4,356 matches
-
nouă greu să înțelegem că nu mai au aceeași mare nevoie de noi. Tăind cordonul ombilical care încă ne mai leagă, metaforic vorbind, până la vârste înaintate, uneori, reușim să îi arătăm micuțului drumul lui personal, către propria ființă de sine stătătoare. Trebuie să alegem între monotonie și stimulare, oferindu-i mereu alte perspective, alte jocuri, alte modalități de abordare a realității, stimulându-i creativitatea și dorința de noutate, de schimbare. Spunând mereu alte povești, explorând împreună cu cel mic îi oferim noi
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
Radu Călin Cristea, Cristian Moraru ș.a. Interesul tot mai mare manifestat pentru teoria, istoria și critica literară va conduce în 1979 la inițierea seriei „Caiete critice”, la început un simplu supliment, evoluând însă rapid spre statutul unui periodic de sine stătător, din august 1982 editându-se separat. Deosebit de substanțială se dovedește „Cronica ideilor”, alimentată de Henri Wald, Mircea Malița, Vasile Florescu, Vlad Russo, Dan Oprescu, Anton Dumitriu, apoi de Constantin Noica (mai ales cu Scrisori despre logică) și, de la mijlocul anilor
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
a propriei întreprinderi, ei aveau cel mai adesea tendința de a limita cu strictețe riscurile inerente angajamentelor importante și de a restrânge delegarea de autoritate la un minim indispensabil. Întreprinderea nu era și nu putea deveni o entitate de sine stătătoare, independentă de situația financiară a proprietarului său, așa cum stau lucrurile în zilele noastre. Proprietarul nu-și putea permite să-și pună în pericol averea; un eventual faliment al firmei ar fi afectat mijloacele de trai ale familiei sale. În consecință
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprizătorul poate, după ce a eșuat, să înființeze o nouă firmă și să reintre în afaceri. Pe noi însă acest lucru ne interesează mai puțin, deoarece obiectul central al studiului nostru nu este întreprinzătorul, ci întreprinderea însăși, ca entitate de sine stătătoare.) În plus de asta, realitatea arată că mulți întreprinzători acordă preocupărilor pentru creștere un loc de frunte, în detrimentul celor privind câștigurile imediate. Aceasta deoarece, pe de o parte, nu sunt mulțumuți cu un venit constant, limitat, iar pe de altă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fiind însă mijloace pentru obținerea acelorași scopuri imperialiste. Obiectivul rămâne cel al răsturnării statu-quoului, adică inversarea relațiilor de putere între națiunea imperialistă și potențialele sale victime. Acest scop imuabil este servit prin mijloace militare, economice și culturale fie de sine stătătoare, fie combinate. Ne vom preocupa de aceste mijloace în continuare. Imperialismul militar Cucerirea militară este cea mai evidentă, mai veche și mai brutală formă de imperialism. Marii cuceritori dintotdeauna au fost și marii imperialiști. Avantajul acestei metode din punctul de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care ei ajung să-i găsească la fel de atractive obiectivele politice și metodele. Am arătat deja că imperialismul cultural joacă, în general, un rol secundar în raport cu variantele militară și economică. În mod asemănător, în timp ce câteodată imperialismul economic este de sine stătător, de obicei sprijină politicile militare. Pe de altă parte, în timp ce imperialismul militar poate cuceri fără ajutorul metodelor nonmilitare, nici o dominație nu poate dura la nesfârșit dacă se bazează numai pe forță. Astfel, cuceritorul nu se va mulțumi doar să pregătească
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era unicul reprezentant al întregii Germanii, a părții de Est și a celei de Vest, care vor fi cândva unite sub autoritatea RFG-ului). Acest aranjament era aproape desăvârșit, dar nu în totalitate, din cauza a două motive: unul de sine stătător, celălalt rezultat direct din problema esențială a Războiului Rece. Nici un acord, oricât de generos redactat și de fidel executat, nu putea schimba faptul că Berlinul de Vest este o enclavă în teritoriul unui stat ostil. Această realitate geopolitică oferă RDG
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până la 3 ha, destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Derivând din termenul englez „square”, la noi în țară este cotat drept cea mai mică unitate de spațiu verde amenajat, care reflectă o compoziție de sine stătătoare. Scuarurile se deosebesc între ele după modul de amplasare, destinației, durată, formă ș.a. După modul de amplasare: a) Scuarul situat în piață se pot suprapune total sau parțial cu suprafața acestei, amenajându-se în fața unei clădiri cu fațada spre piața
