575,306 matches
-
și încărcat în schimb de vehemențe "prozaice", în poeme-invectivă, "corosive", sfidător-iconoclaste. Foarte devreme, versurile sale deveneau ele însele un soi de "reportaje", înscenări sui generis cu alură de "fapt divers", orientate tematic mai ales spre viața marginalilor și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale limbajului ideologizat, o remarcabilă suplețe a reflecției pe aceste teme. Pe o linie amintind de cea a manifestului din revista lui Geo Bogza, e repudiată, desigur, izolarea scriitorului de societate și de problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare așa-numita "poezie pură", ipostaza "poetului delicios, bibeloul saloanelor literare", "vânzător de opium", producător de "poezie pentru inițiați". Scriind, bunăoară, despre Denaturarea poeziei, el face ecou, la câțiva
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Pentru că, oricâtă încredere i-am acorda spiritului critic și limpezimii lui Ehrenburg, suntem nevoiți să recunoaștem că în Vus par un écrivain d’U.R.S.S. ironia cu care se privea o mișcare poetică ( greșită, o știm) care se declara pentru societatea socialistă revoluționară, e cu totul nelalocul ei.// Noi suntem obișnuiți să întâlnim refractarul față de ceea ce e nou și proaspăt, numai în lagărul de dreapta, în lagărul celor îndrăgostiți de evul mediu până la nebunia dorinței de contemporanizare a lui prin fascism
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
patetismul cu un anumit cinism. Dinamica relațiilor dintre personaje este contextualizată de Andrei Bodiu prin intermediul unor instrumente bine articulate, furnizate de studiul Istoria vieții private, coordonat de Aries Phillipe și Duby Georges. Astfel, salonul, ca spațiu care găzduiește disputele din "societatea privilegiaților", este orizontul de contact dintre public și privat; camera este simbolul vieții intime, un spațiu al confesiunii; loja este o extensiune a salonului. "Spațiul salonului își găsește o prelungire ce pare paradoxală, deoarece este vorba de un loc public
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
un calendar perpetuu. Cătălin Constantin Șerban Foarță, Caragialeta bis; Ed. Brumar, Timișoara, 2002, 64 pag. Calendarul după Caragiale alcătuit de Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Ed. Curtea Veche, București, 2002. Un studiu necesar După cartea lui Teodor Vârgolici despre Societatea Scriitorilor Români înregistrăm apariția unui studiu al lui Ion Ianoși consacrat instituțiilor literare postbelice și în special Uniunii Scriitorilor (Uniunea Scriitorilor în sistemul culturii socialiste și segmentul literar în tranziția românească, Ed. Paideia, 2003). Studiul face parte dintr-o cercetare
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
scrisului [...]Este firesc ca atunci cînd scriu aproape 1000 de inși, să se realizeze și opere geniale, dar și lucrări ce pot să placă pentru moment, dar care să nu dăinuie în viitor ș...ț, așa va fi și în societatea socialistă multilateral dezvoltată, așa va fi și în comunism..." A repetat ceea ce spusese și cu 12 ani în urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ceea ce spusese și cu 12 ani în urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din ulcior..." Dar a subliniat că "fundamentul ideologic al artei și literaturii societății noastre nu poate fi decît socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să nu mai fie nevoie de altă intervenție în acest domeniu. Cred
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
nostru este să spunem adevărul". Scriitorii noștri, adaugă Anghel, au aderat sincer la socialism. Ei trebuie, deci, să fie stimați. De unde provin neînțelegerile? Explicația e falsa mitologie despre scriitori, creată chiar de ei înșiși. E o mitologie romantică, preluată de societate. Scriitorii sînt muncitori, producători însă de valori speciale. Propune ca Partidul să creeze o fundație pentru finanțarea marilor opere... Miu Dobrescu ia cuvîntul pentru a rectifica o afirmație a lui Anghel, că scriitorii ar duce-o prost. Dă niște cifre
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
