1,901 matches
-
am mulți prieteni cu care să împărtășesc fiecare bucurie, fiecare emoție, tristețe, să nu am cu cine vorbi atunci când simt nevoia. Deoarece sunt o fire veselă și foarte deosebită, am avut de cele mai multe ori ocazia să-mi cuceresc prietenii prin spontaneitatea mea, prin felul cum mă comport și vorbesc, într-un cuvânt, prin felul meu de a fi. Cei care mă cunosc și care vorbesc cu mine, știu fiecare amănunt despre persoana mea, fiindcă cu greu pot ascunde un lucru. Și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe actele lor de creație. Ei au dreptul să pună întrebări, să-și exprime liber opiniile, angajându-se chiar în discuții contradictorii cu învățătorul lor. Prin lucrarea Educația creștină, Sfântul Augustin caută să ofere învățătorului, laic și cleric
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea explicativă” (Weber, 1965). Importanța pe care Weber o acordă comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării filosofice germane postkantiene este accentul pe o subiectivitate creatoare, unde sentimentul, trăirea ocupă locul central. O asemenea realitate subiectivă nu poate fi analizată cu mijloacele obiective ale științei. Singura posibilitate de sesizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat, care, deși caracterizat printr-o ,,spontaneitate și varietate a sistematizărilor sepulcrale”, este neglijat de turiști. Potrivit lui Lörinczi, examinarea crucilor pictate din cimitirul vesel indică Începuturile lucrării lor În anii ’50, și nu În anii ’30, așa cum pretindea Stan Ion Pătraș, Întemeitorul acestei tradiții. După un excurs
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1976, 9851; Adrian Popescu, „La echinox de toamnă”, ST, 1978, 7; Cornel Ungureanu, „Fata din Piața Sfârșitului”, O, 1980, 5; Doina Uricariu, Jurnalul unei demitizări, LCF, 1980, 23; Mircea Vaida, „Fata din Piața Sfârșitului”, TR, 1980, 27; Victor Atanasiu, Formele spontaneității, RL, 1980, 42; Adrian Popescu, Sub semnul elegiei, ST, 1983, 6; Mircea Popa, „Răstimp între cuvinte”, TR, 1984, 17; Ștefan Aug. Doinaș, Cele șase cercuri ale lui Toma George Maiorescu, RL, 1988, 52; Adriana Iliescu, Fantezie și cultură, RL, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
care îi percepe ca fiind egoiști și pe aceia care doresc să știe prea multe lucruri despre ea. Are frecvente perioade de tristețe și de disforie, datorită acelorași motive care îi complică viața și nu-i permit nici o manifestare de spontaneitate: Isabelle - Din momentul în care mi se propune ceva, mă întreb dacă voi fi la înălțimea situație, dacă nu există riscul de a roși, de a părea bizară. Sunt tristă, singură și încordată când sunt împreună cu ceilalți, niciodată nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
chiar mai mult. Regăsirea libertății Evitările, disimulările și renunțările pe care le provoacă fobia socială netratată generează adevărate patologii ale libertății. Scopul unei terapii cognitiv-comportamentale a fobiei sociale este acela de a reda libertatea pacientului: libertatea cuvântului, a mișcării, a spontaneității, libertatea de a fi fragil și imperfect. Toate aceste lucruri care sunt indispensabile calității vieții. Deoarece, așa după cum scria Montesquieu: „Libertatea, este acel lucru care te ajută să te bucuri de celelalte lucruri...”. 9 Tulburarea de anxietate generalizată Patrick Gosselin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să fie din cauciuc pentru a se potrivi pe orice corp. O mulțime de naivități imposibil de aplicat. Ficțiuni în felul acesteia se găsesc multe la acești profesioniști ai utopiei. Istoria după ei este ceva dur, un bagaj care ucide spontaneitatea. În locul istoriei vine ficțiunea care creează realitatea. Această metodă, deși naivă, deși înlăturată cu totul își are încă adepții săi în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă a apărut a doua metodă a realismului critic, cum i s-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
actului cultural. În orice tip de expresie, individul utilizează, de cele mai multe ori în mod inconștient, un cod cultural, care intervine ca un ecran de organizare a modurilor de percepție a realului. Această reducere expresionistă este specifică acelor teorii care accentuează spontaneitatea, creativitatea, expresivitatea, ignorând în același timp contextul. Al doilea tip de reducție elimină manifestarea ca realitate concretă și unică atribuită identității persoanei. Individul este, astfel, considerat un simplu produs al culturii. Această reducție este una instituțională, în măsura în care actele concrete individuale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cea afirmată, cunoscută, începe din momentul în care impresiile muzicale acumulate ajută la construcția originală, stimulează imaginația compozitorului să găsească noi forme de expresie. Împrejurările favorabile creației (influența altor arte, întâmplarea, experiența muzicală) vor fi continuate prin muncă, știință și spontaneitate, operând cu materialul sonor prin gândire muzicală, dezvăluind universul interior al muzicii prin creația muzicală ce devine obiect sonor și mijloc de comunicare. Această realitate muzicală are nevoie pentru concretizare de participarea interpretului. Acesta este obligat de a parcurge fluxul
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții specifice (acte instinctive). Odată această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puternică: Rusia. La ora actuală statul politic nu mai poate lupta cu marile trusturi americane și occidentale. Ceea ce poate el face este impunerea unor legi corecte în raport cu cetățenii lui și cu inițiativele de profit ale corporațiilor. Autonomia creației individuale și spontaneitatea gândirii sale sunt strivite de aceste tendințe totalitare, pe care marile grupuri capitaliste le dezvoltă în societățile noastre. Individul consumerist devine incapabil de a mai crea ceva autentic dincolo de "mode" și "etichete". Trusturile sunt expresia unui sistem al lui "mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se izoleze, neglijând strânsa interdependență dintre popoare sau necesitatea de a se adapta schimbărilor impuse de scurgerea timpului. Raportorul afirma că, după