8,775 matches
-
tipul autorealizării nu este motivată de o dorință de reușită și nici rezultatul „muncii prin intermediul controlului represiv al impulsurilor și dorințelor interzise” (Maslow, 1968, p. 144), așa cum susținea tradiția psihodinamică. În schimb, pentru el, creativitatea de tipul autorealizării este exprimarea spontană a unei persoane ale cărei nevoi mai importante au fost îndeplinite. Totuși, Maslow a admis faptul că există și altfel de creativitate decât cea de tipul autorealizării. El considera că persoanele care au un talent special pot fi creative și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
visul nefiind - spune S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
n-a știut niciodată să admire.” (J. Renard) SÎntem aici În fața unui punct de vedere intelectual cu privire la „sentimentul admirației”, care este considerat un atribut al profunzimii cunoașterii, și nu al entuziasmărilor facile. Totuși, nu putem nega și posibilitatea unei apariții spontane a stării de admirație, ca expresie a unei impresionări determinate de calitățile estetice sau morale deosebite ale unor oameni sau situații de viață. * „Muritorii nu se satură nicicînd de succes.” (Eschil) Explicația nu se află numai În „vanitate” sau În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
subliniază, în fond, caracterul lor colectiv, de protest sau revendicativ, faptul că vizează schimbarea în diverse forme și instanțe și maniera mai puțin convențională de acțiune a m.s. M.s. nu trebuie asimilate fenomenelor colective explozive de genul protestelor sau revoltelor spontane, care au o durată scurtă și sunt, de cele mai multe ori, foarte slab organizate, fiind, spre deosebire de acestea, operațiuni de durată și, adeseori, foarte sofisticate ca organizare. Acțiunile lor urmăresc redistribuirea anumitor drepturi sociale - materiale, politice sau simbolice - într-un conflict mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
însăși, reprezentată prin autoritatea publică, centrală și locală (PNAinc, 2002, p. 16). Etape în construirea unui parteneriat În general, într-o comunitate sau zonă care se confruntă cu probleme majore de excluziune socială, un p. nu se înființează în mod spontan, deoarece actorii locali nu au în astfel de cazuri energia sau abilitățile de a mobiliza virtualii parteneri și de a promova p.. Astfel, de cele mai multe ori, este nevoie în aceste situații de stimuli externi care să coopteze și energiile locale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Tendința p.t. de a apela la imagini în scop consultativ sau educativ: triunghiul de aur Londra - Paris - Köln, pentagonul european Londra - Hamburg - München - Milano - Paris, Banana Albastră, regiunea Randstad din Olanda, Triunghiul saxon, etc. Aceste zone de inovație și creștere spontană sunt văzute ca furnizoare de avantaje economice pentru ariile sărace învecinate. John Parr (2005) afirmă că, deși aceste imagini promovează dezvoltarea spațială inegală, care nu este deloc un deziderat al p.t., totuși sunt foarte vehiculate. • Perioada de timp vizată în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în criză, poate adopta soluții cu efecte negative, potențial dezastroase, poate oscila între abordarea unei soluții și ignorarea ei, sau poate adopta soluții suficient de eficiente. În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care au generat respectiva problemă. Caracteristica societăților moderne este asumarea problemelor sociale și, tot mai mult, abordarea strategică planificată a acestora. Din acest motiv, tematica problemelor sociale devine o componentă esențială a paradigmei dezvoltării sociale. Ea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-o simplă resetare a economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei de piață. Întreprinderile ar fi urmat să se adapteze competiției, inițiativele spontane ale antreprenorilor ar fi dus la exploatarea noilor oportunități pentru activități economice și formarea piețelor. În plus, controlul birocratic asupra economiei ar fi urmat să fie eliminat dintr-o dată și, împreună, toate aceste măsuri ar fi făcut ireversibilă schimbarea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societății civile, a statului de drept și a eficienței administrației publice (Linz și Stepan, 1996, pp. 6-15). Această conceptualizare a schimbării în societățile postcomuniste, ca simplă și neproblematică tranziție către democrație și economia de piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de șoc”, a fost treptat recunoscută ca simplistă (Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
