16,835 matches
-
sobă. Ici-colo, Sultana mai duce cîte o ceașcă de ceai, oprindu-se la fiecare trecere a sa prin dreptul barului, să vadă cum merge treaba. Acum, ordonă Letiției cînd sticlele sînt curățate și puse în lăzi treci în bucătărie și spală pe jos. Fata vrea să spună ceva, dar mîna care i-a prins brațul o strînge cu putere: Ăla și-a cîrpit nevasta șoptește Sultana, făcînd un gest spre masa copiilor. Ți-nchipui că nu pot spăla cu tine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în bucătărie și spală pe jos. Fata vrea să spună ceva, dar mîna care i-a prins brațul o strînge cu putere: Ăla și-a cîrpit nevasta șoptește Sultana, făcînd un gest spre masa copiilor. Ți-nchipui că nu pot spăla cu tine pe jos ținîndu-te de păr? Letiția murmură un "da" și pornește spre bucătărie, urmată de Sultana, să-i arate ce anume are de făcut. Ar trebui să tragem cu ceva zăpada de pe acoperiș spune un călător, dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu bucăți din trunchi, îndesîndu-le în sobă. Dogoarea focului încins adună pasagerii, ce-și întind tăcuți palmele vinete de frig, ca într-un ritual. Letiția a venit și ea de s-a încălzit, apoi, cînd se întoarce să termine de spălat pe jos, știind-o pe Sultana urcată în dormitor, face un semn discret lui Ovidiu. Ce mai vrei ? o întreabă chelnerul, urmînd-o. Aseară am fost amețită de băutură și n-am mai ținut cont... Doar nu i-am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cînd rămîne gravidă. Ești nebună! N-am fost singurul. Se fac analize, fii sigur, și-o să se stabilească al cui e. Spune-i și nevestei, și colegului, să știe ce-i așteaptă îi aruncă un surîs ironic fata, întorcîndu-se la spălat pe jos. Ovidiu are o clipă senzația că se prăbușește, întinde mîna să se sprijine de perete și, abia tîrîndu-și picioarele, intră în magazie, așezîndu-se pe marginea unei lăzi. În sala restaurantului, trosnetul lemnelor din sobă a descrețit pe moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dormitor, Sultana și Mihaela dorm, învelite bine, să uite de foame. Pavel, ca unul care nu mai are ce face, se învîrte prin sala restaurantului, adunînd ceștile de ceai. Cînd ajunge prima dată în ușa bucătăriei, văzînd-o pe Letiția cum spală, ca o fetiță pusă la muncă de părinți vitregi, i se face milă; dar la a doua trecere, rotunjimea formelor și amintirea serii precedente, cînd fata l-a dezamăgit, dovedindu-se a nu fi cîtuși de puțin începătoare, trezesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cutia cu vodcă jos, sub masa de lucru, scoate din buzunar revista și o aruncă pe masă, își dezbracă paltonul împreună cu haina de la costum, agățîndu-1 în cuier, căciula o așază într-un cui să se usuce, apoi, transpirat tot, se spală pe față și, cu prosopul în mîini, să se șteargă, merge la fereastră să o deschidă, după ce trage într-o parte draperia de pluș verde. Rămîne cu privirea în afară, spre colțul de munte, care abia se mai zărește cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
izbind paharul de masă, cînd observă că Mihai zîmbește. Ești singurul bărbat care, în ultimii douăzeci de ani, a încercat să mă murdărească cu labele lui... Ai văzut foarte bine, cînd ai intrat, că mă ștergeam pe mîini, tocmai mă spălasem spune Mihai calm, hotărît să nu dea apă la moară furiei care se dezlănțuie în Maria, să încheie onorabil discuția, eventual s-o asigure că n-o mai caută pe Doina, apoi să se culce, să fie odihnit deseară, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
arată ea spre cei din jur -, care au sesizat lipsa mea ast' noapte, iar analizele vor spune al căruia dintre voi doi este. Și-acum, lasă-mă în pace, că n-am chef să mă pună și nevastă-ta să spăl pe jos. Siguranța lui Pavel, cu care venise încoace, pregătit s-o ia de urechi pe fată, s-a topit. Se și vede purtat pe la tribunal, pentru stabilirea paternității, cum a pățit un prieten de-al lui, care plătește pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de șarpe. Ce-i? întreabă Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut măcar bunul simț să te fi spălat pe mîini... Dar proasta inspirație de-a-mi fi închipuit că ești femeie normală răspunde Mihai prompt, ars de ironie. Palma Mariei îl lovește în plin peste obrazul stîng, aruncîndu-l în plasa patului de fier. Mai gîndește la hotarul dintre normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
