22,065 matches
-
Încă de la prima sa carte, Somnul de veci, miza stă în cu totul altă parte decât se așteaptă devoratorii de enigme polițiste. O spune Mircea Mihăieș oferind din capul locului, o altă greutate întregii opere: "Aventura există din plin - în Somnul de veci se trage cu pistolul la fel de mult ca în orice proză polițistă -, suspansul e parte a narațiunii, iar adevărul iese la lumină așa cum cer regulile jocului. Și totuși, centrul de greutate al povestirii se află în altă parte: în
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
fesele flaușate ale vreunei Marfuște ce ne-ar așeza ceșcuțele pe masă, vicleană, discutând aprins literatură și economie politică, după masa s-ar topi în înserare și ziua, la urmă, ar avea gene lungi și nostalgice de amintire-nchisă în somn." (p. 117); ŤClipa cea repede!ť Titlul lui Sorin Titel, atât de teoretic, a fost ani de zile o metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricât de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture, ca
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
fesele flaușate ale vreunei Marfuște ce ne-ar așeza ceșcuțele pe masă, vicleană, discutând aprins literatură și economie politică, după masa s-ar topi în înserare și ziua, la urmă, ar avea gene lungi și nostalgice de amintire-nchisă în somn." (p. 117); ŤClipa cea repede!ť Titlul lui Sorin Titel, atât de teoretic, a fost ani de zile o metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricât de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture, ca
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
după ce terminasem ficțiunea mea, și mă întrebă dacă cred în vise... - Cred că da, i-am răspuns. - Ei atunci, știi cum e cu inspirația? - Păi știu eu... - Nu știi. Inspirația nu înseamnă visuri... idei frumoase... femei, aiureli... Inspirația înseamnă odihnă, somn bine dormit, plimbare, hrană nu multă, dar cât trebuie, respirația în aer liber... Și cum ziceai că ai visat?... Da, asta e! Și hai mai repede acasă!...
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
alienării, ea semnifică în esență o subiectivitate coruptibilă, adîncită pînă la a deveni culpabilitate obiectivă: "Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic: "Iată răspîntia atît de temută, întruchipată amenințarea ce te-a însoțit în somn;/ Clipa cînd cortul gurii celor mai înavuțiți dintre profeți / Se îndoiește că a fost locuit vreodată de har; / Cînd singurul apel ce l-ai putea adresa s-ar cuveni spre haitele de lupi / Ce s-ar pricepe de minune să
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
de cactuși și izmă rupte. Na-na-na... Tolăniți pe dune, rozând mere. Na-na-na... M-am deșteptat cu capul greu, cum se întâmplă când dormi prea mult sau te trezești dezvelit și îți dai seama că frigul pe care-l simțiseși în somn era frigul pe care îl suferea corpul tău cu adevărat. Astăzi știu că niciodată nu trebuie să disprețuim relația dintre ce e în capul nostru și ce e în corpul nostru, chiar și numai pentru faptul că acest cap se
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
și verzuie... o îngrămădeală mohorâtă de trupuri amestecate în poziții diferite - fețe plumburii, guri căscate, brațe încolăcite printre picioare străine... Pe un buștean, lângă rămășițele unei vechi șuri de paie, mucezită pe o parte, un soldat bulgar veghează topit de somn, cu fruntea înclinată, cu arma între genunchi". Din lipsă de bărbați, plecați în liniile de luptă, la un moment dat, convoiul este escortat de elevi de liceu. Scriitorul român intră în vorbă cu ei și aceștia îl cheamă pe profesorul
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
care i-a scăpat războiul de independență al românilor se încheie curând, bătrânul urându-le la toți Lecă noa. (Noapte bună). La omenia acestei familii simple de bulgari, scriitorul român răspunde și el cu aceeași omenie în reflecțiile sale dinaintea somnului: "Multă vreme n-am putut s-adorm. Cu fața la părete ascultam sforăitul bătrânului și viscolul de-afară, care sufla din când în când cu glas de pustiire, pe lângă ferestre. De undeva, din întuneric, o portiță deschisă ori o șindrilă clătinată de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
