1,895 matches
-
între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a municipiului Oradea
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
și Miklosich. G. Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de Zakopane, de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31 de hărți, analizându-le și propunând corespondent românesc pentru lexemele polone. Autorul articolului intră apoi în polemică cu cercetătorii unguri, care susțineau că păstoritul românesc în Carpații Nordici este
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
SV a Trascăului, în NE orașului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
(n. Dumitru Păcurar, 10 iunie 1955, Stâna, județul Satu Mare) este un poet, jurnalist, analist politic și editorialist sătmărean. În prezent este director general și editorialist la cotidienele "Informația zilei" și "Informația zilei de Maramureș". Totodată a înființat în 2005 "Centrul multicultural Poesis", gazda și organizatoarea "Zilelor culturale
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă compasiunea pentru cei loviți de soartă ("Poetul", "Cerșetorul"). Poemele sale suferă din cauza limbii inundate
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
de carte, copii și adulți, să fie aduși acolo pentru lecții. La prima oră, el justifică necesitatea alfabetizării prin pericolele la care se expun cei care nu știu să citească etichetele de avertizare de pe diverse produse. Un cioban care avea stâna pe vârful unui munte refuză să se prezinte la școală, trimițându-și doar fiul să învețe să citească. Fiul, întors de la școală, îi citește tatălui tăblița de avertizare de pe stâlpul de înaltă tensiune, explicându-i că este periculos ca acesta
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
acesta să fie atins, mai ales pe timp de ploaie și furtună și că, dacă cineva se electrocutează, el nu trebuie să fie atins direct de cei ce încearcă să-l salveze. Într-o zi cu furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
să fie atins direct de cei ce încearcă să-l salveze. Într-o zi cu furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta tocmai se electrocuta, și sare să-l salveze lovindu-l violent cu parul pentru a-l îndepărta de stâlp. Nota
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
Gheorghilaș, "Moș Radul înmărmurea," "Barba că i se zbârlea," "Limba i se-mpleticea..." Gheorghilaș începe să-si aleagă "pelcele" (piei de oaie) de la Moș Radu, "„pe cele mărunte le aruncă, pe cele mari le alege, când etă că zăresce în fundul stânei pe Macoveiu”". Macovei este găsit în stâna lui Moș Radu, iar balada spune că văzându-l pe Macovei, Gheorghilaș "„începe să-l judece, îl prinde de chică, îl învârtesce prin stână, îl lovesce cu măciuca grea de dece ocale și
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
se zbârlea," "Limba i se-mpleticea..." Gheorghilaș începe să-si aleagă "pelcele" (piei de oaie) de la Moș Radu, "„pe cele mărunte le aruncă, pe cele mari le alege, când etă că zăresce în fundul stânei pe Macoveiu”". Macovei este găsit în stâna lui Moș Radu, iar balada spune că văzându-l pe Macovei, Gheorghilaș "„începe să-l judece, îl prinde de chică, îl învârtesce prin stână, îl lovesce cu măciuca grea de dece ocale și-l silesce se-i înapoieze totă averea
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
cele mari le alege, când etă că zăresce în fundul stânei pe Macoveiu”". Macovei este găsit în stâna lui Moș Radu, iar balada spune că văzându-l pe Macovei, Gheorghilaș "„începe să-l judece, îl prinde de chică, îl învârtesce prin stână, îl lovesce cu măciuca grea de dece ocale și-l silesce se-i înapoieze totă averea luată, în urmă-i răpesce și turmele de oi”". În final, Macovei este omorât în bătaie de către Gheorghilaș, după care este aruncat de pe o
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
final, Macovei este omorât în bătaie de către Gheorghilaș, după care este aruncat de pe o stâncă din apropiere. Nu se știe sigur cum a murit Gheorghilaș, dar într-una dintre baladele din zonă se spune că imediat după plecarea lui de la stână, la nici cinci minute, îi apare în față o ceată formată din prietenii lui Macovei, care-l omoară cu un glonț în zona toracică.
