138,161 matches
-
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Teo Trans Consulting - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin art. 61^1 din Legea nr. 101/2016, prin
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. ... 13. Prevederile criticate au fost introduse în Legea nr. 101/2016 prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 și cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 14. Prevederile criticate au următorul cuprins: (1) Pentru soluționarea contestației formulate în condițiile art. 8 sau art. 49, sub sancțiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră vătămată trebuie să constituie în prealabil o cauțiune stabilită după cum urmează: a) 2% din valoarea estimată a contractului, în cazul în care
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
2020, decizii prin care Curtea a constatat că soluția legislativă criticată este constituțională în raport cu criticile formulate. ... 17. În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea observă că prin aceasta se impune constituirea unei cauțiuni pentru soluționarea contestației formulate atât pe cale administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și pe cale judiciară în fața instanței judecătorești, aspect care, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, este contrar prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
constituțională în raport cu criticile formulate. ... 17. În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea observă că prin aceasta se impune constituirea unei cauțiuni pentru soluționarea contestației formulate atât pe cale administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și pe cale judiciară în fața instanței judecătorești, aspect care, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, este contrar prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție. ... 18. Referitor la dispozițiile art. 21 din Constituție, invocate în susținerea excepției
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Varga Attila - judecător Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, excepție ridicată din oficiu în Dosarul nr. 1.310/333/2017 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.791D/2018. ... 2. La apelul
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.310/333/2017, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în tăgăduirea paternității, introdusă de copilul minor, prin reprezentant legal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că nu există egalitate între copiii născuți sub imperiul Legii nr. 4/1953 - Codul familiei și al Legii nr.
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
după ieșirea lor din vigoare, rezultă că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea ulterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007, este admisibilă, prevederile de lege supuse controlului fiind aplicabile cauzei în cursul soluționării căreia a fost ridicată prezenta excepție. ... 14. În opinia instanței autoare a excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind principiul egalității și art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție. Se
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
fiscal Adina Georgeta Ponea - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Emilia Claudia Vișoiu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Lucia Tatiana Rog - judecător la Secția penală Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secția penală 1. Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispozițiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov privind dezlegarea următoarei probleme de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, trebuia beneficiarul
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 3 iulie 2017, și Decizia nr. 22 din 24 iunie 2019 a instanței supreme - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019. ... 33. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate. ... VIII. Raportul asupra recursului în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 38. Textele legale menționate anterior determină aria restrictivă a examinării pe care o efectuează Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii și stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept, această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, dovada soluționării diferite să
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Justiție în soluționarea recursului în interesul legii și stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept, această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 39. Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, unicul și fundamentalul scop al recursului în interesul legii este acela de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
diferit prin hotărâri judecătorești care se anexează cererii“, iar, pe de altă parte, prin dispozițiile art. 514 din același cod, referitoare la obiectul recursului și la titularul sesizării. ... 41. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea soluționării prezentului recurs în interesul legii de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, rezultând din cuprinsul sesizării că problema dedusă analizei vizează aplicabilitatea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, anume dacă beneficiarul trebuia să cunoască drepturile financiare cuvenite
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
drept a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, stabilite de art. 519 din Codul de procedură civilă, nefiind în prezența unei veritabile chestiuni de drept, în condițiile în care se solicită înseși interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării cauzei. ... 46. Relevante sub acest aspect sunt paragrafele 78-93 în care s-a reținut: 78. Procedând la verificarea primului aspect, anume dacă întrebarea formulată are natura unei probleme de drept, se reține că, potrivit art. 2.523 teza a doua din
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
bănești litigioase. ... 92. Nu în ultimul rând este util a fi observat că, relativ la modalitatea de determinare a începutului curgerii prescripției, prin Decizia nr. 22 din 24 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, pornind de la conținutul art. 2.523 din Codul civil, s-a stabilit că: «(...) regula generală instituită de noul Cod civil privind începutul prescripției extinctive are, de asemenea, un caracter mixt, prezentând caracteristica stabilirii - alternativ - a două
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
sesizări, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 342 din 5 aprilie 2021). ... 48. Prin această decizie s-a reținut, în legătură cu aceeași problemă de drept, că, „statuând de principiu asupra raportului dintre cele
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
soluționate prin hotărârile identificate de titularul sesizării ca fiind apte a releva o jurisprudență divergentă, reclamantul nu a întreprins demersuri pentru a afla conținutul acestui act normativ nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior sesizării instanțelor învestite cu soluționarea litigiilor prin care se tinde la valorificarea unor drepturi salariale recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, iar conținutul acesteia nu a fost comunicat pe nicio altă cale beneficiarilor drepturilor. ... 50. Această modalitate în care titularul sesizării a înțeles să reformuleze
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
influențeze stabilirea momentului obiectiv care marchează începutul termenului de prescripție, determinarea în concret a acestui moment presupune, așa cum s-a statuat deja, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 22/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, analiza probatoriului. ... 51. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2.523 din Codul civil, text de lege care instituie regula generală în privința începutului cursului prescripției, prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
respectiv că nici după împrejurări nu trebuia să le cunoască, în caz contrar, operând prezumția de culpă de a nu fi depus toate diligențele necesare pentru a cunoaște, în mod efectiv, nașterea dreptului său la acțiune. ... 55. În consecință, pentru soluționarea problemei litigioase ce face obiect al prezentei sesizări, nu este suficient a se constata că reclamantul nu a întreprins demersuri pentru a afla conținutul drepturilor reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, act normativ nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în parte, raportat la circumstanțele particulare ale cauzelor analizate, dacă și în ce măsură beneficiarul drepturilor reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 a avut efectiv posibilitatea de a cunoaște existența drepturilor astfel reglementate. ... 56. Așadar, inclusiv în această ipoteză particulară, soluționarea chestiunii litigioase circumscrise determinării momentului de început al prescripției presupune verificarea unor aspecte de fapt ale litigiului, pe baza analizei probatoriului, așa cum s-a statuat deja în cuprinsul Deciziei nr. 18/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
care a fost interpretată și aplicată în mod neunitar, așadar soluționată în mod diferit de către instanțele judecătorești; în acest sens sunt și considerentele Deciziei nr. 5 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, pronunțată în Dosarul nr. 885/1/2019 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2021, în care s-a reținut, la paragraful 44, că: „[...] noțiunea de «problemă de drept» (în ceea
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
nr. 525 din 13 iulie 2016). ... 61. În consecință, recursul în interesul legii nu poate avea ca obiect elementele de fapt ale cauzei, astfel că instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu aplicarea legii, în scopul soluționării cauzelor respective, un asemenea atribut intrând și fiind necesar să rămână în sfera de competență a instanțelor de judecată. ... 62. În acest caz, revine instanțelor de judecată rolul de a realiza o aplicare cazuală, care presupune studiul circumstanțelor particulare ale
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător Elena-Simina Tănăsescu - judecător Varga Attila - judecător Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, în Dosarul nr. 5/103/2019 al Curții de Apel Bacău
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]