am făcut între versuri și cîteva salturi mortale" (În stagiunea viitoare ). Treptat însă orizontul se îngustează, luminile scad, se-nstăpînește o atmosferă crepusculară. Cu trecerea anilor, autorul Pipei lui Magritte ajunge a declara că aparține categoriei "vameșilor" aflați "la granița între somn și nimic", într-un context de rapidă degradare a provinciei adorate, jertfă, după '89, a "larmei electorale", invadate de "ființe fără chip" care "șchioapătă și aclamă demagogia galonată". E vorba de "manevrele de toamnă", sinistre alegorii, prilej al unui sarcasm
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
soarta însăși e "spartă", poezia se sparge și ea. Sângele e o prezență obsesivă în toată poezia dinesciană. Gesturile invocate sunt bruște, smucite, tăioase. Ziua "biciuiește" sau e biciuită, "cuțitul e înfipt în rărunchi", "un fierăstrău de maci despică vara", somnul însuși "vânează" ori "mușcă". șChiar și acea parte romanțioasă a poeziei sale alternează momentele de tandrețe cu gesturi de brutalitate. Să ne amintim doar finalul celui mai popular poem al său din care nu lipsește o tăietură sfidătoare: "Sînt tânăr
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
se înnegresc / și lemnul crucii și chipul tău de fecioară / perdeaua atîrnînd afară putrezește - e steag / de doliu albinele au băut polen otrăvit / vine seara cu lumini de mucegai și rugină / cresc bureți pe indicatoarele drumurilor / și bîjbîim deodată în somn" ( Și cînd ne trezim). Sub aspectul calm, sub tonalitatea ușor glumeață prin incredulitate transpare un derizoriu dezamorsat. Angoasa e îmblînzită grație unui minimalism asumat, unui firesc al dezolării în numele căruia se formulează consilii: "Nu mai deschideți plicurile sînt toate goale / doar
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
fie martor al acuzării în procesul "Noica-Pillat". Citația venise cu o zi înainte, dar Oscar - o întruchipare a autenticului spirit boieresc cu care fiul său se va întâlni deseori pe parcursul detenției - nu i-o arătase, pentru a nu-i strica somnul de noapte. El este cel care îl va îndemna să se ducă direct cu valiza făcută la sediul MAI, fiind convins că va fi arestat. După cum se știe, i se vor da trei zile de gândire, argumentul forte fiind, evident
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
cetățeniei române) este în dreptul datei de 9 martie 1978. Aproape un deceniu, așadar, un deceniu plin și agitat, atât pentru societatea românească în ansamblu, cât și pentru diaristul anarhist care, ținând-o sub permanentă observație, încearcă s-o scuture din "somnul cel de moarte". Există, firește, riscul supradimensionării, frecvent întâlnit în jurnalele și memorialistica unei epoci, din care se desprinde câte o siluetă urieșească, văzută așa în lentilele vanității omenești. X sau Y fie a suferit cel mai tare, fie s-
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
cîrligul care-l trage afară? Povestea, care crește iarna ca vîlvătaia din jăratec. Însă descîntecul de lîngă vatră nu-i copt pentru lume, înăuntru nu se va ști niciodată cum e dincolo de "cornoasele cămeși": "Melc, melc, ce-ai făcut,/ Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în doi, în trei, în cîte-cîți vrei". Ce e ispita lui, altceva decît o glumă? Noi vrem să glumim/ Și să te zidim". Leacul
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
iedera de pe zidul din spatele arinului negru și vei găsi o poartă deschisă". Asta făcu femeia aceea. După ce scăpase de gărzile de la poartă, își trădă fiii și poporul din pricina preacurviei. Avarii intrară, îi căsăpiră pe aproape toți longobarzii surprinzându-i în somn și ne luară prizonieri pe noi ce apăram palatul ducal. Am omorât și noi vreo șase, dar când pumnalele avarilor ajunseră la gâtul Gailei și al copilului Gumberto, ne-am aruncat spadele la pământ. În timp ce Cividale era prădat, văduvit de
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
l'amore mia vi crea, et l'amore mia vi conserva". Nu-i așa? E un tăietor și chipul cade și mîna și viespia asta rătăcește prin ceas, și trupul ăsta se face pămînt. Noi refuzăm discuția. Hrana. Casă rece Somn rece moarte. Dimineață rece, bătrînă Pe balustrada scării
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
de picătură de ploaie în pulberea fierbinte a unui drum. Repetentu închise ochii. Auzi vocea veselă a lui Foiște, contrastând cu lacrimile și cu chipul înnobilat de apropierea morții. - Mai ții tu minte când erai mic și făceai întreceri de somn? Oftă din greu, părând că șovăie între veselia prefăcută și împăcare. Hai, Repetentule, cine adoarme ultimul..." Citită ca întrebare, fraza finală contează mai puțin. La fel ca și titlul cronicii mele. Pentru o mai bună înțelegere a prozei lui Bogdan