A fost operată, e în afară de orice pericol. Dorin ar vrea să mulțumească, dar îl îneacă lacrimile și, tremurînd tot mai tare, caută un loc pe saltea, unde se prăbușește, începînd să plîngă. Maria Săteanu și-a îmbrăcat halatul, s-a spălat îndelung pe mîini, apoi a intrat în camera de gardă. Voi sînteți? i-a întrebat pe cei doi medici, care stau de vorbă. Noi, doamnă răspund într-un glas ei, ridicîndu-se. Nimic deocamdată. O naștere acum vreo oră, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu vede pe altcineva, întreabă în șoaptă, mai mult din privire: Ești singur? Mihai se dă într-o parte, invitînd-o. Un moment, zice el, după ce închide ușa vreau să fiu sigur că-s treaz. Se apleacă spre chiuvetă și-și spală îndelung fața cu apă rece, se șterge, apoi, dintr-o mișcare scurtă, specific bărbătească, își bagă cămașa mai bine în pantaloni. Acum pot zice că-s treaz, deși îmi vine să cred că visez încearcă o glumă, întorcîndu-se spre fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu eu. Așa a declarat ăla, ba a adus, drept dovadă, și sticla. Un tîmpit de asistent propusese chiar să se ia amprente de pe sticlă, să se depisteze... Noroc de mine c-am avut intuiția să preiau comanda, să pot spăla sticla, să nu se mai ia amprente. Ba a mai fost și declarația ta vehementă că habar n-ai de pocher, că sticla ai cumpărat-o de la un student arab... Cît pe ce să te cred, să aplanez totul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fugă spre grupul sanitar. Blochează ușa de la intrare cu un scaun, încuie cu zăvorul ușa cabinei, se apleacă spre ovalul porțelanului alb și aruncă din el, aproape înecîndu-se, tot ce are în stomac. Trage de mai multe ori apa, se spală îndelung pe mîini la chiuveta de pe sală, se șterge cu batista și vrea să se întoarcă în sala restaurantului. Dincolo de ușa blocată cu scaunul îl așteaptă profesorul. Ce naiba ești așa?! îl ceartă acesta. Parcă-ai fi puști, zău, te închizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
făcut frate cu Dracul, ca... spune el dintr-o suflare. Din intenția ei de a-și îmbrăca bluza albă, Maria se oprește și-l privește insistent, pînă îl vede cum se pierde tot, ca un puști. Soțul meu și-a spălat greșeala... Cu alde Coca Muraru... pufnește Mihai ironic, dar imediat își dă seama că prea a întins coarda, așa că murmură un "scuză-mă, te rog!", dar cînd observă că Maria a devenit neliniștită, gîndește că cel mai bine este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că nu s-a dus, pentru că, imediat după plecarea lui Ted, a făcut vânzarea vieții ei. Carol se plimba încoace și încolo pe linoleumul cu pătrățele al prăvăliei, strângând de peste tot doze și sticle. Le punea pe tejghea - care fusese spălată și lustruită cu Flash, pentru a șterge urmele succesului ei violent și dulceag -, în ordine: întâi cutiile de Pilsner, apoi berile cehoslovace, nemțești, austriece și locale; urmau cele ezoterice: Elephant din Danemarca, Wildebeeste din Africa de Sud, Simpatico și Sol din Mexic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de gând să o alăpteze cu testosteron, și o avertizase destul de răspicat în privința dozei maxime. Numai că, privindu-l pe Dan de la înălțimea propriei sale erecții, Carol îi aprecia bărbăția fleșcăită la justa ei valoare. Când Dan se duse să spele, zdrobi două dintre gângăniile aurii în cutia lui cu Cola. Erau niște chestii comice, uscate și fărâmicioase, auriu-roșcate, cu aripile și piciorușele strânse pe lângă trup, ca și cum s-ar fi pregătit deja pentru somnul cel de veci în vreun mausoleu insectoid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
termină de șters podeaua, Bull se îmbrăcă. În ciuda faptului că nu avea să se ducă direct la birou, alese o pereche de pantaloni cu dungă, o cămașă, un sacou și o cravată. Îi părea rău că nu reușise să se spele mai temeinic, dar măcar își bărbierise fața largă și roz cu o precizie remarcabilă. Bull străbătu din nou holul spre telefonul așezat pe un scăunel imitație de Chippendale și formă numărul de la cabinetul unde lucra doctorul său. — Centrul de Sănătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
