38,816 matches
-
se stinse. Se ridică. Făcu un salt mai departe. Căzu ca împușcat. Reflectorul împroșcă jetul de raze pe el. Se lipi din nou de pământ. Simți prin pantaloni și cămașă răcoarea înviorătoare și bună. Mai mulți inși îl îmbrânceau din spate și-l duceau spre vagon pe Ghiță Todireanu. În jurul gleznelor lui slabe fâlfâiau manșetele zdrențuite ale nădragilor. O ușă metalică se auzi scârțâind înăbușită în vacarmul vocilor. Se uită. Nu zări nimic. Parcă ar fi orbit. O întunecime de nepătruns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
picioare deasupra podului să privească-n beznă imaginile despuiate de degetele oarbe și pârjolitoare ale reflectorului. Gata! Acum! își spuse. Se agăță fulgerător de cizmele santinelei, trăgându-le-n jos, peste capul lui, ca și cum ar fi icnit să zvârle din spate un sac ce-l incomoda. Muzicuța căzu lovindu-l peste ureche cu tăișul ei ca de piatră, și-n clipa aceea, simțind vâjâitul corpului lunecând prin aer, avu impresia că țipătul de groază care se auzi era al lui, scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
foșnirea vântului, mângâietoarea voce a bărbatului pe umărul căruia adormise și care-i feri fața cu grijă să nu se trezească, dezlipindu-se și alunecând de lângă ea, și-abia când totul se isprăvi și trebuiră să urce rănitul pe bancheta din spate, o trezi dezmierdător, cuprinzând-o în brațe ca pe-un copil. În văzul bătrânei. Asta știa. Știa și-avea să rămână neșters: starea aceea nemaipomenită de limpezime și vioiciune cu care se trezise; o senzație atât de-mbătătoare de poftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
s-o încerce pe ea, sau din milă, bătrâna stărui să însoțească rănitul și să i se îngăduie să-l vegheze la spital până-și va reveni. Trăiesc ca o lunatecă, îi mărturisi lui Tudor noaptea aceea, lăsând capul pe spate și închizând ochii, ca și când ar fi privit adânc în sine. Mă arunc în farmecul nopții ca-ntr-o apă-vie care mă curăță de uscăciunile zilei. Ți-amintești poveștile cu feți-frumoși care ziua sunt porci sau mai știu eu ce, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ursul ovăz în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și, după ce-i umple brațele primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de concentrat în meditația lui, că, dacă te nimerești în cărare și ai curajul, te dai la o parte, și el trece pe lângă tine fără să te observe. Când trece, dacă ai și mai mult curaj, îi dai una în spate și-așa se sperie, c-o rupe la fugă. Nu-i fantastic? Cum să te sperii! Vorbindu-i lui Tudor de visurile ei cu păduri, străbătute de boncăluitul cerbilor și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Hai, mamă! Capul mecanicului zăcea, cu ochii micșorați și pupilele sticloase surpate în valul de albeață, atât de aproape, că-l putea atinge. Își privi brațul legat cu-o feșă neagră, ca o banderolă, cu acul înfipt. Rămase lungit pe spate, nemișcat, cu fața-n sus, privind în tavan. Pulsul! O sută douăzeci... Tavanul se surpă într-o zvârcolire spasmodică. Puzderie de pete galbene, portocalii, roșii și albastre veniră peste el. Tencuiala plesni, se bulbucă și se-mbucă în pâlpâiri rotunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acum? se-ntrebă. Acum, că totul se limpezește și se lămurește între noi, pot oare să fac ce vreau? Orașul ăsta, lumea asta, tot ce mi-e urât și m-a ținut pe loc! Nu pot să mă desfac întorcând spatele anilor care m-au ținut prizonieră. Nemaiputând suporta privirile moi și umede ale bătrânei, făcându-i-se silă de sine și de tortura pe care-o provoca, scoase scrisoarea împăturită a lui Tom, înmânată ei de Tudor, și i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
S-a zis cu nemții." "Să fii sănătos, domnu!" Își mușcă buzele să se stăpânească, dar ceva se rupea în ea, valuri-valuri. Ceva fără nădejde și pentru totdeauna, cum te pătrunde moartea. Dacă s-au încheiat socotelile și-am întors spatele nemților, Alexandru, oriunde-ar fi, e ca și mort, nu se mai poate întoarce. Tom se afla și el în primejdie. Nu mai avea băieți, nu mai avea noră, rămăsese numai cu Miluță, și nici Miluță nu mai era al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
năruită din bradul avântat cu brațele pline de nea, ațintindu-i cărarea, o luă la goană prin pulberea fină, dispărând nălucire-n fumegarea ninsorii. Cerboaica, pe urmele lui, își înfundă cizmele de lup în troian. Zvâcni scurt, cu capul pe spate, ținându-și răsuflarea, orbită de soarele ghețos și de albeața strălucitoare ce schimba totul. Pârtia înzăpezită, cu făgașele subțiri și-adânci ca niște cuie, două câte două, înfipte-n nămeți, fulgerând albastru urmele cerbului șerpuia printre cușmele albe, ireale, clădite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu capul slobozit în zăpadă, lingea un drob de sare. Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de clovn. Se apropie și-l îmbrățișă, mângâindu-l între coarne, dar Tudor se scutură bătând cu copita-n zăpadă. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de ce să mă vezi. Vino aproape, să mă simți. Cerboaica se rezemă cu toată greutatea trupului de el aruncându-și brațele pe umerii lui puternici, și-abia atunci se regăsiră însetați, strivindu-și piepturile și gurile. Își lepădă șuba din spate, lăsând să-i alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi servească drept rezemătoare. M’am suit cu greutate, m’am cuibărit în fân și eram aproape să-mi lovesc bărbia cu proprii mei genunchi, dacă n’ași fi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin tendința „înspre hieratism, înspre un fel de încremenire, înspre staticism“ trebuie neapărat să „valorifice“ informații din cartea lui Underhill (lăsând la o parte faptul că paginile indicate sunt neconcludente). Singura coincidență e remarca asupra existenței unui punct fix in spatele curgerii universale heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
