9,106 matches
-
internațională, cînd se vestesc, nu fără temei, șansele puterilor emergente, șansele care se dau Chinei de aici în 10-15 ani, de pildă, care sînt incontestabile, sau acelea proprii Braziliei. Dincolo de vechime, de vîrsta civilizațiilor, trebuie să știm să ieșim din spaima convenitului, să ne apărăm de un provincialism care bîntuie cîteodată la scară continentală. Mircea Eliade vorbea despre provincialismul Occidentalului în ansamblu, față de sursele profunde de spiritualitate care au aparținut Orientului și, într-o măsură, meleagurilor noastre, cu extraordinare rădăcini în
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
deopotrivă poetică și existențială. Chiar și logica angoaselor se contrabalansează acum: dacă în Sebastian în vis bucuria primului născut era umbrită de fantoma tatălui sinucigaș, în Frânghia înflorită scufundarea voluptuoasă în imaginarul morții e întreruptă, deși oarecum dependentă, de micile spaime ale proaspătului tată: „Deschizi repede ochii, Sebastian fornăie,/ te precipiți prin semiîntuneric/ spre pătuțul cu febră mică,// îi pui palma pe frunte, îi iei mânuța,/ îi aduci unghiuțele aproape de ochii tăi/ și înmărmurești așa până dimineață”. Tocmai capacitatea de a
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
Politicienii Opoziției tratează tema resurselor naturale cu iresponsabilitate, lansând ”minciuni, dezinformări și spaime false inutile” într-o campanie care transmite Partidului Democrat Liberal că deciziile Guvernului Ungureanu și Boc sunt bune, iar prin vânzarea Cupru Min nu s-au vândut resursele României, ci un business, a declarat purtătorul de cuvânt al PDL, Sever
Voinescu: Prin vânzarea Cupru Min nu s-au vândut resursele României, ci un business () [Corola-journal/Journalistic/45506_a_46831]
-
plină febră electorală, care cred că au pus mâna pe un subiect gras și tratează acestă temă cu iresponsabilitate. Iresponsabilitatea lor atinge cote alarmante și fervoarea cu care caută voturi se transformă aproape în ferocitate. Minciuni, dezinformări și până la urme spaime inutile, false ies din discursurile lor politice", a declarat Sever Voinescu. În opinia purtătorului de cuvânt al democrat-liberalilor, guvernarea PDL, atât cea a lui Emil Boc, cât și cea a lui Mihai Răzvan Ungureanu, a schimbat paradigma privind gestionarea intereselor
Voinescu: Prin vânzarea Cupru Min nu s-au vândut resursele României, ci un business () [Corola-journal/Journalistic/45506_a_46831]
-
A face apel mai mult la partea emoțională decât la gândire. Este o tehnică clasică pentru a opri analiza rațională și, deci, simțul critic al oamenilor. Ïn plus, folosirea emoționalului deschide accesul la subconștient, pentru împlântarea unor anumite idei, dorințe, spaime, pulsiuni sau comportamente. Traian Băsescu este expert în astfel de diversiuni. Începând cu episodul Stolojan din 2004 și terminând cu episodul în care lovește un copil, președintele a exploatat din plin latura emoțională a publicului. 7. Menținerea poporului în neștiința
Cum aplică regimul Băsescu cele 10 tehnici de manipulare ale lui Chomsky () [Corola-journal/Journalistic/45713_a_47038]
-
în „The Guardian” despre pelicula regizorului român: „...la finalul proiecției au fost fluierături și vociferări. Dar eu îl consider captivant, misterios și tulburător într-un mod intim - o demonstrație teribilă despre cum sărăcia creează un spațiu care trebuie umplut cu spaimă irațională.” După cum ne atrag atenția cîteva din afirmațiile făcute cu luciditate, fără menajamente de Cristian Mungiu în interviul acordat revistei: „În cinematografia românească nu există conceptul de box office - nu există actori care să atragă spectatori...”. Sau: „... fiecare autor are
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
cu bună știință pe ea însăși. Și, cum faptele în sine n-ar fi fost de ajuns, prozatorul le însoțește cu comentarii moralizatoare plasate când în perspectiva eroului central cuprins de remușcare, când în cea a bunicii Antonia, bântuită de spaime apocaliptice: „Diavolul, numai el, zicea Antonia, când citea prin ziare, face azi copii în laboratoare! Și tot diavoli se vor naște din fărădelegea lui! Dumnezeu a lăsat o singură rânduială: copiii să se nască din iubire! Pentru asta i-a
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
uitase să și le șteargă de pe ceafă îi alunecau de pe pielea elastică și i se scurgeau pe umerii catifelați. Am mângâiat-o pe umeri. Mutsuko m-a căutat cu înfrigurare și și-a unit buzele cu ale mele. Îi înțelegeam spaima. Dacă tot întinerea în ritmul acesta, ce urma să se aleagă de ea? Nici eu nu știam. Oare ce avea să ajungă dacă lucrurile continuau așa? O fetiță? Un bebeluș? - Ce ciudat, spuse ea cu vocea întretăiată, ca o femeie