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nucleu. Exemplu de proiectare a unei grădini publice (după Negruțiu, F. 1980) Vor fi preferate terenurile cu relief relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare. Din suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
conformare. (sursa www.zooland.ro/Gradina Zoologica Sibiu-5987.html) Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 45 GRĂDINILE DE TRANDAFIRI (ROZARIILE) Rozariile sunt amenajări peisagistice în care trandafirii sunt elementul dominant al compoziției. Acestea pot fi concepute fie ca grădini de sine stătătoare fie ca o parte componentă a unui parc sau a unei grădini botanice (de exemplu rozariul Grădinii Botanice din Iași). În general rozariile mari, cu caracter științific și de promovare de noi creații, sunt compartimentate în următoarele sectoare: colecție botanică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
orașelor se recomandă ca parcările să fie mascate cu mici grupuri de arbuști cu lățimea de cca. 0,5 m, delimitând astfel mici spații pentru staționarea a 3-4 autoturisme. APELE ÎN PARCURI ȘI GRĂDINI În spațiile verzi apele pot fi: stătătoare, curgătoare și țâșnitoare. După natura lor apele pot fi: ape naturale (fluvii, lacuri, râuri, pârâuri, căderi de ape) sau amenajări de ape (canale, bazine, fântâni, ș.a.). EFECTUL APELOR ÎN PEISAJ Apele stătătoare crează iluzia unui spațiu mărit iar jocul de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ȘI GRĂDINI În spațiile verzi apele pot fi: stătătoare, curgătoare și țâșnitoare. După natura lor apele pot fi: ape naturale (fluvii, lacuri, râuri, pârâuri, căderi de ape) sau amenajări de ape (canale, bazine, fântâni, ș.a.). EFECTUL APELOR ÎN PEISAJ Apele stătătoare crează iluzia unui spațiu mărit iar jocul de lumini și umbre al peisajului înconjurător ce se oglindește în ele accentuiază sentimentul de liniște. Torentul care se prăvălește pe pante abrupte înviorează și dă mișcare peisajului. Un râu care străbate un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
direcției cursului de apă, malurile trebuie să fie suficient de rotunjite, evitându-se obținerea unei limbi înguste de pământ . Cât privește perspectiva, nu este nevoie să fie cuprinsă cu privirea toată lungimea apei curgătoare sau întregul perimetru al unei ape stătătoare. Un râu devine mai interesant atunci când se pierde într-un masiv sau se ascunde vederii, datorită terenului accidentat. Un lac, un bazin, vor părea mai mari dacă nu vor fi cuprinse dintr-o privire toate detaliile. Proiectantul trebuie să utilizeze
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
atunci când are o problemă. Activitatea de marketing se amplifică cu atât mai mult cu cât organizația acționează pe piețe externe. Dintr-o activitate limitată, înglobată în alte compartimente (de producție, financiar-contabile, desfacere etc.), ea devine o activitate specifică, de sine stătătoare. În legătură cu cele șase categorii de activități organizaționale dorim să facem câteva precizări conclusive. Activitățile organizaționale răspund unor solicitări diferite. Astfel, una dintre ele răspunde solicitărilor interioare (activitatea de producție), alta - solicitărilor exterioare (activitatea comercială), în timp ce restul sunt orientate pe direcția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asigurând raportarea pe orizontală a compartimentelor între ele. Fig. 11.6 Structurile mixte sunt cele mai răspândite în organizațiile sociale. Există chiar o multitudine de variante de astfel de structuri care pot fi interpretate însă și ca modele de sine stătătoare. Consecventă clasificării făcute funcțiilor întreprinderii în funcții-sarcină și funcții-element, J. Woodward (1965, pp. 105-108) descrie următoarele tipuri de structuri mixte: - structura mixtă compartimentată fără a se face însă distincția între cele două categorii de funcții, între responsabilitățile conducerii liniare și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ele, s-a ajuns la imaginarea unor subvariante organizatorice. Una dintre acestea o constituie așa-numitele „unități de afaceri strategice” care permit ca fiecare produs/proiect sau linie de produse să se dezvolte ca și cum ar fi o afacere de sine stătătoare, business-managerul având toate puterile pe care le-ar avea un manager de aceeași talie într-o companie obișnuită. 