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
îl răpune pe turcul care fusese la nevastă-sa acasă, apoi merge și o pedepsește pe femeia necredincioasă: "Codreanu", care după clasificarea lui Al.I. Amzulescu intră în grupul baladelor păstorești, începe cu același element al naturii, frunza: Ajungând la stână, poruncește baciului: Codreanu în loc să-i mulțumească baciului pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
parte din partizani au fost arestați sau au murit în confruntările cu trupele de securitate. Ultimii rămași sub comanda lui au rezistat timp de nouă ierni schimbînd frecvent adăposturile, fiind aprovizionați cu strictul necesar de către săteni, sau rechiziționînd alimente de la stîne, exploatări forestiere sau cabane. În cele din urmă, Securitatea racolează un apropiat al grupului și ca urmare, la 20 mai 1958, Toma Arnăuțoiu și fratele său Petre sunt capturați. Vor fi anchetați la Pitești timp de un an, ca de
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
Cercetarea arheologică relevă faptul că teritoriul satului Ipotești a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau mărturiile arheologice găsite în zona ,Seliște” - și anume bucăți de chirpic și zgură metalică, alături de fragmente ceramice aparținând culturilor Poienești - Lukasovka , Stâna de Mureș încă din Evul-Mediu. De altfel, și toponimul "Seliște/siliște" face referire la un loc pe care a fost așezat mai demult un sat; vatra satului. În zona ,Lan”, la jumătatea terasei superioare a răului Suceava, pe drumul ce
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
Înălțimile cele mai mari din Subcarpații Argeșului sunt situate în zona dealurilor subcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca niște martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) 1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tămaș 1104m, Piscul Stânei (Muchea Pleșilor) 1143m; Vârful Mățău 1020m și Groapa Oii 950m. Repartiția principalelor trepte hipsometrice evidențiază preponderența treptei cuprinse între 600m și 800m care deține aproximativ jumătate din suprafața Subcarpaților Argeșului și se dezvoltă mai ales în depresiunile submontane și mai
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung Moldovenesc se celebrează zilnic liturghii, la Fundu Moldovei, Moldovița, Pojorâta și Vama o dată la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se celebrează rar, numai de sărbătoarea hramului. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În cimitirul catolic din Câmpulung Moldovenesc sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit în această localitate sau în împrejurimi. Este vorba de preoții Josef Szypek (1814-1894
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
din Stara Huta au întemeiat un sat nou denumit Poiana Micului (în , în ). Conform legendei, muntenii fuseseră repartizați de comisia din Cernăuți într-o zonă premontană aflată în mijlocul codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului, creșterea animalelor și cultivarea pământului. După construirea locuințelor, au ridicat și o
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
satului Buciumeni, făcută de un popă de pe vremuri, încunjurată de copaci, un fel de crâng singuratec, întrucât, din târg până acolo se fac numai ogoare și deacolo în sus iar, - azi locuri de arătură care câteodată când îs toloace pentru stâni, când popușoiști, când pâne albă și ovese. Pe locurile astea, cum v'am mai spus, mi-am perdut cei mai frumoși ani ai copilăriei mele, jucându-mă cu băeți și prietenii mei.”" Autorul relatează o întâmplare auzită pe când era copil
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
Au fost folosiți 6.000 de soldați și 1.000 de călăreți pe post de figuranți, ei provenind din trupele de vânători de munte ale Ministerului Forțelor Armate al Republicii Socialiste România. Cadrele exterioare au fost filmate la Râșnov, Zărnești, Stâna de Vale, Cheile Bicazului și pe platoul Bucegilor, iar cele interioare la Buftea. La filmări au fost folosiți 42.049 metri de negativ color. Regizorul principal Mircea Drăgan a fost ajutat de cinci regizori secunzi (Silviu Dimitrovici, Dimitrios Sukas, Mircea
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
situația topografică a localității și înseamnă sat în valea Vezii, râu principal lângă care este așezat. Numele satului Popești vine de la postelnicul Gheorghe Popescu al proprietarului de pe vremuri Dima Ciochină. Numele satului Mandra vine de la o așezare temporară a unor stâne de oi sau după alții numele Mandra se originează cu cuvântul „Mândra" care are intr-adevăr o semnificație curentă în limba română și în timp prin simplificarea scrierii și vorbirii a devenit Mandra. Iar numele satului Tirișneag vine de la denumirea
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la Curtea-de-Argeș), Ungureanu-Valea Iașului, Ulița Ungurenilor, Râca. O serie întreagă de nume de localități din Muntenia amintesc de numele localităților din Transilvania din care proveneau ungurenii, fiind un fel de surori ale lor: Lisa, Poenari, Stâna Secelenilor, Bran( Căpățâneni), Galeș(Băduleț), patru toponimice Bârsești, etc. Un termen care atestă coborârea ungurenilor din Transilvania este și numele satului <Râca>( rămas în toponimicele Râca-Veche, Râca-Nouă, Lacul Râchii). Acest termen apare și în regiunea Târnavelor cu sensul de <groapă
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
numărul persoanelor care au acordat asistență medicală a crescut în timp. Gazdele lor au fost din comunele Râușor, Ileni, Mândra, Pârâu, Iași. Viața în munte După ce au renunțat să mai doarmă în corturi, membrii Grupului Carpatin Făgărășan au stat in stâne, cabane de vânătoare izolate, peșteri și de multe ori la gazdele din sate (în fânare, grajduri, șure de paie). Alimentele le obțineau de la oamenii din sate, de la stâne și cooperative, chiar de la cabane și de la turiști. Salariaților li se ofereau
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
să mai doarmă în corturi, membrii Grupului Carpatin Făgărășan au stat in stâne, cabane de vânătoare izolate, peșteri și de multe ori la gazdele din sate (în fânare, grajduri, șure de paie). Alimentele le obțineau de la oamenii din sate, de la stâne și cooperative, chiar de la cabane și de la turiști. Salariaților li se ofereau în schimbul alimentelor bonuri care să justifice faptul că acestea au fost date în folosul partizanilor. Era o metodă prin care se încerca protejarea acestora, astfel incât Securitatea să
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]