3,217 matches
-
de nenoroc, înstrăinare, ostășie, dragoste, pribegie, sărăcie) au ca pretext presupuse defecțiuni în efectuarea scaldei de demult. Printre multe alte exemple de acest fel, S. Fl. Marian notează următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu pîrlaz, Ca să fiu tot cu năcaz Și cu lacrămi pe obraz? Scalda este o operație importantă în scenariul riturilor de trecere, destinată să asigure
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spre vest și mâinile de-a lungul corpului; lângă genunchiul stâng s-a găsit o fibulă de bronz, cu capete de ceapă și piciorul frumos dorat, lângă femurul stâng s-a găsit inelul unei catarame de argint, fără placă și spin, iar pe un deget de la mâna stângă un inel de argint fără piatră. La picioare erau depuse două urcioare din argilă de forme diferite, unul fiind în stare fragmentară. Dintre cele mai timpurii obiecte descoperite în mormintele de secol II-III
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
împărțit în trei segmente: 1.Primul 200-165 ppm conține semnale datorate grupărilor carbonil. 2.Al doilea 165-100 ppm este datorat carbonilor aromatici și olefinici. 3.Al treilea 100-10 ppm este datorat atomilor de carbon alifatici. Spectroscopia de rezonanță electronică de spin (RESĂ Spectroscopia de rezonanță electronică de spin (RESĂ sau spectroscopia de rezonanță electronică paramagnetică (REPĂ s-a dezvoltat într-un mod remarcabil de la descoperirea sa în 1945, astfel că în prezent tehnica este bine cunoscută. RES și-a găsit întrebuințări
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
ppm conține semnale datorate grupărilor carbonil. 2.Al doilea 165-100 ppm este datorat carbonilor aromatici și olefinici. 3.Al treilea 100-10 ppm este datorat atomilor de carbon alifatici. Spectroscopia de rezonanță electronică de spin (RESĂ Spectroscopia de rezonanță electronică de spin (RESĂ sau spectroscopia de rezonanță electronică paramagnetică (REPĂ s-a dezvoltat într-un mod remarcabil de la descoperirea sa în 1945, astfel că în prezent tehnica este bine cunoscută. RES și-a găsit întrebuințări pentru detectarea și identificarea speciilor de radicali
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
violența o distrug, re-prezintă o mare încercare pentru oamenii Cuvântului, care poate fi depășită numai prin curajul unei răbdări la fel de mari. Răbdare plină de încredere îi trebuie semănătorului, în sfârșit, atunci când Cuvântul semănat cade „într-un pământ pietros” sau „între spini” și aduce un rod parțial, lent, plăpând și nesigur (cfr. Mc 4,16-19). Semănătorul Cuvântului, în aceste împrejurări, trebuie să se mulțumească cu puținul rod chiar da-că a semănat mult. Semănătorul Evangheliei nu trebuie să cântărească, nu trebuie să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Pascal nu l-a reconciliat pe domnul de Sacy cu Montaigne, că janseniștii n-au încetat să condamne concupiscența spiritului, că pentru ei Pascal era doar un instrument al lui Dumnezeu și erau mai interesați de miracolul produs de Sfîntul Spin în familia acestuia decît de activitatea lui de scriitor. Atunci cînd Sainte-Beuve trasează portretele celor veniți la mănăstirea Port-Royal, sesizăm concret dedublarea personalității lor: sînt aceiași oameni; dar oare figurile pe care și le amintește lumea coincid cu cele care
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sensuri cu totul diferite de grupurile din care făcea el parte. Oamenii de litere erau... Pe 25 martie 1656, nepoata lui Pascal, Marguerite Périer, care suferea de o boală gravă, este vindecată la Port-Royal printr-un miracol produs de Sfîntul Spin, o relicvă din coroana lui Iisus. Evenimentul a avut importanță atît pentru comunitatea de la mănăstire, cît și pentru Pascal (se spune că l-a îndemnat la scrierea celebrelor Cugetări) (n.tr.). Sora lui Blaise Pascal. A publicat o biografie a
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Dicționarului geografic). Baza v. sl. kopina este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu era înțeles și ca apelativ și de aceea nu crea ambiguități în individualizarea și identificarea locului. Că ar fi putut exista înainte un toponim „sinonim“ romînesc pe care l-au tradus slavii o dovedesc toponimele Mărăcinele, Mărăcineni, Valea Mărăcinișului, Spini, Spinoasa, Schinetea, Spinul, Valea Spinului, Spinuș, Spineni, Schineni, Spinești, Scaia, Scaioși, Scaiul, Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și ca apelativ și de aceea nu crea ambiguități în individualizarea și identificarea locului. Că ar fi putut exista înainte un toponim „sinonim“ romînesc pe care l-au tradus slavii o dovedesc toponimele Mărăcinele, Mărăcineni, Valea Mărăcinișului, Spini, Spinoasa, Schinetea, Spinul, Valea Spinului, Spinuș, Spineni, Schineni, Spinești, Scaia, Scaioși, Scaiul, Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apelativ și de aceea nu crea ambiguități în individualizarea și identificarea locului. Că ar fi putut exista înainte un toponim „sinonim“ romînesc pe care l-au tradus slavii o dovedesc toponimele Mărăcinele, Mărăcineni, Valea Mărăcinișului, Spini, Spinoasa, Schinetea, Spinul, Valea Spinului, Spinuș, Spineni, Schineni, Spinești, Scaia, Scaioși, Scaiul, Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Spinuș, Spineni, Schineni, Spinești, Scaia, Scaioși, Scaiul, Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe lângă o serie de incontestabili factori de ordin pozitiv -, și începutul unei adevărate crize a imaginii sacre 431, care s-a soldat, în cele din urmă, cu banalizarea modului de înfățișare plastică a divinității 432. Fig. 30. Rubens, Coroana de spini (Ecce Homo). Detaliu Fig. 31. Rembrandt, Întoarcerea fiului risipitor. Detaliu Fig. 32. Biserica iezuită din Viena. Decorația interioară realizată la începutul sec. al XVIII-lea de arhitectul italian Andrea Pozzo Veacul următor, al XVIII-lea, a consemnat intrarea într-o