moartea lui Ionel Brătianu, în vechiul Partid Național Liberal s-au păstrat ordinea și disciplina, dar au dispărut spontaneitatea și coeziunea spirituală, care-i asigurau dinamismul. Aceste lipsuri, devenite evidente cu ocazia Restaurației, au determinat apariția noii formațiuni politice. Participanții la congres au primit salutul reprezentanților provinciilor unite cu România în 1918: Nicolae Zigre, în numele Ardealului, Iuliu Coste, în numele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Bacău PNL a trecut în anii din urmă printr-o îndoită criză: una înăuntrul său și alta în raporturile sale cu realitatea exterioră. După moartea lui Ion I. C. Brătianu i-a mai rămas ordinea și disciplina, nu însă și acea spontaneitate și coeziune spirituală care singure pot menține dinamismul unui mare partid. Disciplina și în domeniul ideilor n-a dat partidului putința ca în fața împrejurărilor noi [...] să înțeleagă și să îndrumeze rostul vremurilor. Astfel se stingea puterea sa de adaptare la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
îndelung. Ceea ce caută el este „precizia neglijentă” sau, altfel spus, „înregistrarea exactă a mișcărilor sufletului”, „reconstituirea grafică a unui sentiment”. Libertatea versului se traduce în felul acesta printr-o libertate constrângătoare: vers liber, adică „liber de orice vorbărie”. Ceea ce pare spontaneitate și neglijență nu e decât rezultatul unei elaborări. Discursul, întâmplător parcă, haotic, anonim, reprezintă chintesența unei „maxime personalizări”. Rigoarea formală nu se referă, așadar, la obiectivitatea sentimentului, ci la transcrierea exactă a ritmului interior al poemului. Este expresia acută a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
inițiere în tehnici felurite. Viorica Toporaș și-a verificat astfel (rațional) disponibilitățile și adecvarea lor, la direcția de elecțiune. Opțiunile sale tindeau, dintru început, spre un narativism liric bine temperat; și-a impus, așadar, principii fundamentale de un rigorism consecvent: - spontaneitate supravegheată, concizie și ritm expresiv, cromatică potențând poezia materiei. Primele sale expoziții de acuarelă - Lumina Mediteranei (1990) și Casa mea (2001) anticipau o mitologie personală sacralizând acvaticul și solarul; în fapt, Casa invocată atunci se confunda cu Țara în întregul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006 VIORICA TOPORAȘ LA BALCIC Deși cunoscuta publicului iubitor prin arta de șevalet, cu atâția ani in urmă, Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda” I.M.F. Iași prin 1990 expoziția sa de acuarelă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
După această secvență, care implică numeroase elemente de ritual de inițiere (schimbarea statutului social din cel de om politic În cel de reprezentant al unui partid, probe care solicită calități fizice, precum rezistența la efort, și calități morale, precum răbdarea, spontaneitatea, abilitatea replicilor, intuirea pericolelor, intrarea pe teritorii necunoscute, dominate de adversari, confruntarea cu alți concurenți etc.), urmează secvența de consacrare, prin care liderul respectiv se transformă din simplu candidat În „ales al poporului”: aceasta este marcată de acte ceremoniale precum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În tonurile muzicii. Cocarda va fi prinsă cu forța pe brațul primarului, dar gestul se produce În cadrul unei procesiuni. Iar dacă se invadează ilegal pășunea nobilului pentru a cosi iarba, lucrul acesta se face În sunetul tobelor municipale. Abia născută, spontaneitatea revoluționară se Îmbracă În forme rituale (M. Ozouf, 1976, p. 51). Forme care se structurează Într-un model ceremonial aproape standard - luarea giruetei de la castel, arderea băncilor din biserică, plantarea unui copac al libertății: Trebuie să ne imaginăm aceste scene
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire cognitivă directă a acelei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Este convenabil, totodată, să nu condamnăm implicit și definitiv normele igieniste în numele liberei utilizări a spațiului urban, așa cum ar fi eronat și să pretindem că găsim în aceste premise ale politicii urbane esența oricărei guvernări, și anume controlul și represiunea spontaneității sociale. Cum să nu recunoaștem în promovarea republicană și urbană a intimității familiale chiar dacă familia fusese prea des un spațiu de închidere, iar viața privată, strict separată de viața publică și situată pe o treaptă inferioară posibilitatea întemeiată a dreptului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care sunt subordonate scopului activității de predareevaluare într-o perspectivă formativă. Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care manifestă istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala, etc. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare, se succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățăturii. În acest caz, intenția principală a jocului nu este divertismentul
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
preluate sugestii care țin mai ales de imagism, teoretizat în spațiul francez de Pierre Reverdy: elemente cât mai disparate, pentru a spori capacitatea imaginației de a se elibera de sub tutela gândirii logice. Principalele repere pe harta suprarealismului, visul, hazardul obiectiv, spontaneitatea actului creator, redimensionarea cotidianului prin miraculos, devin elemente esențiale și pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și plachetele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
personalității; între profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual, cu înlăturarea oricărei atitudini violente, imperative din partea profesorului. Tehnici ale sugestopediei: 1. infantilizarea: se referă la evadarea din universul plin de prejudecăți, pentru a regăsi spontaneitatea și naturalețea specifice copilăriei. Ea se realizează prin situația de grup și utilizarea masivă a mijloacelor artistice. 2. schimbarea identității: este un procedeu preluat din psihodramă care presupune schimbarea statutului social al fiecărui participant, prin atribuirea unui nou nume și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]