7,274 matches
-
conceptuală (Basic Concept Teaching - BCT) al lui Nyborg; - Învățarea cognitivă despre predarea informațiilor, incluzând Învățarea modalităților de adunare și prelucrare a informațiilor. b) Evaluarea/testarea dinamică presupune elaborarea unor strategii, procedee și instrumente dinamice și flexibile de evaluare În locul concepției statice bazate pe stabilirea coeficientului de inteligență (CI) și pe aplicarea testelor standard de performanță (reprezentative pentru această concepție sunt teoria și instrumentele din cadrul diagnosticului modificabilității cognitive elaborat de Feuerstein și echipa sa). c) Intervențiile timpurii (early intervention) pentru facilitarea dezvoltării
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu forțele mari ale universului. În intuiția acestor legături secrete, Heliade arată că a deprins lecția romanticilor. Cel puțin teoretic. Este Încă departe de percepția proceselor mari ale materiei (viziunea lui fiind, cum arată G. Călinescu și alți critici, esențial statică), dar simplul fapt că aduce În poezie aceste elemente constituie un progres. Obiectului poetic „În sfadă” ii corespunde un subiect „În volbură”, Îngrijorat (dar nu prea mult) să nu se rătăcească. Poetul pare a fi mereu tulburat, mirat de ceea ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus În oglinda unui lac. Ochiul vesel Întîlneștc, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode, unde cîntă vechiul bong, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz.” Peisaj static, decorativ, hieratic, reprodus, parcă, după desenul unui serviciu de porțelan. Această latură picturală place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
percepția elementelor În materialitatea lor specifică. Contactul senzorial cu lucrurile este, În acest fel, aproape exclus. Alecsandri ține lucrurile la distanță, privirea le străbate, dar nu le apropie, privirea le integrează doar Într-un cadru de o măreție, de regulă, statică. Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup de elemente, altă scenă, alt tablou... În Grui-SÎnger, Alecsandri cultivă fiorosul din natură, măreția lirică În orgia vegetală. Elementele materiale alcătuiesc un grandios tablou de Întunecimi sublime: cărări Încîlcite, neguri sure, umbre mortale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sălii de grupă pe zone/sectoare/arii (precum: ”Biblioteca”, ”Arta”, ”Construcții”etc), spații care Încurajeză copiii În jocurile și activitățile libere să se desfășoare În mod natural. 2. Desfășurarea activităților din grădinițe Într un mod echilibrat În ceea ce privește raportul Între activitățile statice și cele de mișcare. Uneori, se Întâmplă să nu fie Încurajată atmosfera de joc, care este activitatea de bază a preșcolarului și care l-ar integra mult mai repede În atmosfera lucrului În grupă. 3. Formele de organizare a activității
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
pomilor". Toată substanța romanului aici este condensată, și primul capitol sugerează structura lui compozițională. Materia epică a cărții e absorbită de trei momente fundamentale, în jurul cărora se organizează reacțiile eroilor și le determină atitudinea față de mediul ambiant. Prima parte e statică; personajele așteaptă intrarea în scenă; se schițează caracterele, se conturează pasiunile, se sugerează viitoarele linii de dezvoltare ale conflictului. Pe eroi, deși trăiesc în mijlocul unei lumi concrete, determinată istoricește, mediul înconjurător îi lasă indiferenți. Infiltrarea germenilor ciumei, ca să folosim metafora
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
loc unde și-ar face studiile.66 Ambivalența față de Statele Unite reprezintă o reacție obișnuită, iar existența acesteia permite ca, prin politici, să se încline balanța către dimensiunile pozitive în detrimentul celor negative. În cele din urmă, instrumentele culturii populare nu sunt statice. Este încă incert dacă influența culturii americane va crește sau va descrește în viitor. Urmările depind, în parte, de măsura în care politicile nepopulare se vor înmulți și de gradul în care ele vor detemina reacții negative tot mai profunde
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
diferite.72 Chiar înainte de boicotul la nivel politic ce a urmat războiului din Irak, tendințele de pe piață ilustrau reducerea dominației mărcilor americane. Resursele de cultură populară care pot produce putere blândă americană sunt importante, dar nu sunt în niciun caz statice. Valorile autohtone și politica internă Statele Unite, ca și alte țări de altfel, își exprimă valorile prin ceea ce fac și prin ceea ce afirmă. Valorile politice ca democrația și respectarea drepturilor omului pot reprezenta surse puternice de atractivitate, dar proclamarea lor nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dorite, mai degrabă atrăgându-i pe ceilalți și nu obligându-i. Toate trei sunt fundamentale, însă substanța și stilul sunt cele mai volatile și mai sensibile la controlul guvernamental. În orice caz, am văzut că puterea blândă nu este ceva static. Resursele se schimbă odată cu schimbarea contextului. Ele au variat în trecut și vor continua să varieze în viitor. Tendințele istorice din vremea Războiului Rece se poate să nu se dovedească repere la fel de sigure în estimarea fluxului și refluxului puterii blânde
