru „înălțarea vieții prin întronarea primatului sufletesc”, pentru care arta, ca „disciplină” complementară moralei, pregătește „sufletește pe om pentru contactul său cu divinitatea”. Mergând în direcția slujirii autohtonismului, V. și s. publică poezie tradiționalistă semnată de Valeriu Cârdu (Rugă moțească), Mihu Dragomir (Mlaștina cu nuferi), Aurel Chirescu, George Valea, Petre Paulescu și Virgil Huzum. Proza este ilustrată de Emanoil Dumitrescu (Gând de sinucidere - fragment din romanul Toboganul
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
cu putere, caracterul specific, particular, diferit, al fiecărei culturi naționale. Universalismul simbolizat de cultura latină va fi abandonat acum În favoarea particularismelor naționale. Desigur, și În această perioadă, generațiile succesive de studenți și profesori vor căuta În continuare adevărul, dedicându-se slujirii artelor și științelor și sporind cunoașterea umană, la cote nebănuite până atunci. Diferența consta În faptul că rezultatele muncii lor erau puse acum, În primul rând, În serviciul națiunii din care făceau parte, În locul angajamentelor cu caracter universal de mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Așadar, familia este cea care transmite obiceiurile religioase „cântecele, dragostea pentru citit, rugăciunea împreună, se capătă idealurile estetice: dragostea pentru icoană, pentru slujbele frumoase, pentru folclor. Familia educă tânăra generație în spiritul idealurilor morale, îi familiarizează pe copii cu principiile slujirii Domnului prin exemplul său, utilizând un sistem de interdicții și îngăduințe, care formează reprezentările despre normele morale: respectul pentru vârstnici, grija pentru cei tineri, ajutorul reciproc, cinstea. La baza acestui comportament stau principiile creștine ale întrajutorării, muncii și respectului reciproc
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Rusiei o conștiință de neam a poporului român, pe care o pun mai presus de toate și care este conștiința națională a lui, ce-i dă dreptul la viață. Măsura În care Octavian Goga s-a implicat În politică pentru slujirea ideii naționale o probează și faptul că În discursul la primirea sa În Academia Română, Închinat memoriei lui George Coșbuc, al cărui loc lăsat vacant urma să-l ocupe, ideea națională se situa În centrul atenției. Unitatea națională de astăzi este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
în mod automat bogăția, buna situare. Prezența talentului trebuie însoțită de conștiința obligației de a fi la înălțimea acestui dar. „Darul este sporit și încununat numai dacă este secondat de o imensă activitate, de uitare de sine și de gestul slujirii celorlalți. Darul autentic presupune amplificare, multiplicare, difuziune înspre semeni. Darul trebuie dăruit.” <footnote id="16">Ibidem, p. 86<footnote> Problema sădirii, formării și răspândirii credinței este prezentată de Iisus Hristos în Pilda Semănătorului. Mântuitorul precizeacă că o parte a semințelor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
viața lor constituie adevărate modele demne de urmat. Un exemplu În acest sens este Sfântul Luca al Crimeii(18771961), numit doctorul fără de arginți, medic atât al trupului ( chirurg) cât și medic al sufletului( arhiepiscop) care și-a dedicat Întreaga viață slujirii oamenilor aflați În nevoie, operând fără Încetare zi și noapte, totdeauna cu icoana Maicii Domnului pe peretele sălii de operație, iar curățarea trupului cu iod, spre dezinfectare, o făcea sfântul În semnul crucii, spre ajutor. În anul 1946 datorită meritelor
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
În semnul crucii, spre ajutor. În anul 1946 datorită meritelor deosebite În studiul medicinei primește un premiu În bani pe care Însă Îl Împarte orfanilor de război. Desigur sunt mulți alți sfinți care prin viața lor ne sunt exemple de slujire a aproapelui, de aplecare spre cel aflat În suferință, de detașare față de bunurile materiale, dar În primul rând trebuie să l avem În vedere pe Mântuitorul Nostru Iisus Hristos care și-a dat viața pentru noi, spre iertarea păcatelor noastre
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și om, locul unde omul poate să pășească în sfera revelației dum‑ nezeiești. În cadrul bisericii, turlele și bolțile simbolizează cerul, fiind pictate cu imagini ale lui Cristos în slavă, ale Maicii Domnului și ale sfinților. Scene‑ le din viața și slujirea lui Cristos stau ca o punte între închinătorii pământești și sferele cerești, iar sfinții își au fiecare rolul lor special în cadrul ansamblu. Clădirea bisericii este, prin urmare, un loc de întâlnire a cerului cu pă‑ mântul, o întruchipare și o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]