3,241 matches
-
gelozie, suferință, remușcare, teamă și furie. Emoțiile îi întunecau cerul și-i sfâșiau măruntaiele, ca niște vulturi. O clipă se gândi să-și scoată pantoful și să spargă geamul cu el. Fața îi era însă impasibilă; până și încruntarea se spulberase. Se îndepărtă de casă cu pași calmi, înaintă vreo douăzeci de metri, apoi se opri și rămase câteva minute perfect nemișcat. Doi studenți de la Școala de Politehnică din Ennistone, care se duceau să-i ducă Nestei Wiggins o înștiințare în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Își raționaliza, deliberat, vizitele, și acest lucru nu făcea decât să intensifice misterul care o înconjura pe fată. Mai târziu, își dăduse seama că nu procedase înțelept; ar fi trebuit să țină copilul în preajma lui. Dar familiaritatea nu ar fi spulberat farmecul fetei? Nu putea vedea întreaga situație sau, mai curând, nu putea vedea situația în întregul ei. Unele ipoteze necesare excludeau alte ipoteze necesare, era ca, uneori, în filozofie. L-ar fi întrerupt de la lucru. L-ar fi făcut oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Alex! Ochii albaștri i se îngustaseră, iar respirația i se accelerase în urma șocului de a se fi pomenit în umbra marelui om, care sărise în picioare. Simțea mirosul cald, de bucătărie, al paltonului lui, pe care ploaia încă nu-l spulberase. Te rog, te rog, vino înăuntru. Alex se retrase spre ușă, deschizând-o larg. În clipa aceea, de după colțul casei se ivi Ruby și rămase locului, masivă și ea cât o ușă, privind la profesor. Scuzați-mă, trebuie să plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nisipul zgrunțuros cu vârful piciorului. După un timp, se așeză pe marginea stâncii și începu să se uite la marea de un albastru închis, cu o crustă lucioasă de parcă ar fi fost emailată. Crestele valurilor erau albe, tivite cu spuma spulberată de vântul care se întețise și se răcise. Cerul însorit, pe care pluteau acum câteva fuioare de nori aurii, căpătase o tentă de albastru nordic, care lui Tom îi plăcea. Se simțea din nou fericit și își spuse: „Am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nebunesc pe care putea să-l înlăture și de care, în curând, avea să se amuze. Ah, dacă ar fi avut puterea să spună „nu“, de la bun început; atunci ar fi fost un lucru drept, un lucru ușor. Unde se spulberaseră fericirea lui, norocul lui? El pe care toți îl iubeau și care, odinioară, îi iubise pe toți. Tom se gândise - un gând pueril - că ziua aceea petrecută la mare îl va vindeca. Vechea tradiție a excursiilor familiale la mare era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că virtutea este, pur și simplu, un amalgam de prudență, teamă de pedeapsă, teamă de critică, apatie și dorința de a fi pe placul celorlalți! Oare noi doi nu am eliminat, una câte una, toate acestea? Și după ce s-au spulberat toate, nu am ajuns într-un loc a cărui existență unii o neagă cu forță? Nu printr-un salt dramatic, nici prin dezvoltarea vreunei îngust specializate supravirtuți, ci printr-o simplă mișcare de evadare, ca un tipar care scapă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să nu fi văzut articolul din Gazette, dar fetele eliminară asemenea ipoteză, presupunând că s-o fi găsit vreun băgăcios care a ținut să se asigure că profesorul e informat. Deși Hattie repeta tot timpul că întreaga poveste o să se spulbere ca un balon de săpun, totuși nu admitea în ruptul capului ca Pearl s-o lase vreun minut singură în casă. Aveau destule provizii de hrană, astfel încât nu era nici o nevoie ca Pearl să iasă în oraș. Pe măsură însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ în urma suprimării conspirației lui Catilina, a cunoscut, datorită instalării triumvirilor pe scena politică a Romei, durerea exilului, iar după războaiele civile, când idealurile sale republicane sunt spulberate, ajunge un observator politic atent și neliniștit. Retras din viața politică, a scris febril tratate de filosofie și de retorică. Tratatul său De re publica, având ca model, tratatul lui Platon, s-a pierdut în Evul Mediu, dar a fost
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