sale." O cercetare genealogică metodică pe familii ilustre - prin naștere, nu mai puțin prin merite, și rămânând în cadrul cultural - ale trecutului nostru ne deschide, într-adevăr, perspective nebănuite, de la cele ale satisfacerii purei curiozități la sinteze interesând destinul nostru ca societate, în prag de globalizare. Cunoșteam, cei vârstnici, procesul de învigorare a burgheziei prin continua infuzare de valori din mediul țărănesc - în situația în care cele mai multe familii orășenești, și nu doar din mica burghezie, își aveau o apropiată ascendență țărănească. Modul
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
duc eu mîine la fotograf, mai înainte însă la bărbier să se radă. La Bohème roumaine." Este a doua fotografie din cele patru păstrate, executată la București în atelierul lui Franz Duschek, ce figurează în al doilea tablou (medalion) al Societății "Junimea", alcătuit de T. Maiorescu și I. Negruzzi și în vol. de Poezii, 1884, al lui M. Eminescu. În legătură cu a treia fotografie, A. C. Cuza a notat: " În sfîrșit, într-o zi, șvara 1884ț profitînd de bunele lui dispoziții, l-am
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
așezat împreună. După indicațiile noastre însă, fotograful l-a scos numai pe dînsul, ceea ce nu puțin l-a supărat mai apoi văzîndu-se amăgit ca un copil." Apoi un grup de elevi de la Liceul "Matei Basarab" din București au înființat o societate literară, dorind să-i pună numele "Eminescu", președintele societății era Moțoc, desigur la sugestia profesorului lor Ion Filibiliu, căruia poetul i-a luat apărarea în coloanele ziarului "Timpul" (5-18 martie 1882), în care scop s-au adresat acestuia (în oct.
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
scos numai pe dînsul, ceea ce nu puțin l-a supărat mai apoi văzîndu-se amăgit ca un copil." Apoi un grup de elevi de la Liceul "Matei Basarab" din București au înființat o societate literară, dorind să-i pună numele "Eminescu", președintele societății era Moțoc, desigur la sugestia profesorului lor Ion Filibiliu, căruia poetul i-a luat apărarea în coloanele ziarului "Timpul" (5-18 martie 1882), în care scop s-au adresat acestuia (în oct. 1887), cerîndu-i și o fotografie. După stăruințele surorii sale
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
În urma cererii D-Voastre de la 27 Octomvrie a.c., am onoare a Vă trimite fotografia cerută, mulțumindu-Vă tot odată pentru dorințele ce însoțesc scrisoarea D-Voastre. Primiți Vă rog, Domnii mei, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Domniilor Sale Domnilor membri ai societății "Eminescu" Strada Plantelor No. 12 București" Pe verso-ul fotografiei e imprimat: "Photographie; Jean Bielig; Botoșani; Strada Teatru." Pe un exemplar din cele trei, sub fotografie, e semnătura poetului: M. Eminescu. I. Slavici într-o scrisoare din mai 1909 către
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
se manifeste concomitent atâtea impulsiuni divergente, în care sentimentul realcătuirii unei lumi și al reînfiripării normalității să coexiste atât de strâns cu sentimentul dezintegrării inevitabile și al anormalului instalat definitiv. Dar ce se petrecea în fond, dincolo de forme? În fond societatea democratică românească fusese atacată în chiar nucleele constitutive și se năruia implacabil. Oamenii lucizi ai epocii începuseră să înțeleagă. Iată un semnificativ tablou al vieții aparent normale bucureștene, trăite la marginea prăpastiei. Îl avem de la Dinu Pillat care i-l
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
la ea și aveau datoria să o ducă la capăt pe toate fronturile, deci și pe cel literar. Refacerea structurilor vechii Românii, revenirea la democrația "burgheză" li se părea de neadmis, o anomalie istorică. Aveau nevoie de altceva, de altă societate, de altă Românie, până la urmă. Chiar M. Sebastian, în zilele imediat următoare lui 23 august 1944, se manifesta ca un radical de stânga, dacă este să-l judecăm după notele din Jurnal referitoare la "vechiul stat" care "va trebui să
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