3.5.4. Structura în șase părți Este, poate, una dintre cele mai interesante soluții propuse la dilema: birocrație sau adhocrație? Conceperea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de comportamente de conducere a căror eficiență depinde de numeroase variabile specifice situației în care se acționează. Și totuși, între cele două abordări există și diferențieri. Astfel, în timp ce la Școala de la Ohio cele două dimensiuni comportamentale sunt constructe de sine stătătoare, opuse, chiar dacă nu independente, după cum am văzut mai înainte, la Școala de la Michigan cele două „centrări” (pe angajați și pe producție) reprezintă extremele unui continuum, deci ale aceleiași dimensiuni. Aceasta înseamnă că am putea descrie mult mai nuanțat comportamentul liderului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le încadrează în rândul teoriilor situaționale - mai exact, a celor de contingență -, iar alții (vezi Smither, 1994, p. 289) le etichetează ca teorii de compromis, amplasându‑le între cele personologice și cele comportamentiste, noi le considerăm o categorie de sine stătătoare. Desigur că, în forma lor generală, ele se subordonează aceleiași scheme metodologice de principiu potrivit căreia conducerea, mai ales eficiența ei, depinde de o serie de factori cum ar fi stilul decizional al liderului, capacitatea liderului de a stabili scopuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui sau ajung la el. De altfel, există autori care încorporează cercetările asupra stilurilor de conducere printre teoriile conducerii. Noi considerăm că problematica stilurilor de conducere este distinctă și, de aceea, preferăm s‑o tratăm într‑un paragraf de sine stătător. 3.1. Ce este stilul de conducere?tc "1. Ce este stilul de conducere?" Deși, la prima vedere, s‑ar părea că definirea stilului de conducere este relativ simplă, lucrurile nu stau deloc așa. O primă dificultate de a formula
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se organiza și dezvolta, pe când practicarea stilurilor de conducere dezadaptive va genera organizații bolnave, vulnerabile, instabile, pasibile de a claca oricând. În al treilea rând, necesitatea studierii stilului de conducere derivă din faptul că acesta nu acționează izolat, de sine stătător, ci corelat cu alte variabile, ceea ce face ca efectele lui asupra diverselor compartimente ale organizației și, mai ales, asupra activității acestora să fie și mai pregnante și mai pline de semnificație. Stilul de conducere interacționează mai frecvent cu orientările conducerii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la stimulii care le produc, precum și la efectele care se obțin, autorul nu greșește. Nu este greu însă să observăm în definirea celor doi termeni schema clasică SR a behaviorismului. Motivația și satisfacția apar ca fiind entități de sine stătătoare, diferențiate între ele, fără nici o legătură. Or, faptul că ele sunt intim corelate este de domeniul evidenței. Gellerman surprinde corect natura celor două fenomene (unul - impuls; celălalt - stare subiectivă de plăcere), dar prin considerarea faptului că doar motivația duce la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între șefi și subordonați (cazul Frederic). Uneori mobbing-ul este interpersonal, cel mai adesea însă el se localizează la nivel grupal − nu numai un individ terorizează un altul sau chiar un grup întreg, ci și grupul, luat ca entitate de sine stătătoare, iar prin extensie, întreaga organizație, cu tot cortegiul ei de statute și roluri, de ierarhii, poate teroriza indivizii (cazul Ingrid). Mobbing-ul se practică de-a lungul și de-a latul întregii organizații: descendent, ascendent, orizontal, combinat. Pentru a înțelege mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și instituțional: „Incivilitatea semnalează punctele slabe ale contractului social, printre care ș...ț instituția familiei, dar și școala” (ibidem, p. 131). Și totuși, În aceste ultime rânduri, termenul care ne interesează nu pare Încă să aibă o definiție de sine stătătoare, căci nu este Încă Înscris Într-o problematică clară a civilității. Există aici un paradox pe care am dori să-l clarificăm, pentru că, deși se semnalează o situație de urgență (trebuie să luptăm Împotriva efectelor, pe termen lung, ale acestor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deoarece, în ultimă instanță, acesta e modul în care viața cuiva pare semnificativă. Aceasta se traduce printr-un sentiment de secvențialitate și direcționalitate care transpare din povestirea cuiva (Gergen, Gergen, 1984). Povestirea trebuie să aibă sens ca text de sine stătător, atât pentru cititori, cât și pentru cei care au creat-o. Referitor la ceea ce considerăm a fi consecvența externă, în care ceea ce s-a spus corespunde cu ce știi sau crezi că știi despre persoana care-și spune povestea sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
a făcut-o să evolueze într-un anumit fel. În al doilea rând, o poveste a vieții este un text. Ca document personal, este un text asemenea oricărui document sau oricărei narațiuni din alt domeniu. Este un text de sine stătător deoarece, ca și un roman sau o poezie, va evoca imediat anumite reacții individuale bazate pe experiența pe care o descrie sau pe perspectiva cititorului. Ar fi o idee bună să tratăm povestea vieții ca pe oricare altă poveste. S-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]