avem sentimente și tot ce se întâmplă în jurul nostru ne afectează într-un fel sau altul.Râdem, zâmbim,ne întristăm...După aceea deschidem ochii și totul se năruie,visele se sparg de geamul realității atât de crude,iar dorințele se spulberă și se risipesc în vânt. Viața trebuie să o prețuim,nu să o spulberăm cu DROGURI. Drogurile sunt răspândite ca un virus pe acest glob.Ele sunt substanțe solide,lichide sau gazoase care afectează direct creierul și sistemul nervos,schimbă
Fii conştient-drogurile îţi opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Panciuc Șerban, Vlădeanu Dobriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1962]
-
sau altul.Râdem, zâmbim,ne întristăm...După aceea deschidem ochii și totul se năruie,visele se sparg de geamul realității atât de crude,iar dorințele se spulberă și se risipesc în vânt. Viața trebuie să o prețuim,nu să o spulberăm cu DROGURI. Drogurile sunt răspândite ca un virus pe acest glob.Ele sunt substanțe solide,lichide sau gazoase care afectează direct creierul și sistemul nervos,schimbă sentimentele și dispoziția,dau dependență și se mai numesc “medicamente fatale”. Din cauza lor annual
Fii conştient-drogurile îţi opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Panciuc Șerban, Vlădeanu Dobriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1962]
-
îi repugnă și își exprimă sentimentul prin imprecație: Privilegiile astea, blestemate să fiți! Confesându-se, artistul își declară imunitatea la ideologiile care l-au traversat: nicio ideologie nu mi-a lăsat vreo igrasie-n suflet / nici un curent nu m-a spulberat de pe cărarea / exacerbat-a bunei credinți. Și toată această demnitate asumată, de-a lungul unei experiențe ontologice notabile, induce apetența pentru definiția poetică: Tăcerea e / Pâine cu coajă de boemă și miez de paradă sau: Fericirea stă pe jos - / o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
au fost scrise: "Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18. Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?" 19. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mîna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. 20. Au început să pîndească pe Isus; și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
l-am mai auzit o dată, să nu mint. Era o noapte oarbă de iarnă, mă pierdusem pe un câmp viscolit și nu mai știam încotro să mă îndrept. Totul era alb în jur, un întuneric alb, o mlaștină albă, vântul spulbera zăpada orbindu-mă și orice drum dispăruse. Eram gata să cedez, să mă așez în zăpadă epuizat, renunțând să mă mai lupt cu viscolul, când am auzit din nou acel clopot... Apoi am rămas singur cu meandrele vieții mele... Mă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
figura unui bărbat. Semăna cu mine și nu mă mira asta. Apoi, cu același scârțâit prelung, trenul s-a pus în mișcare, s-a îndepărtat și, înainte de a ajunge la jumătatea câmpului, a dispărut într-un alt vârtej de praf spulberat de vânt. Cam așa s-au întîmplat lucrurile totdeauna. Mi-am trăit viața ca un somnambul. I-am spus Eleonorei: ― Uneori, mă simt aici ca într-o gară de tranzit... Dar poate că toată lumea trăiește într-o gară de tranzit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Îți amintești seara aceea când m-ai invitat la vals? mă întrebă ea. De atunci ai intrat în viața mea. Când o invitasem la vals? În care seară? Aiura Mihaela? Ce confuzie se ivise în mintea ei? Ca să nu-i spulber o iluzie la care poate ținea, i-am bătut în strună: ― O da... cine poate să uite seara aceea! ― Și cu toate astea ai jucat mereu cu poloneza, nesuferitule! ― Ce voiai să fac? Se ținea scad de mine... A! Acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
le-a ținut piept, ba chiar pe unii i-a și mâncat! La începutul iernii, el era mai mare decât un capac de sticlă; scăpase din multe primejdii și se dovedise a fi puternic. Vântul nemilos al iernii i-a spulberat casa, iar el, căzând, s-a târât sub frunze și a zis: - Of, Doamne, cât mai am de îndurat? Rotariu Daniel Școala Gimnazială Rediu Peste vârfuri... Văzduhul...Un lucru destul de simplu și de obișnuit, am putea spune. Dar în operele
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