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
în genunchi ale unei ființe pe care nu lipsa de credință o macină ci durerea de a fi fost aruncată în lumea acelei „perfecțiuni fără milă”, în care binele și răul coexistă în atâtea raporturi de nedesfăcut. Liniștirea, „curățirea de spaime” survin și ele, ca momente ale unei superioare înțelegeri și acceptări, ale unei revelații tot de inspirație divină, în fond: „Culcată în pajiștea-naltă/ Văd norii pe cer lunecând / Ca mirosul de fân peste dealuri,/ Iar ochii și nările mele
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
ale Americii a postat mai multe mesaje ciudate pe Twitter în care spunea că este urmărită, dar nimeni nu a luat-o în serios. Prietenii, însă, au crezut că sunt toane de adolescență, iar familia nu a știut nimic despre spaimele fetei. Coșmarul a început în urmă cu două săptămâni și a culminat cu descoperirea cadavrului tinerei, vinerea trecută. În tot acest interval, Hannah Truelove a postat tot felul de mesaje în care arată că este speriată. Pe data de 22
Simțea că îi va veni sfârșitul, dar a fost ignorată () [Corola-journal/Journalistic/57664_a_58989]
-
spuse cîndva, de întîmplări stranii și suferințe necicatrizate. Nu se întîmplă nimic extraordinar, dar textul are ceva hipnotic și n-am mai reușit să mă opresc, am stat la birou și-am tradus pagină după pagină, pînă am uitat de spaimele legate de criza care ne amenință și ne întunecă mințile. N-a mai contat că ar trebui să-mi caut job, am însoțit-o pe femeia aceea pînă la capăt. O ață nevăzută mă tot trăgea acolo în fiecare dimineață
Micile fascinații by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5789_a_7114]
-
Bucky, Marcia, tot profesoară, l-a convins cu greu - dar l-a convins, s-a lăsat convins! - să plece împreună cu ea ca instructor de natație al unei tabere de vară din munții Pennsylvaniei, departe de atmosfera devenită pestilențială și de spaima de moarte din Weequahic. Știa prea bine că, „pe frontul de acasă, ca și în Normandia sau Pacific, sunt vremuri excepționale care cer sacrificii excepționale.” Cum de putuse să-și uite pentru o clipă principiile, „să-i răspundă că da
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
se subintitulează) Tatăl meu obosit (1972). Care începe astfel: „Tatăl meu obosit folosea privireagândire// Izbea cu prăjina în ceva solid și se întorcea spre mine cu un aer triumfător// De fapt totul se reducea la un fel de exorcism al spaimei” (p. 295) Pentru a continua așa: „Ca profesionist în diverse formații studiasem tuba contrabasul electric și pedagogia muzicală// În fața unei mulțimi emoționate observam că îmi albise părul// Cântam la saxofon clarinet și flaut// Cântam la saxofon și clarinet// Eram cel
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
sânge, iar Gorgias este foarte deștept! Să nu găsească el cuvântul magic, care va trezi ceva în Oreste, ceva mai tare ca rațiunea și ca voința? (III). Într-adevăr, Gorgias recurge la o armă secretă împotriva dușmanului său bântuit de spaime nedeslușite în nopțile lui de coșmar: îi dezvăluie din dosarul întocmit de serviciile secrete ateniene tainele pătate de sânge ale neamului Atrizilor și astfel îl determină să se întoarcă în ținutul lui natal. Îmbătrânit, dar nu ani, secole, ivit parcă
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
pierdut-o”) și poate fi considerat, într-un anume sens, un fel de pretestament al istoricului și intelectualului angajat, conștient a fi fost martorul și, parțial, cronicarul unei lumi. Drept urmare, tonul general al cărții va fi unul de neliniște, de spaimă difuză la constatarea că un vast program intelectual, social, politic și economic e pe cale să se surpe sub greutatea propriilor obsesii, complet ignorat de factorii implicați acum în aceste fenomene. Tony Judt își definește cu limpezime intențiile: cea dintâi este
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
instalează între cel care nu știe și cel care știe, pentru care bucuriile celuilalt trăiesc în rama invizibilă și inconturnabilă a nenorocirii. Doar atunci când nu mai poate păstra secretul, Pașa îi spune, și sub semnul dilatării până la abnorm a propriei spaime, încarcă echivocul reacției lui Golybin cu sensul unilateral al crimei. Fugar adăpostit într-o cabană părăsită pe care este silit s-o abandoneze când Golybin îl caută acolo, trăind cu ouăle păsărilor care-și fac cuib pe stânci, Pașa își
Tristețea de sfârșit a verii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5671_a_6996]
-