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a dus la victorie în timpul Războiului Rece nu doar prin descurajare militară, ci și pentru că după cum o proiectase celebrul diplomat George Kennan puterea noastră blândă a determinat preschimbarea din interior a blocului sovietic. Îngrădirea nu a fost o doctrină militară statică, ci o strategie transformatoare, chiar dacă au trecut zeci de ani până la succesul ei deplin. Kennan a avertizat frecvent, într-adevăr, că nu trebuie să se exagereze cu militarizarea îngrădirii și a susținut fervent contactele și schimburile culturale. Acele lecții despre
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
cu alte cuvinte bolnavul vede ceea ce practic și concret, nu există în realitate. Se disting următoarele forme: halucinații vizuale elementare fotoame (culori, scântei, umbre etc.); halucinații vizuale diferențiate complexe (obiecte, ființe etc.). Halucinațiile vizuale se mai pot împărți în: panoramice, statice, caz în care bolnavul vede de exemplu o imagine, un peisaj etc. Static (ca și în cazul privirii unui tablou la o expoziție) și halucinații vizuale cinematografice în care scenele, ființele, obiectele sunt în mișcare. Halucinațiile vizuale pot fi agreabile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Se disting următoarele forme: halucinații vizuale elementare fotoame (culori, scântei, umbre etc.); halucinații vizuale diferențiate complexe (obiecte, ființe etc.). Halucinațiile vizuale se mai pot împărți în: panoramice, statice, caz în care bolnavul vede de exemplu o imagine, un peisaj etc. Static (ca și în cazul privirii unui tablou la o expoziție) și halucinații vizuale cinematografice în care scenele, ființele, obiectele sunt în mișcare. Halucinațiile vizuale pot fi agreabile, plăcute, frumoase, situație mai puțin frecvent întâlnită (viziuni paradisiace, exotice etc.) sau mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de comportament. După cum notează Shambaugh: [...] din dezbatere [implicare-îngrădire] lipsește deseori ... luarea în calcul a posibilelor reacții ale Chinei la aceste politici polarizate și a ... variabilelor interne care îi vor condiționa orientarea externă. ... Dezbaterea occidentală ... tratează China ca pe o entitate statică, ce va trebui pur și simplu să se adapteze la orice politici ar urmări celelalte națiuni. (Shambaugh, 1996, p. 182; vezi și Sato, 1998) Johnston oferă un cadru alternativ pentru analiza opțiunilor Chinei, care ține seama de anumiți factori interni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de maturizare"și a "efectelor epocale", trebuie luate în considerare rolul lor în răspândirea păcii democratice (Cederman, 2001). Cederman afirmă că pacea democratică este cel mai bine înțeleasă ca un proces macro-istoric de învățare, și nu ca o condiție istorică statică. Efectele de maturizare reflectă o creștere a presiunilor de socializare și un impuls sporit în interiorul sistemului internațional, și sunt asociate cu o perioadă de învățare accelerată și schimbare culturală. Efectele epocale permit inversări dialectice și perioade de progres istoric încetinit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și foloasele pe care le aduce. La fel, John Dewey (1859-1952) reduce concepția asupra adevărului în știință, religie sau morală la efectele lui asupra organismelor receptoare, indiferent care sunt acestea: individ, grup, societate, generație, epocă, natură. Pragmatiștii refuză orice concepție statică și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii. Ca și la Popper
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
buni în a răspunde cererii pieței s-ar putea să nu fie aceiași cu cei care vor fi buni în a răspunde cererii pieței mâine. Sociologii vorbesc de așa-numita "circulație a elitelor" ce caracterizează societățile libere; în locul unor elite statice care se bazează pe putere militară, afiliere de castă sau legături de trib ori de familie, elitele societăților libere inclusiv elitele artistice, culturale, științifice și economice sunt deschise la noi membri și rar transmit calitatea de membru copiilor membrilor, mulți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al snobului, care stă în realizarea de sine, iubirea de sine și ambiția de a se conecta la estetic. Snobii se împart în două categorii: cei în progres (snobul dinamic) și cei care stagnează în situații mediocre (snobul limitat și static). Snobul nu are vocație, nu depune eforturi în direcțiile înțelegerii și participării, dar își dorește afilierea la idei strălucitoare, la creații artistice sau la o atmosferă socială frumoasă. Snobismul își are originea în dorințe și necesități ce privesc mai mult