neconcludente). Singura coincidență e remarca asupra existenței unui punct fix in spatele curgerii universale heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a fost singura măsură care a atras investitorii. Soluția propusă de Coface este concentrarea pe atragerea de investiții străine strategice și de anvergură, de tip NOKIA, care să asigure exporturi masive în timp scurt. În Slovacia, patru firme țin în spate toată economia: KIA și VOLKSWAGEN din industria auto și SONY și SAMSUNG din industria de electronice, la care se adaugă lanțul de furnizori. În privința credibilității, exemplul cel mai elocvent este Polonia, singurul stat din Europa care nu a intrat în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram. Ne-am culcat și noi printre ei și am adormit. La o bucată de noapte, m-am trezit. Adormisem pe spate și, când am deschis ochii, am văzut cerul de noapte fără stele și o poartă ce se deschidea în cer, deasupra mea. În fața porții se afla chipul Maicii Domnului. Nu pot să descriu exact nuanțele de albastru ale cerului din
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
suspendat traducerea. Dar până atunci s-a mai întâmplat și altceva. Într-o seară eram cu o cunoștință care știe și ea limba germană și care-mi culegea pe un calculator împrumutat traducerea. Lucram așa de mai mult timp împreună, spate-n spate, fiecare la câte o masă .La un moment dat simt că nu mai pot scrie și aproximativ jumătate de pagină format A4 a ajuns un scris cumplit, care nu semăna deloc cu scrisul meu citeț și frumos. și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Dar până atunci s-a mai întâmplat și altceva. Într-o seară eram cu o cunoștință care știe și ea limba germană și care-mi culegea pe un calculator împrumutat traducerea. Lucram așa de mai mult timp împreună, spate-n spate, fiecare la câte o masă .La un moment dat simt că nu mai pot scrie și aproximativ jumătate de pagină format A4 a ajuns un scris cumplit, care nu semăna deloc cu scrisul meu citeț și frumos. și spun colegei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să-mi fie expresia, dar am văzut unul când bătea vântul și chiar asta a fost prima impresie). Eu știu că la noi, românii, tradiția bătrânului înțelept era să poarte plete cel mult până la umăr. Iar tradiția cu codiță la spate vine de la chinezi, așa că nu văd de ce călugării noștri ar face la fel ?! Doar e altă religie, nu ? Ar mai fi multe de spus, dar le știți la fel de bine, sau chiar mult mai bine decât mine. Ceva aș mai sublinia
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fotografie. Imaginea alb-negru a iubirii regăsite. Ce culoare are dragostea? Unii o văd strălucind în milioane de inimi roșii. Pe mine, iubirea mă privește dintr-o fotografie alb negru, puțin ștearsă de vreme. Undeva în munți. Tu, cu rucsacul în spate și privirea pierdută în zări. Visai? La ce? Pe asta o vreau, am gândit. Mi-a tremurat inima. Un nod mi s-a pus în gât și, în aceeași clipă, mi-au dat lacrimile... pe care nu le-ai văzut
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mi-am dat seama până atunci că era ros de gelozie, de gândul că m-aș fi putut dărui altui bărbat. Ceea ce, în niciun caz n-aș fi făcut... Dar n-am putut să aleg între a lăsa totul în spate, fericirea copilului meu, demonstrând egocentrism, pentru iubirea mea. A o smulge pe fiica mea din tot ce însemna pentru ea acasă, a o rupe de părintele ei, chiar în condițiile în care între noi doi nu mai era nimic, îmi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pe care nu le-am vorbit cu nimeni, niciodată. Pentru că nu poți să-ți așezi sufletul în palma oricui. Și nici oricând. Îți privesc fotografia, ACEA fotografie care îmi este atât de dragă: Tu, undeva în munți, cu rucsacul în spate, privind zarea. Și nu pot să nu mă întreb pentru a mia oară: visai? Sau poate... Nu, nu, cred că exagerez. Și totuși... Oare mă căutai? Te întrebai dacă exist pe undeva, prin lumea asta mare? Dacă socotesc bine, după
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de tramvai. Câteva cratere în asfalt îi enervează, pe bună pe dreptate, pe șoferii grăbiți, iar ție îți zgârie retina. Ești gata să scapi câteva cuvinte grele, dar dintr-o dată, un prichindel cu un rucsac mai mare decât el în spate, îți taie calea. Are obrajii roșii și un zâmbet ștrengar. Îi zâmbești și tu. Ajungi la birou, unde te așteaptă dosare, proiecte, termene. Telefonul sună în draci, șeful pare s-o fi luat razna, colegul din fața ta se lamentează despre
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]