2,096 matches
-
Aurel Brumă ca, în continuarea colaborării, cea de a patra carte adusă la noi să fie de memoriidocument ne-a onorat, mai ales că, în calitate de redactor și îngrijitor de lucrare, domnia-sa a apelat la părinți, minunații învățători Constantin și Steluța dar și la frați, amândoi ingineri pensionari, Cornelius (Brașov) și Mircea Petre (Tg.Ocna). Pe tot parcursul pregătirii editoriale, a compactării celor 400 de pagini de manuscris scrise de Tată la propunerea fiului, a prelucrării multelor ore de imprimări audio
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
vorbit cu mine și cu el. Și a ieșit cu pași ușor târșâiți, pipăind podeaua de parcă se temea să nu se ridice deasupra. La doar câteva zile a primit veste de acasă. Toți, dar absolut toți ai săi, inclusiv plăpânda Steluță se aflau la parohia din Fârțănești așa cum hotărâse după aspră și dreaptă judecată un trimis al episcopiei. La sfârșit, gata de plecare, acela a mai spus niște vorbe la care bătrânul preot Istrati nu a găsit mult timp deslegarea.” Săi
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
școală. Aveam clasa I-a cum scria la intrare dar în clasă, nimeni. Cu chiu cu vai, după parlamentări de-a dreptul suprafirești am reușit să adun 12 copii. Era exact cifra necesară desființării postului și intrării în necunoscut a steluței mele călăuzitoare. Între noroiul din ce în ce mai înghețat și căldura tot mai frumoasă a sufletului oamenilor, în vacanța de Crăciun mia sosit vestea mutării la școala primară din comuna Filești, un fel de cartier sătesc al Galațiului. Aș fi rămas dar frecvența
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Tanea Harcino, în lipsa unor cești, Tanea trimite pe cineva la fata cu bască albă să împrumute ceșcuțe, pahare, tacâmuri și ce-i mai trebuia ei. Nu trece mult și apare chiar proprietara, acum abia vizibilă sub șalul lung. Se numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
drum, soția la școală, eu la militărie. Abia în octombrie am fost lăsat la vatră cu gradul de soldat fruntaș. Fruntaș-fruntaș dar ce-i de făcut cu slujba? Și iată-mă, iarăși, pe scaunul cunoscut de la Revizoratul școlar din Ismail, Steluța apropiindu-se cu postul la 12 kilometri, la Necrasovca Nouă, un sat de lipoveni. 1 + 1 = 3 = 4... Soț și soție, domnul și doamna învățătoare adunau la un loc doar 45 de ani, mai puțin de 100 de kilograme, sărăcie
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Maș fi dorit pus laolaltă cu cei vizați în speranța că aș fi putut funcționa împreună cu soția la Necrasovca Nouă dar cum nici politică nu făceam, nici prezență la școală nu prea era acolo, șansele erau reduse. Directorul școlii și Steluța, ajutați de Ivanenco și învățătoarea Nina Stoi cov au mai strâns ceva copii de clasa întâia, s-au adăugat cei care erau în plus la Nina și în felul acesta mi-am îndeplinit dorința de a fi la Necrasovca iar
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
patru ferestre ale camerei mari, mereu măturată de resturile stufului din care făceam focul. Și iată-ne în 17 februarie. Eu mă gândeam la crapul, somnul și vinul pregătit pentru o mică petrecere de către directorul școlii, Afanase Palamarciuc, în timp ce acasă, Steluța și Nina făceau dizertații prematernale. Știi ceva ? După experiența mea de domnișoa ră fără experiență sunt convinsă că în seara asta ai să naști. Imposibil. Mai e până la 10 martie. Iar în seara asta trebuie să mergem la o petrecere
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de secărică de un litru și am pornit prin sat, pe la prieteni și cunoscuți, să le dau vestea cea mare că sunt tată și mi s-a mărit familia cu un flăcău. Steluța a rămas la pat cele opt zile de lehuzie iar eu făceam de toate, veghind și noaptea la copil, să se poată soția odihni. În locuința noastră se intra printr-o sală unde, în dreapta era camera noastră. În stânga era o
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
prenumelui "cumătrului" Bratu. În fine iată-ne în ziua botezului. Au venit nașii, a venit și Bratu, dar el n-avea soție din motiv de flăcău. Am trimis o căruță până la o învățătoare, colegă de clasă la școala normală cu Steluța, domnișoara Pinuța Blănaru și astfel a avut și Petrică Bratu tovarășă de botez. Nașii s-au mulțumit că am pus copilului numele de Mircea și, cotită necotită iată-ne în posesia a două perechi de nași! Am plecat cu toți
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
bolnav și fără speranță. Făceam multe cheltuieli cu mersul la medic, la Is mail: onorariu, medicamente, plata căruțașului. În fine, sosi întâi septembrie. Gazda noastră, Ni culin, un om cu suflet mare, ne-a dus cu căruța până la Tabacu unde Steluța era titulară. Am tras tot la fosta noastră gazdă, Steopa Volkov care de asemenea era un om foarte bun și care îmi purtase noroc în căsătorie. Era bine că era aproape de școală dar era greu de locuit întro singură cameră
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
între elevii comunei, bulgari și găgăuzi, și copii ai funcționarilor români de la gara Traian Val. Am început să ne facem noi prieteni: Ma chedonschi Constantin, notarul comunei, Vasile Arnăutu, secretar, plutonierul de jandarmi Colum căruia i-am botezat fetița, desigur Steluța, dar cei mai buni prieteni au fost Vladimir și Emilia Popa, învățători în comu-na Bulgărica, județul Cahul, la 2-3 kilometri de Tabacu. Prin ei ne-am împrietenit și cu familia Ștefan și Pașa Luca. Bietul Vladimir a rămas pe câmpiile