poimâine îl grațiază pe Arie Deri și-l bagă din nou în guvern... Lizei îi plăcea grozav să vorbească și în timp ce perora încălzită, gândul ei era cu siguranță la fiii și nepoții ei, aflați în deplină securitate, departe de convulsiile societății israliene și pericolele care o pândeau. - Să știți că ceva similar s-a întâmplat și în Peru cu Mario Vargas Llosa, unul din cei mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem guvernați de spiritul mediocrității
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
omul-masă, vorba lui Ortega Y Gasset, interveni Natalia, care nu pierdea nici un prilej să-l citeze pe celebrul eseist spaniol și prilejuri erau, slavă Domnului, din belșug. Curpinsă de o sfântă indignare, Liza se simți obligată să supraliciteze. - Suntem o societate în decadență, nu vedeți cum se țin lanț scandalurile publice, procesele și anchetele judiciare pe chestii de echitate, moralitate și respectare a legilor de către figurile noastre publice de prim rang? Ce să mă mai mir că femeia mea mă fură
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
Henry Adams, celălalt autor de autobiografie (Educația lui Henry Adams), tot american, este, în viziunea criticului, "un gânditor al amurgului crepuscular", om al sfârșitului de secol XIX, "fin-de siécle", atunci când apare ideea eșecului omului modern, a falimentului educației, a dezagregării societății, în ciuda aparenței de lume consolidată. Avântul nemaiîntâlnit al științelor, marile descoperiri ale fizicii, abia acestea îi dau lui Henry Adams sentimentul declinului și presentimentul marilor seisme sociale care vor veni. În spiritul celui mai negru pesimism filozofic Adams vorbește despre
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
la revenirea scrierii lui a și a formelor verbale sunt - suntem - sunteți. Numai că dreptul și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
suntem - sunteți. Numai că dreptul și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
dreptul și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p.
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
ocup... Mulți mi-au spus-o direct, fără pic de jenă, dar cu părere de rău că literatura pierde imens lipsită fiind de un asemenea roman. Eu, spre deosebire de ei, declar fără nici o urmă de remușcare că, fără romanul vieții mele, societatea are numai de câștigat, adică mai puțin cu o mediocritate descrisă cu lux de amănunte. Despre ce aș putea să scriu? Aventuri amoroase nu am avut, nici avere să toc la jocuri de noroc; peste noapte nu am sărăcit și
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
făcute de Ion Marin Sadoveanu, căruia tocmai îi apăruse romanul Sfârșit de veac în București. Cu nasul său ca un clonț de pasăre și ochii albaștri sticloși, Horia Furtună îl scormonea pe Ion Marin Sadoveanu și împreună evocau alcătuirea vechii societăți bucureștene din relatarea modului în care fuseseră repartizate mormintele în cimitirul Bellu. Ascultam vocea adâncă cu inflexiuni dramatice a lui Tudor Vianu recitându-ne traducerea sa din Antoniu și Cleopatra de Shakespeare. Vocea hârșâită a lui Alexandru Philippide da drumul
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
mai puțin, din acest fanatism al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic al unei infime mișcări sufletești, în chiar fragmentarea timpului dens află Nicolae Florescu contemporaneitatea unui scriitor pe care l-a studiat mai multe decenii, cu o pasiune ce
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
fel, cartea răspunde orizontului de așteptare al cititorului român de azi care caută mărturia, documentul, adevărul, înțelegerea principiului de funcționare a mecanismului aberant ce a determinat, în chip decisiv, atît traiul, cît și viața, atît realitatea, cît și realul unei societăți în descompunere. Manase Hamburda, Mihail Iorca, Epaminonda Bucevschi și ceilalți intelectuali din micul orășel de provincie - replică la celebrul tîrg unde se moare - constituie o "Societate a intelectualilor", organizată după tipicul societăților masonice, ale cărei obiecte de activitate sînt ofensiva
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]