2,175 matches
-
mai importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
un ostaș (de 1,80 m.) cu drapelul ridicat în curmeziș cu mâna dreaptă ca simbol al victoriei, stânga sprijinindu-se în țeava puștii al cărei pat atinge obeliscul. Acesta, în forma unui trunchi de piramidă este instalat pe un soclu; ambele executate din piatră albă au o înălțime de 5,50 m. La baza piedestalului sunt asamblate meplaturi din bronz care reprezintă chipul unificatorilor: Mihai Viteazul și Ferdinand I (față), atacul la baionetă (stg) și acordarea primului ajutor răniților (dr
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
acordarea primului ajutor răniților (dr). Deasupra celor două efigii câteva simboluri din bronz reprezintă: baionete, puști, un stindard, o cască și frunze de laur, iar și mai sus inscripția: Eroilor urlățeni morți în războiul pentru întregirea neamului 1916-1918. Pe spatele soclului alte inscripții: Cetățenii urlățeni recunoscători eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care formează trei goluri încheiate cu arcuri în plin cintru. Ușa de intrare are un ancadrament decorat cu o înlănțuire de opturi ce pornesc de pe un soclu simplu, dezvoltată pe o singură parte a ramei. Pronaosul are o formă dreptunghiulară (3.10x5.25 m), având dispusă o fereastră îngustă (0.45x0.60 m) încheiată cu arc în plin cintru pe peretele de vest. Tavanul plan din scânduri
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Noi a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1908 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
este resfințit de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen Zainea. La slujba de resfințire au participat, pe lângă sute de credincioși, autoritățile locale și fiii satului veniți de departe. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri mici, de tip lambriu, dispuse orizontal și tratate împotriva incendiilor și cariilor. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, ce prezintă
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
populația satului Costișa a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1992 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o ușoară rupere în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
se află următorii: Valerian Ghenghea (1940-1947), Nicolae Pentelescu (1947-1957), Ioan Sologiuc (1959-1976), Vasile Greșanu (1977-1984), Teodor Giosan (1984-1994), Benone Greșanu (din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
un grilaj din er forjat pe care au fost montate cinci felinare. Piața Mare a fost pavată cu piatră de granit în 1874. În anul 1948, după instaurarea regimului comunist în România, statuia Sf. Ioan Nepomuk a fost trasă de pe soclu cu frânghii și utilaje grele. Statuia se afla acolo de peste 200 de ani. Tot atunci a fost demontată și fântâna Falkenhayn cu grilaj metalic, care fusese amplasată aici înainte de 1538. Soclul a fost demontat în bucăți, care au fost adunate
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
România, statuia Sf. Ioan Nepomuk a fost trasă de pe soclu cu frânghii și utilaje grele. Statuia se afla acolo de peste 200 de ani. Tot atunci a fost demontată și fântâna Falkenhayn cu grilaj metalic, care fusese amplasată aici înainte de 1538. Soclul a fost demontat în bucăți, care au fost adunate într-o grămadă lângă intrarea în Casa Parohială Romano-Catolică din Piața Mare. Martora oculară Maria Neagu, elevă pe atunci, a descris astfel demolarea statuii: ""Era un spectacol trist. Cei adunați acolo
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
știau ce să facă cu statuia, cerând în acest sens sfatul Ministerului Artelor. La această solicitare, Ministerul Artelor dădea răspuns la 25 iunie 1948 sfătuind autoritățile sibiene să încredințeze resturile deteriorate ale statuii direcției Muzeului Brukenthal. Statuia și bucățile din soclu au fost aduse în curtea interioară a Muzeului Brukenthal, unde monumentul a fost reasamblat. În Piața Mare din Sibiu a fost amenajat un parc cu ori. Parcul a fost desființat în 1984, în Piața Mare fiind amplasată statuia cărturarului Gheorghe
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
din cauza opoziției vehemente a reprezentanților Bisercii Ortodoxe Române împotriva mutării statuii lui Gheorghe Lazăr. Oricum, după părerea specialiștilor, structura de piatră a statuii nu ar mai rezista unui nou proces de mutare. este construită din piatră, fiind amplasată pe un soclu de cărămidă. Ea este realizată în stil baroc, fiind considerată cea mai mare reprezentare a sfântului pe teritoriul României. Sfântul Ioan Nepomuk este reprezentat, la fel ca și în majoritatea reprezentărilor sculpturale din Europa, îmbrăcat cu veșminte episcopale: beretum pe
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