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Fig. 27. Turnul Tezaurului. 1481. Mănăstirea Putna. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 28. Portalul bisericii Mănăstirii Dobrovăț. 1504. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 29. Cina cea de taină. Mănăstirea Probota. Frescă. 1530. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 30. Pieter Paul Rubens, Coroana de spini (Ecce Homo). Detaliu. Ulei pe panou. 125,7 x 96,5 cm. Înainte de 1612. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 31. Rembrandt Harmenszoon van Rijn, Întoarcerea fiului risipitor. Detaliu. Ulei pe pânză. 262 x 205 cm. Circa
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să-ți spun. Antonie-Vodă Ruset e mazil la Țarigrad. Asemenea cădere și soartă, i-a pregătit cel care a venit la Iași luându-i locul. Adică Georgie Duca Vodă. Eu, pe altă parte, sunt pentru ace st domn nou un spin pe care cu greu îl suferă și pe care ar dori să-l smulgă și să l calce în picioare. Nu poate face asta pentru unele legături bune ale mele cu serascherul de la Oblucița. Mă îngăduie în țară și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
interpenetrație, această prelungire a universului în om, prin care culminează creația văzută și această înrâurire a lui asupra mediului cosmic, e un adevăr. Păcatul lui Adam a desfigurat paradisul, a introdus dezarmonia între viețuitoare, a făcut ca pământul să dea spini și pălămidă. Suferința și urâtul din natură sunt urmări ale păcatului omenesc. Transpus din morală în estetică, răul ia aspectul urâtului. E o anumită imperfecțiune de care suferă și suspină cosmosul din pricina omului, după cum se exprimă apostolul Pavel. De aceea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, tr. D.Fecioru. p. 111 ). Precum poezia biblică și Scriptura în totalitatea ei e revelația lui Dumnezeu, tot așa pictura bisericească e revelația cerului în suflet. „Intru în biserică, înăbușit de gânduri ca de niște spini, zice Damaschin podoaba picturii mă atrage și mă uit, îmi desfătează vederea ca o livadă și, pe nesimțite, gloria lui Dumnezeu pătrunde în suflet”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, p. 45). Teoria damaschiniană a picturii și, prin analogie, a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
3 sunt roșcate (fig. 6 a). Larva matură are corpul alungit, de 3 - 4 mm lungime, de culoare albă-gălbuie; capul și o serie de sclerite de pe torace și abdomen, negrelucioase. Ultimul segment abdominal este puternic chitinizat și prevăzut cu un spin curbat. Biologie. Iernează în stadiul de adult sub resturile de plante rămase în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
spp., care se hrănesc cu ouă și larve tinere. Ca paraziți sunt: nematodul Neoplectana spp., care acționează asupra stadiului de larvă, precum și himenopterele: Trichogramma evanescens Westw., Barilipa humeralis Br., Eutanyacra crispatoria L., Itoplectis melanocephala Grav., Netelia testaacea Grav., Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Ca paraziți sunt: nematodul Neoplectana spp., care acționează asupra stadiului de larvă, precum și himenopterele: Trichogramma evanescens Westw., Barilipa humeralis Br., Eutanyacra crispatoria L., Itoplectis melanocephala Grav., Netelia testaacea Grav., Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și 1,7 -1,9 mm lățime, de culoare brună-ruginie sau brună-cenușie, acoperit cu perișori scurți aurii, curbați spre partea anterioară. Capul este negru, protoracele este îngust, de formă conică. Femurele posterioare sunt prevăzute la partea inferioară cu câte trei spini, dintre care, unul mai lung și doi mai scurți. Elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale și pete galbene dreptunghiulare și nu acoperă complet pigidiul. Abdomenul este galben- roșcat. Corpul este acoperit cu perișori de culoare albicioasă pe torace, verzui pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu luciu metalic, înainte de ecloziune. Larva neonată are corpul oval, de culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu 15 - 25 perișori albicioși. Biologie și ecologie. În condiții de seră musculița albă evoluează în tot cursul anului, iar în solarii și câmp, numai în timpul perioadei de vegetație. Întreg ciclul de evoluție al insectei se desfășoară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de ciuperci (Ionescu, 1951). Descriere. Adultul are corpul de 1,3 - 1,5 mm lungime, de culoare cenușie-albăstruie și acoperit cu pete și perișori scurți. Ghearele picioarelor cu un singur dinte la bază. Furca (aparatul de sărit) este bine dezvoltată. Spinii anali sunt scurți. Larva este asemănătoare cu insecta adultă, la eclozare corpul de culoare albă și cu pete negre, iar după câtva timp devine brună cenușie ( fig. 58). Biologie și ecologie. Specie polivoltină, iernând în stadiul de insect adultă în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]