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fine, după ce am fost numit învățător provizoriu la școala din Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
căldură multă fiindcă băiatul avea nouă luni și era o epidemie mare de pojar în comună, o formă grea, care trimitea zilnic câțiva copii spre cimitir. Și cum de ce îți este frică, de aia nu scapi, Petrișor se îmbolnăvește iar Steluța era mică și slabă, avea numai 42 de kilograme, cu opt mai puțin decât mine, și pe deasupra și alăpta copilul. De mers la Vlădiceni, la doctor, nu se putea. La Bolgrad era un foarte bun medic, Culev, dar ne era
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aflam la preparație, la copiii lui Ștefan Meran. Vine un căruțaș din Tabacu, gâfâind, dă buzna în camera unde lucram și-mi spune foarte agitat că a venit cu căruța și să mergem repede acasă că doamnei îi este rău. Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era un tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
unde lucram și-mi spune foarte agitat că a venit cu căruța și să mergem repede acasă că doamnei îi este rău. Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era un tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era un tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
colegului Vasile Priceputu care ceruse transferul de acolo la școala din centru. Marineanca avea școală cu două posturi, unul fiind ocupat de o domnișoară de fel din județul Brăila care ar fi vrut să treacă prin detașare la Tabacu, în locul Steluței. * Dar până una alta să mai povestesc cum ne distram noi, băieții, pe la Bolgrad. În afară de conu Ghiță Bujoreanu care ieșise la pensie și care era amorezat de o văduvă tânără, mai era un fost controlor fiscal, conu Iancu Ștefănescu căruia
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
șeful gării. Microbul revistei s-a prins de mine (dar numai de mine? ) și găseam orice motiv pentru a ajunge fie la București, Galați sau Chișinău și oriunde aveam posibilitatea să-l văd pe Tănase. În Tabacu a venit fratele Steluței, Stoian și sora Dobrița, elevă de școală. Stoian știa de un bulgar bătrân care făcea oasele la loc oricât de fărâmițate ar fi fost. Dacă spărgeai o oală în bucățele și-o puneai într-un sac, el o pipăia și-
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
alături de generalul Dragalina, prietenul său. Desigur, pentru ascultătorul vrăjit de povestire faptul că Stoian nu avusese decât trei ani la atacul de la Mărășești, nu conta. Prea era al naibii de frumos. Spuneam că munceam amândoi din răsputeri. Pentru munca deosebită depusă de Steluța, Societatea de Cruce Roșie a României i-a conferit o diplomă de recunoștință pentru colaborarea la opera de ajutorare a celor lipsiți de hrană în cursul anului 1935-1936. Semna generalul Filloti iar din partea filialei Ismail, doctorul N. Spălătașu. Și iată
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Mic, cu mustață, nas mare coroiat, vârsta de prag de pensie. I se zicea Gheorghiu Nebunul. Pe unde trecea nu zicea decât rău, rău, rău iar procesul-verbal se încheia deobște cu foarte bine. Venind într-o inspecție a observat că Steluța era însărcinată. De ce nu pleci în concediu de maternitate? Vrei mata să naști aici? Sau te gândești la o statuie?!...Câți ani ai? 24, domnule inspector. Păi vezi? Uite-așa vă nenorociți dacă nu apare unul ca mine să vă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
departe dar nu. Se vede că doar săracii știu cu adevărat ce e durerea, suferința și necazul. Era greu. Anastasia, fata lui moș Filip, elevă de clasa a treia, dormea pe jos, pe un levicer, eu sus pe masă iar Steluța cu cei doi copii pe patul prea mic. Noroc că avea doar 42 de kilograme. Gazda, un om tânăr, ținea casa din meseria de zidar. Aveau și ei trei copii. Cum învățam? Dumnezeu știe dar învățam pe ruptelea. Luaserăm probele
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
că avea doar 42 de kilograme. Gazda, un om tânăr, ținea casa din meseria de zidar. Aveau și ei trei copii. Cum învățam? Dumnezeu știe dar învățam pe ruptelea. Luaserăm probele scrise dar e moția cea mare o aveam pentru Steluța. Deși nu dăduse definitivatul, faptul că îl amânase de două ori din cauza nașterilor îi oferea o singură șansă. Aceasta. Pe deasupra mai era și concepția comisiei de a definitiva cât mai puțini candiddați, un fel de trimitere spre alte profesiuni mult
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. Șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de comandant drept care, cu două săptămâni înainte de încheierea anului școlar trebuia să organizeze ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii. Am găsit după multe căutări
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-a auzit până târziu, dincolo de miezul nopții. Muzică era și în sufletele noastre. În anul următor am intensificat acțiunea pentru îmbogățirea muzeului școlar. Steluța a arătat femeilor foloasele creșterii viermilor de mătase și, concomitent, a deschis cursurile de igienă, sfaturi pentru tinerele mame și nu numai. Dacă ar fi etichetată acum, conform cursurilor de gastronomie pe care le ținea, maestra în tocane și sosuri
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]