deasupra cele 5 stele, pelerina scurtă (pluviala), haina liturgică cu bordură dantelată (surplis) și rasa preoțească (reverenda). El are capul ușor înclinat spre dreapta, mâna stângă este puțin ridicată, iar în mâna dreaptă ține un crucifix. Pe trunchiul secundar al soclului se află următoarea inscripție săpată în piatră: ""D.T.O.M. A.C. MDCCXXXIV XVII Kal. Jun."". Dedesubt, pe trunchiul principal, este o inscripție în limba latină, pe 33 de rânduri, parțial ilizibilă: ""VI [...] collosum [...] IOANNIS NEP. martiris [...] FRANC. de PAUL [...] Cibiniensis
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
Statuia a fost dezvelită la 25 octombrie 1975 cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt - Vaslui (la 10 ianuarie 1475) a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Pe fațada principală a soclului statuii se află următoarea inscripție în relief, cu litere din bronz: ""Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504"". Înainte de Revoluția din decembrie 1989, la statuia lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt se organizau numeroase excursii școlare și tot aici
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
aprinsă de prim-ministrul Adrian Năstase. Pe făclie a fost așezată o placă metalică cu următoarea inscripție: este construită din bronz și are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone. Ea este așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care duc la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean. Într-unul din basoreliefuri este prezentată o scenă în care
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
al Ungariei. Pe colonetă este aplicat un medalion circular ce redă simbolic fondarea Sibiului și venirea sașilor; pe medalion sunt reprezentați în basorelief cei doi conducători legendari ai sașilor ce depun jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază. Pe soclu se află o inscripție simplă: ""TEUTSCH"". Mai jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
reprezentați în basorelief cei doi conducători legendari ai sașilor ce depun jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază. Pe soclu se află o inscripție simplă: ""TEUTSCH"". Mai jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Georg Paul Binder (1784-1867), comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller (1794-1865
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază. Pe soclu se află o inscripție simplă: ""TEUTSCH"". Mai jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Georg Paul Binder (1784-1867), comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller (1794-1865) și secretarul Franz Gebbel (1835-1877). Cele patru medalioane sunt unite cu
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
Radu Aftenie, a decis că vechea statuie a lui Gheorghe Lazăr din Piața Mare va fi înlocuită cu o statuie nouă, realizată de același artist la comanda Primăriei. Noua statuie urma să-l reprezinte pe Gheorghe Lazăr în picioare, iar soclul va fi și el unul nou. Locul amplasării noii statui urma să fie la câțiva metri mai departe de vechiul amplasament, înspre Curtea de Fier, acolo unde arhitecții considerau că statuia va fi pusă mai bine în valoare de perspectiva
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
poporului. În ciuda disputelor, dacă este sau nu oportună instalarea statuii lui Gheorghe Lazăr în Piață, acum s-a făcut dreptate și și-a recăpătat locul binemeritat, alături de Brukenthal"". Statuia are înălțimea de 3,2 m și este așezată pe un soclu de 60 cm. Cărturarul este reprezentat stând în picioare. La picioarele statuii se află o placă de bronz cu următoarea inscripție: ""GHEORGHE LAZĂR 1779-1823 " Primul dascăl de ideal românesc" N. Iorga"".
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca așchii din ele. Ele au lățime medie de 0,40 m și în parte au fost măcinate de insecte și ciuperci. Soclul bisericii este de cărămidă și are 0,80 m înălțime. În cea mai mare parte este deplasat și se poate constata că a avut mai multe reparații. La prima zidire a fost folosită cărămida subțire. Cuiele folosite au fost de
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
înălțimea de doi metri. În masa de la altar se găsesc Sfinte Moaște." "Cauzele acestor stări de lucrări sînt: 1. S-a permis înmormîntarea pînă lîngă biserică. Sînt morminte la 1,00-1,50 m depărtare de biserică. În preajma acestor morminte zidăria soclului este cel mai mult deplasată și lăsată. 2. Lipsa reparațiilor la timp. 3. Neluarea nici unei măsuri de scurgere a apelor și nici de protejarea ruinelor." "Față de această situație: Nici nu poate fi luată recomandarea D.M.I. ca la reconstruire să se
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
Astfel, în conformitate cu Catagrafia Episcopiei Râmnicului de la 1845, biserica datează din anul 1816, iar în anuarul Mitropoliei Olteniei din 1941 este consemnat anul 1877. Pe clopot se află înscris „turnat Antoniu Nowotny, Timișoara, 1887.” Biserica este din lemn, ridicată pe un soclu de piatră, acoperit apoi cu un brâu de beton. La intrare sunt trei trepte din piatră cioplită. Pridvorul se susține pe patru stâlpi din lemn, vopsiți în culoarea maro. Tencuiala și zugrăveala sunt ulterioare construcției propriu-zise. Pridvorul nu depășește cu
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]