spre exemplu, are un nucleu aplicativ într-o sferă largă a serviciilor umane, care, la rândul lor, vizează întreaga personalitate. Este necesară transformarea acestui proces terapeutic, bazat pe o gamă largă de tehnici și metode, într-o sinteză creativă, originală, spontană și naturală. Terapeutul încurajează membrii grupului să se detașeze de boală, să obțină autonomie în fața manifestărilor clinice ale bolii, să își asume responsabilitatea pentru viața lor (ARAS, 2003). Există mai multe direcții la care un specialist poate apela în procesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nivel individual, cât și la nivel de grup. Se urmărește introducerea unei congruențe între comportament, intenții, credințe, emoții prin experimentarea unor stări ca singurătatea, stigmatizarea, lipsa de speranță. Dintre tehnicile cele mai întâlnite sunt: interpretarea rolului, inversarea rolului, tehnica improvizării spontane. În practica terapeutică realizată în cazul copiilor seropozitivi cele mai eficiente orientări s-au dovedit a fi cea behavioristă și cea cognitivă, acestea putând fi utilizate fără rezerve datorită lipsei de limitare și de restricție în tratarea, susținerea acestei categorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
s-au aflat, în primul rând, obiectivizarea muncii și randamentul abordabil în mod rațional. „Randamentul este prima noțiune a psihotehnicii, comportamentul este a doua”, spune W. Moede. Comportamentul înseamnă pentru el acel comportament care este provocat și determinat în mod spontan de situația creată de realizarea sarcinii de muncă. Pornind de la ideea că diferite mișcări, acțiuni și operații de muncă prezintă solicitări psihologice diferite, pentru a stabili gradul de prezență și dezvoltare a diferitelor aptitudini, au fost inventate și introduse o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multiple cum ar fi interviul cu scop științific, cel de consiliere, terapeutic, de selecție a personalului etc. (Bartholomew, Henderson și Marcia, 2000). Din punct de vedere a gradului de structurare acesta poate fi: structurat (cu întrebări prestabilite); semi-structurat (permite aprofundarea spontană a unor probleme în afara întrebărilor prestabilite) și nestructurat (implicând o libertate totală în formularea întrebărilor). Interviul utilizat cu scop de selecție a personalului este unul din principalele mijloace de examinare psihologică în psihologia muncii industriale și organizaționale. Detalii despre acest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediul de lucru. Cunoașterea este văzută ca un produs al persoanei și al situației. Cele două modalități de învățare la locul de muncă subliniază modificarea comportamentală apărută ca rezultat al reflecției asupra experienței. Învățarea incidentală însă, este consecința unei acțiuni spontane, este neintenționată și rezultă în urma îndeplinirii unei sarcini, individul descoperind sau înțelegând un anumit lucru în timp ce lucrează la altceva (învață din greșeli, din experiențele interpersonale) (Ross-Gordon și Dowling, 1995, apud. Lankard, 1995). Ceea ce este important în cazul tipurilor de învățare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
semnale convenționale, cum ar fi unele gesturi de bază, universale (de ex. ridicarea umerilor, folosit când o persoană nu știe sau nu întelege despre ce se vorbește) și semnele emblematice, în cazul comunicării nonverbale involuntare informația este transmisă de mișcări spontane, inconștiente. Datorită acestora, oamenii sunt întro relație reciprocă permanentă, indiferent de voința lor. Chiar dacă în centrul atenției se află de obicei comunicarea verbală, mesajele nonverbale sunt la fel de importante, uneori chiar mai importante decât cele verbale. Eficiența lor poate fi surprinsă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
solicitarea de intervenții, sprijin, respectiv reacții individuale la comunicări realizate anterior. Acest tip de comunicare poate fi eficient dacă climatul organizației permite subordonaților exprimarea mesajelor fără teama de penalizare, dacă barierele sociale și de statut se diminuează, favorizându-se exprimarea spontană a angajaților. Dacă lanțul de comunicare este lung, poate interveni distorsiunea mesajului și la acest tip de comunicare. Comunicarea orizontală are loc la același nivel ierarhic, are caracter funcțional și de cooperare. Cantitatea și eficiența ei depind de structura organizațională