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu divinitatea (syngeneia și homoiosis) este una peratologică, deși cuvântul peras nu apare niciodată în acest context. Ambele teme sânt teme ale "încercării limitei", ale lui peratos peira (neformulate însă nicăieri ca atare), dintre care prima pune în joc principiul static al rămânerii sub limita cunoscută, iar cealaltă un principiu dinamic și transcendent, problema lui nous ca ceea ce se află în noi de dincolo de noi (to en hemin theion) și care nu poate fi atins decât printr-o transformare a umanului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și mai restrictiv, propus de Kenneth Waltz. Aceasta explică apariția unui nou domeniu de cercetare, care este văzut fie ca subsumat, fie ca înlocuitor, fie chiar ca o disciplină total diferită de relațiile internaționale tradiționale. În loc să definească realismul cu ajutorul tipologiilor statice, studiul de față prezintă realismul ca pe o tradiție istorică sau ca pe o sumă de dezbateri. Se poate observa că gînditorii realiști preiau ideile predecesorilor lor fie pentru a le dezvolta, fie pentru a le "îngropa". Dacă înțelegem realismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
eliminat. Este interesant de observat că cele două analogii științifice pe care se întemeia înțelegerea stabilității erau, metodologic vorbind, foarte diferite. Prima este o analogie homeostatică: la fel ca și reglarea temperaturii corpului omenesc, orice echilibru nu este un rezultat static, ci un proces constant. Cibernetica, știința fluxurilor de informație, propune o perspectivă holistică ce face cu putință înțelegerea modului în care se produc reacțiile particulare, prin referirea la funcțiile pe care ele o au în sistemul ca întreg. În urma acțiunii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un mod mult mai subtil, așa încît să cuprindă mai bine discuțiile teoretice din domeniul relațiilor internaționale. Al doilea avantaj al acestei matrici este că ea pune în evidență apropieri și agende paralele de cercetare, acolo unde disputa mai degrabă statică a paradigmelor ar vedea doar paradigme definitive (Guzzini 1988). Cîteva ilustrări vor fi suficiente. Ole Wæver (cel mai recent în 1996) a descris două apropieri importante, care nu prea au sens în termenii paradigmelor incomensurabile, dar apar într-adevăr în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ajuns la considerarea perspectivelor feministe (vezi Tickner 1992) și a studiilor mai critice asupra securității (cum ar fi Krause și Williams 1997). De asemenea, s-a deschis cutia Pandorei a teoriei statului. Dar la realiști, această teorie rămîne o viziune statică asupra mediului intern. Krasner (1985), de exemplu, folosește distincția între state puternice și state slabe ca variabilă explicativă pentru dezvoltare. Aceasta înseamnă să iei de bun ceea ce urmează a fi explicat: în absența unei dezvoltări autarhice în actuala politică mondială
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
locuri. Iar în cele din urmă, combinat cu sistemul vertical al cumulului de funcții, pe care l-am analizat mai sus, acest sistem oferă notabililor locali șansa de a-și consolida poziția. Lucrul acesta tinde să încurajeze un status quo static în loc să încurajeze un antreprenoriat politic local mai dinamic. Și Yves Mény critică sistemul, pe care îl vede ca fiind responsabil de corupția din politică 37. Jean-Jacques Urvoas întrevede o problemă în sistemul fuziunii listelor dintre două tururi, ceea ce ar permite
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ocupă un loc central într-o economie a cunoștințelor dobândite prin educație. Guvernanța, ca instrument de rezolvare a conflictelor atât în modelul financiar acționarial, cât și în cel partenerial, se bazează pe o viziune contractuală a companiei și o concepție statică de eficiență, unde esențialul este de a organiza repartiția rentei, cu scopul de maximiza valoarea la un moment dat. Abordarea cognitivă a guvernanței își are originea în reprezentarea companiei ca un ansamblu coerent, unde eficiența depinde de competențe de inovație
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
raționalității utilitariste fondată pe calculul de maximizare și adoptă noțiunea de raționalitate procedurală în analiza comportamentului organizațional și al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea valorii (dinamic contra static) și prin abandonul noțiunii de echilibru în schimbul celui de proces. În reprezentarea lor asupra societății, dinamica proiectului productiv ocupă un loc central atât din punct de vedere al inovației, cât și al coordonării. Rolul guvernanței în cadrul abordării cognitive este de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]