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
un rest semnificativ, cu siguranță că și-a băgat mâna "Necuratul" ori că sub presiunea unor forțe infernale un Angelo (talentul) e istovit de o Cezară (talantul) ce vine singură la el și-l cuprinde aidoma unui copil amețit de somn pe care mama îl dezmiardă. Inconștiență? Slăbiciune? Inadaptare? Mai curând cred că e vorba despre o derogare de la normalitate: primește și dă mai departe! Singură obiectivarea îl poate scoate pe "artistul risipitor" din condiția tragică a ratării. Apoi auto-investigarea, trăirea
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
și moartea/ pe-atunci te duceai în război pentru o fată,/ pe care nici n-ai apucat s-o iubești.../ abia i-ai spus o vorbă sau două,/ abia s-a întors întrebătoare spre tine...// pe-atunci plecai ca-n somn spre un front/pe care să-l hrănești laolaltă cu alții,/ pe nesimțite săpai în suflet tranșee,/ în trecere dezamorsai ani și grenade/ sub cerul zdrăngănind de gamele/ și întinderi pomădate cu un roșu noroc// pe-atunci te duceai în
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
confruntare între "sănătatea" țărănească și tentația "decadentă": "Scriu data zilei de început oglindit într-o piatră lucie/ O aureolă înconjoară arinii și colina cu nume fantastic/ Unitatea de măsură a mîndriei este mama bătrînă/ Femeia cu care semeni și în somn și în cafeneaua clujeană.// Cînd te prețuiesc sînt un simplu țăran/ Care învață rugăciunea ce deschide sufletul/ Aud noaptea în jur arpegiile din unduirea șampaniei" (O zi a luminii la sfîrșit de aprilie). Gheorghe Pârja așează o imagistică prezumțioasă pe
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
străduiește a se struni, a se rosti economicos, în ascuțișul unor însemnări succinte: "Potcovit cu luna/ Purtînd stelele-n coamă/ Luceferii-n ochi/ Răcorile-n nări/ Iar liniștea pe copite/ Roibul negru/ Galopează peste noi/ Spre-a nu tulbura/ Apele somnului" (Pastel de iarnă). Imaginile converg însă, în pofida abrevierii lor, într-un dinamism ce dă pe dinafară, precum o fiertură în clocot: "Copacii/ Aceste/ Revoluții vegetale.// în mine fierb ochii/ Adînci violenți/ Ai pămîntului.// Cu lacrimi de foc/ își varsă albul
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
Cristian Teodorescu Miercuri dimineață, pe la 6, mă trezește mobilul din somn. Un SMS: "A murit Gheorghe Crăciun. Sorin Preda". Nu se poate, îmi spun și dau să mă culc la loc. Cu doar cîteva zile înainte Gheorghe răspunsese unei anchete în "Cotidianul". Știam că e bolnav, ducea de cîțiva ani o
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor din Cum încărunțește o blondă. Volumul reia și regrupează texte din cărți anterioare și anterevoluționare: Somnul după naștere (1984) și Iulia în iulie (1986), oferind cititorilor de azi, după noutățile epice din Întâlnire la Paris (2001), un profil mai vechi cu aproape un sfert de veac al Adrianei Bittel. Într-o corespondență subliniată, vârstele personajelor ar
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
bătând neputincios la porțile visului: "Norbert nu dorea să urce ziua pe scara aceea. Iulia trează, apărată de cortegiul ei nevăzut, era inaccesibilă, cu propozițiile ei ermetice și pielea nespus de netedă, care nu părea să simtă. O Iulie abandonată somnului, pe scânduri, precum Cenușăreasa, fără vorbe, în întunericul podului era ținta dorinței lui până la obsesie. ŤScheletul din bufetul luiť, cum ar fi zis sora Primului Director. O asimilase pe Iulia dorinței până într-atât, încât îi golise numele de sâni
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
esențiale despre istorie și interpretarea ei. într-un orășel de provincie (Vaslui), un fel de loc în care nu se întâmplă aparent nimic, proprietarul unui nou canal de televiziune local vrea să zguduie puțin somnolența telespectatorilor săi, scoțându-i din somnul uitării și al rațiunii, care poate naște și mai mulți monștri. Asta cu ocazia împlinirii a șaisprezece ani de la așa-zisa revoluție. Un profesor alcoolizat, un om vârstnic (un Moș Crăciun local) pretind că au fost chiar în vâltorile ei
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]