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care funcționează eficient în situațiile în care sarcinile ce urmează a fi rezolvate sunt complexe. În practică există și structuri intermediare. Cercetările lui Leavitt (1951) arată că în cadrul grupurilor mici, rețelele de comunicare influențează viteza și exactitatea rezolvării sarcinilor, recunoașterea spontană a unui lider și gradul de satisfacție al participanților. În rețelele centralizate organizarea se produce rapid, cota de erori este redusă, dar satisfacția participanților este scăzută. Persoanele aflate în centru sunt percepute ca fiind lideri. În rețelele unde centralitatea este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o barieră serioasă în răspândirea ei în comunicare în general și în comunicarea organizațională în special. Însă, dacă există infrastructura necesară, costurile ulterioare ale utilizării e-mailului sunt reduse. 11. 6.2 Comunicarea prin telefon Comunicarea prin telefon este mult mai spontană decât cea în scris, chiar dacă lipsește contactul vizual. Posibilitatea utilizării elementelor paralingvistice în comunicare, schimbul rapid și direct de idei constituie caracteristicile datorită cărora telefonul este din ce în ce mai mult folosit și în mediul economic. Dezvoltarea rapidă a telefoniei din ultimii ani
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
când resursele sunt limitate, insuficiente pentru a satisface ambele părți; prin evitare, conflictului nu i se permite a ieși la suprafață. Uneori, evitarea se poate realiza prin retragerea efectivă din conflict. Hiba acestei strategii este că, chiar dacă este evitată confruntarea spontană a conflictului și efectele animozităților nu se manifestă, diferențele între cele două părți rămân și vor continua să le afecteze capacitatea de a lucra împreună. 13.7. Grupuri de lucru vs. echipe de lucru Una dintre variantele de organizare a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
P14, P35, N40, unde generate de cortexul de asociație, aceste componente nespecifice ale PEȘ sunt cele care se modifică important prin procese plastice funcționale, induse prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
cât a călătorit prin Italia, nu a fost niciodată la Florența. Voltaire cel puțin acorda, cum am văzut, o deajuns de bună prețuire literară Divinei Comedii. Dar asta nu are prea multă importanță. Grav e de a considera naturale, adică spontane și întâmplătoare, frumusețile poemului și de a nu înțelege că el e exemplar pentru spiritul rațional și constructiv al culturii medievale, a cărei concepție monumentală e totdeauna legată de programe riguros premeditate. Asta Goethe măcar o știa, indiferent de părerea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
decât, cum spuneam, o sărăcire sufletească, o falsificare a valorilor, o anihilare a conceptului de persoană (care devine o simplă unitate statistică) și deci o atrofiere a raporturilor civile, a civilității. Întoarcerea la natură este, în aceste cazuri, o formă spontană de apărare a civilizației. Chiar dacă în termeni și în aparență această luptă se declară împotriva civilizației, ea nu face decât să o apere. Greșit cred unii că civilizația înseamnă și antinatură. Asemenea fenomene „contestatare” și de “întoarcere la natură” s-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ferește-te de cel căruia i-ai făcut bine. Pentru că sunt puțini cei care, făcându-le un bine, să nu abuzeze apoi de bunăvoința ta.) Privirea este mai sinceră decât vorbele. (Fiind mai strâns legată de trăirile emoționale, care sunt spontane prin natura lor și, prin urmare, sincere, privirea este, implicit, mai puțin prefăcută comparativ cu vorbele, care sunt prin excelență instrumente ale calculelor și justificărilor gândirii: „Cuvintele ne sunt date pentru a ne ascunde gândurile”.) Bine faci, rău găsești. (Desigur
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se aseamănă niciodată cu aceea a ortodoxului, ci mai curând cu a ereticului, care caută totdeauna și nu e mulțumit cu ceea ce a gândit”. Μ Nici cea mai savantă disertație nu poate convinge mai mult decât naturalețea derivată din exprimarea spontană a unui gest sau a unei atitudini. Μ Când comparațiile cu alții sunt făcute la timp nepotrivit sau În raport cu oameni nepotriviți, ele devin periculoase: poți ajunge, de exemplu, să te consideri un om submediocru sau, dimpotrivă, un geniu neînțeles. De
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sinele de azi, din dorința de a-l vedea mâine sub un alt chip. Gândirea religioasă nu poate fi, prin urmare, recalcitrantă: cel care o cultivă vrea să se vindece sau să se Înalțe sufletește. Μ Discuțiile, fie că sunt spontane sau riguros desfășurate, Își au adesea farmecul lor: poți avea, astfel, revelația faptului că ești capabil de o remarcă sau chiar opinie avizată În legătură cu o chestiune la care nu te-ai gândit până atunci. Acest fapt este tonifiant, chiar măgulitor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]