e, se gândi el, sigur nu, sigur nu e? Apoi imaginația lui crease pernițe cu miros de lavandă pentru a masca mirosul. Vagine ce torceau cu un sunet electric și reconfortant, pielea de sub sâni netedă și caldă ca o piatră spălată de ape, sfârcuri atât de excitate că fiecare atingere atrăgea după sine un „aaah!“ și fâșii lungi de lenjerie răsucindu-se, zburând prin aer și aterizând pe covor. Iată cum ajunsese Alan: dependent de pornografia generată de propria-i minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
concentra exclusiv asupra picioarelor invadate de varice, asupra intestinelor care își torturau anusurile aferente, asupra capetelor afectate de schimbările de presiune atmosferică și asupra răcelilor fără de sfârșit, cu nasuri care curg. Ceaiul clipocea în cana în care de obicei se spălau pensulele. Naomi îl dăduse pe gât și acum simțea cum i se mișcă în stomac. — De patru ori pe noapte, spuse Gail Hutchinson, aflată undeva la stânga lui Naomi, unul mai mare și mai lipicios decât celălalt. Urmase un cor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
provincie. La minoritatea dai, sărbătoarea începe în a treia zi după Anul Nou, în 15 aprilie după calendarul gregorian. În această zi, fetele dai, de altfel rezervate ca prezență pe parcursul anului, se stropesc reciproc cu apă curată, pentru a se spăla de problemele anului care se încheie și pentru a avea parte de lucruri bune în cel care vine. Sărbătoarea Stropitului cu Apă s-a transformat, astăzi, într-un carnaval. Participanții, cu găleți în mâini sau lighene pline cu apă, stropesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Curtea Imperială din lumea omenească. Iadul, cu imparțialitatea și rigurozitatea afișate în pedepsirea fără cruțare a celor care au săvârșit fapte rele în viață, este realmente locul unde căpeteniile dracilor iau mită și își încalcă obligațiile de serviciu, o mână spălând pe alta, astfel încât victimele nevinovate nu au cui să ceară să li se repare nedreptățile făcute, atmosferă care seamănă iarăși foarte mult cu cea de la Curtea Imperială. Demonii și duhurile rele, omucigași și omnivori, setoși de înavuțire și afemeiați, bizuindu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
își încep și își încheie ciclul biologic toate culturile de cereale de pe cuprinsul țării. Această sărbătoare nu este întâmpinată oricum, se fac pregătiri speciale la sate, acestea debutând chiar la începutul lunii decembrie. De obicei, gospodinele fac curățenie generală și spală rufele pentru a îndepărta "murdăria și ce este vechi". Astfel, anul care vine este întâmpinat cu o înfățișare nouă. În acest timp, bărbații se ocupă de cumpărături, pentru ca mesele festive să conțină tot ceea ce este specific perioadei În orașe, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
le-au adunat și au făcut un ospăț cu ele. După aceea însă, Cerul s-a întunecat nouă zile și nouă nopți. În dimineața celei de-a zecea zile, o femeie a venit pe malul apei împreună cu copilul, pentru a spăla rufe. Plictisit, copilul a luat în mână un băț și a început să lovească apa, imitând în același timp sunetul scos de apă prin lovirea cu bățul "dong, dong, dong". Nu după mult timp, cerul s-a luminat. De aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sărac, dar cu suflet bun și vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia să-și facă de mâncare și să-și spele rufele pline de colbul din arătură. Viața lui nu era tocmai ușoară și dincolo de sărăcie mai era și plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
era tocmai ușoară și dincolo de sărăcie mai era și plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas mut de uimire: casa era curată lună, rufele erau spălate, iar pe masă stăteau înșirate mâncăruri calde, cu miros îmbătător. Cu ochii măriți de uimire, Niulang se întrebă: "Ce s-a întâmplat? Oare mi-a intrat în casă vreo zeiță?". Minunea s-a repetat și zilele următoare. Dornic să afle
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]