păr după cum îmi amintesc (dar să fie oare amintiri sau episoade pe care le inventez, pesemne că nus decât episoade pe care le inventez) de bunicul sfidând armata și pe țărani și tata galopând cu pușca, iar calul înfiorat de spaima care i se observa după sudoarea de pe greabăn în timp ce ăia dărâmau secerătoarea și bazinul cu apă, apa din bazin țâșnind pe pământ și calul cabrându-se în jetul de apă, una din slujnicele de la bucătărie - Comuniștii care ocupau proprietățile și
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
Nu mai aud, nu mai vorbesc, mă sufoc” (Atmosferă). Întrucît „natura are oroare de vid”, libertății îi ia locul o frămîntare a înfățișărilor vieții: „Brazi deveniți tîrîtori în vîntul puternic”, „Văi aproape obscene, întunecate și umede”, „Fiare flămînde și jalnice”. „Spaima” voluptuoasă pe care o încearcă poeta are un dublu substrat, abstract și totodată senzorial, precum un joc de-a v-ați ascunselea. Ideea ar dori să desferece misterul care e prin natura sa indecriptabil, îngăduind însă o destindere, un fior
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
și totodată senzorial, precum un joc de-a v-ați ascunselea. Ideea ar dori să desferece misterul care e prin natura sa indecriptabil, îngăduind însă o destindere, un fior al acestei cinegetici intelectuale care poate captiva: „În așteptare, confundînd fiorii, / Spaima se-amestecă plăcut cu taina/ A cărei dezlegare mi-e destin:/ Am de trăit pînă găsesc răspunsul/ Un timp egal cu timpul vînătorii/ În care știu că-s prada, cel puțin” (Vînătoare în timp). O asemenea situare în intermundii constituie
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
o victimă. Ar trebui sa citez pentru ilustrare aproape întreaga carte. Mă limitez la a-mi exprima preferința pentru doar unul din excepționalele poeme ale cărții: Ci eu singur sub pământ. E, acolo, un plîns de finis mortis, însoțit de spaimă, singurătate și speranță, cum nu s-a scris, pînă acum, în limba română. Rareori lirismul a putut încorpora atîta potențial al solitudinii subiectivității. Se spune și se scrie despre Ion Mureșan că e un poet mare. Mă asociez acestor spuneri
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
și cînd marile lui roluri, aît de variate, nu au existat nicicînd. Și căldura lui, și sensibilitatea, și fidelitatea față de cei cu care lucrează, față de cei cu care este pe scenă. Și forța de a nu se ascunde în pliurile spaimelor care îl bîntuie pe orice actor mare. Sau Claudiu Stănescu, un actor de calibru scos pe tușă de hazard, probabil. Un actor pe care îl însoțești în acest spectacol pentru că nu îți dă pace felul în care, de fapt, personajul
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
în alte limbi. Cele mai vechi atestări ale cuvântului panic(ă) în română, cuprinse în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, partea 1, litera P, p-păzui, 1972), ilustrează ipostaza sa de adjectiv, în îmbinări de genul: înfricoșare panică (I. Văcărescu), spaimă panică (Gh. Asachi, N. Bălcescu), teroare panică (I. Negulici) etc. Dicționarul indică o etimologie dublă a cuvântului românesc: din neogreacă și din franceză. În secolul al XX-lea, cuvântul a circulat aproape exclusiv ca substantiv feminin, adesea cu o notă
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
etc. Dicționarul indică o etimologie dublă a cuvântului românesc: din neogreacă și din franceză. În secolul al XX-lea, cuvântul a circulat aproape exclusiv ca substantiv feminin, adesea cu o notă ironic depreciativă, determinată de natura irațională a stării psihologice („spaimă subită și violentă, în general neîntemeiată și având de obicei caracter colectiv”, DLR). Conotația ironică, produsă și de abuzul hiperbolic în stilul jurnalistic, e bine reprezentată la Caragiale, în Temă și variațiuni („Din causa vântului violinte, care sufla puternic de la
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
nou „caz Goma”, cu adăugirea: „Se scontează pe sprijinul internațional, TUDORAN venind după o ședință de «instructaj» la Paris.” Nulitate literară foarte productivă editorial, Alexandru (Al.) Raicu turna din devotament funcționăresc, furnizând informații la gramădă, cu o scriitură pripită, trădând spaima că ar putea ieși din grațiile Securității. Surprize, surprize... Delațiunile lui Eugen Uricaru, Andrei Brezianu și Mircea Iorgulescu, așa cum se prezintă acestea în documentele CNSAS, îl surprind pe Tudoran. Contactați după apariția cărții Eu, fiul lor niciunul n-a recunoscut
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
greva foamei, dar numai atunci când simte intrarea glonțului pe țeavă etc., etc. Inventarul disidenței lui Dorin Tudoran va rămâne întotdeauna incomplet pentru că nu poate capta spiritul dindărătul unor acte. Un spirit ce slaloma printre fanioanele vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]