umplut sacii și poștalioanele către Mogoșoaia și Brașov, care a luat, nevrednic dar hrăpăreț, locul Târgoviștei sau Curții de Argeș), devenind un circ feeric, invidiat, dușmănit și adorat cu dulce inconștiență. Amețitor creuzet de alogenie pitorească, ironizat, sabotat și venerat, spulberat de toate vânturile și tropăit de toate copitele, plin de biserici, cârciumi și grădini, oraș a cărui lege a rămas fărădelegea și-a cărui noblețe paradoxală e azi de căutat mai ales în nimicnicia mahalalei. Mai e ceva de sperat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în Pruncul român. După o sută de ani, odată cu 1948 și apariția fiorosului Constantin Doncea ca primar în locul „legen darilor“ Delavrancea, Dobrescu, Donescu, dar mai ales Pake Protopopescu (a cărui statuie tot Doncea a demo lat-o), aveau să se spulbere statuile lui Carol I (Ivan Mestro vici, 1939), Ferdinand (1940, tot Mestrovici), Regina Maria și dispărea I.C. Brătianu din Piața Universității (1903, Ernest-Henri Dubois, Petre Antonescu). În anii ’50-’60 se volatilizau statuile lui Eugeniu Carada (Henri Dubois, 1924), Take
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă le adăugăm nenoro cirea dublajului la filme, în locul subti trării, scopi rea mental-emoțională a noilor generații e asigurată. 215 Mi-am întrebat profesorii congeneri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
aș duce în acest moment pe plajă (e abia zece), aș produce, poate, o mare decepție. Aș intra în ordinea banală a celor care stau la soare când exploziile solare sunt mai puțin violente. Mica legendă, încropită involuntar, s-ar spulbera. N-am încotro, trebuie să mai fiu două ore "antic". Nu mă consider "specialist" în antichitatea greacă și nici n-aș fi reușit să devin, dacă mi-aș fi propus așa ceva. Căci n-am răbdare să fac fișe, să clasez
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
naufragiat pe o furtună care atinsese gradul 8, ceea ce nu înseamnă că furtuna de acum e infinit mai primejdioasă. Vom pleca, dacă vom pleca, de abia mâine la amiază, urmând să ajungem la Pireu miercuri dimineața. Prin urmare, s-a spulberat șansa de a revedea Delfi! Dezolare la mese. Se lasă o tăcere grea. Nu mai am chef de nimic. După ce am făcut o excursie de plăcere prin posomorâta Mare Neagră, iată-ne țintuiți într-un port din Marea Egee! Prizonieri pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să te văd, dar mi-e cu totul peste mână. Poate la toamnă... Dar să nu mai vorbesc, nu de toamnă, ci nici de ziua de mâni... Lumea-i schimbăcioasă // și toate visurile noastre și nădejdile sunt făcute ca să se spulbere în vânt. Toamna anului e una pe an, apoi [î]i urmează primăvară. Toamna vieții vine fără să știi când, nici de unde... numai vezi că totul a trecut pentru a nu se mai întoarce. Ș-atunci se simte omul bătrân
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Cotlet ? Sau altceva ? Dar inculpatul nu era prost. Și nici tâmpit. Înțelegea că totul nu reprezenta decât o strategie menită a-l amăgi și a-l convinge să cedeze, și că promisiunile lor nu valorau doi bani, urmând să se spulbere în vânt și să nu mai dăinuiască nimic din ele de îndată ce va renunța la a se mai ține pe poziție. Intrase într-un joc al naibii de periculos. Dacă voia să se salveze și să scape cu viață, trebuia săl joace până la
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
alții cotcodăceau indignați, ascultându-se numai pe ei, și toți se zvârcoleau ca dracul în cristelniță. Găsiți, probabil, că mă purtam copilărește. Totuși, glumele acestea aveau, poate, o pricină mai serioasă. Voiam să stric jocul și, mai cu seamă, să spulber reputația măgulitoare de care mă bucuram și al cărei gând mă făcea să turbez. "Un om ca dumneavoastră", mi se spunea cu amabilitate, iar eu simțeam cum pălesc de furie. Mă săturasem de stima lor, de vreme ce nu era generală, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
petreacă! . . . Aștepta cine știe ce'.' . . . Parcă Lina știa singură ce are să facă! Fibrele ce simt și dor, Lina nu le avea, iar cu mizeriile omenești era deprinsă, apoi era o fire grămădită ce se înăbușea: de aceea imboldul dintâi al mâniei care spulberă nu-1 avusese. înăbușindu-se, scotea însă aburi. întîi turtită de cele ce aflase, acum începuse din ce în ce a pufni și a căuta pricină tuturor, chiar și Iui Rim. Atitudinea ei păruse celor doi suspectă. Profesorul se uita cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]