3,752 matches
-
patru dimensiuni: comportamentală, umanistică, cognitivă și socioculturală. * Motivația comportamentală este întreținută prin activități de consolidare a cunoștințelor, prin sistemul de recompense și pedepse. * Din punct de vedere umanist, motivația de a învăța este caracterizată prin nevoia de împlinire personală, de stimă de sine dar și nevoia de a fi acceptați, apreciați de colegi și profesori, necesitatea ca munca susținută să fie pusă în valoare * Motivația cognitivă de a învăța are la bază principiile interioare ale elevului, factorii cărora li se atribuie
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
care asigură sănătatea și conservarea); trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală, care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru a-i merita stima, pentru a beneficia de prietenia, de bunăvoința sa nu există sacrificiu de care cei mai umili dintre membrii grupului să nu se simtă, să nu se dorească a fi capabili 37. E vorba deci de raporturi de supunere și nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a plantelor și agricultura, Cristea, 1985) Dr. ing. Danela Murariu Banca de Resurse Genetice Vegetale ”Mihai Cristea”, Suceava Mihai Cristea, o personalitate marcantă a cercetării agricole românești Sunt onorat să adresez, la ceas aniversar, expresia celor mai înalte sentimente de stimă și considerație pentru omul adevărat și cercetătorul desăvârșit, cu largă viziune și preocupare în domeniul geneticii și ameliorării porumbului în România, dl dr. ing. Mihai Cristea. L-am cunoscut pe dl dr. ing. Mihai Cristea, cu cca. 45 de ani
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
numeroase distincții dintre care se cuvin amintite titlul de membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice, „Ordinul Național Serviciul Credincios în Gradul de Cavaler” și titlu de „Cetățean de Onoare al municipiului Suceava” . La toate acestea se adaugă și stima celor care au fost și mai sunt încă în viață. Dr. ing. D. Scurtu *** 194 195 196 197 198 *** Cercetătorul octogenar Mihai Cristea Nu toți inginerii agronomi de pe meleagurile românești care s-au dedicat cercetărilor au reușit să urce pe
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
punct de vedere critic, observă Arcadie. Dar asta nu însemnează același lucru? întrebă Pavel Petrovici. Nu, nu este același lucru. Nihilistul este un om, care nu se înclină înaintea nici unei autorități, care nu crede în nici un principiu necontrolat, indiferent de stima ce o poartă ceilalți pentru acel principiu... Și ce... găsești că e bine? îl întrerupse Pavel Petrovici. Depinde de la caz la caz, unchiule. Unuia îi priește, altuia nu. Deci, așa stau lucrurile... Văd că subiectul acesta nu este de competența
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Vă rog personal, domnule Ministru, să binevoiți a scuza acest pas care s-a impus ca necesar din motive obiective. În același timp vă rog să binevoiți a face publică retragerea mea domnilor din comitet. Rămân, domnule Ministru, cu aleasă stimă al dumneavoastră preadevotat [semnat:] M. Heidegger 152. Activitatea principală a lui Heidegger după cum se observă din scrisoare ar fi trebui să rezide în pregătirea unei noi ediții a Voinței de putere, pe care tocmai Walter F. Otto o văzuse ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
băieții sărăcuț îmbrăcați, ba unia chiar desculți și goi mai de tot, școala ar suferi, fiind pusă în imposibilitate de a pute fi frequentată, și aceasta cred că ar aduce mare daune instrucțiunii. Primiți, vă rog, d-le primariu, asicurarea stimei și respectului ce vă conserv. Institutore I.Creangă Dom.-seale domnului primariu urbei Iassii (30, p. 182 ) Nu doar aceste suferințe fac din Creangă un mucenic al breslei. Ar fi rezolvat problemele cu ușurință, poate, dacă ar fi avut el
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
simțea venind din interior, din adâncul sufletului său, dar și de circumstanțele sociale, justificate de mentalitatea rurală a acelor vremuri, potrivit căreia se acorda maximum de respect și prețuire preoților și învățătorilor. De asemenea, existența altor preoți în familie și stima lui Creangă pentru clericii ce l-au îndrumat și pe care i-a admirat, transformându-i în modele, a avut un rol important în determinarea cu care a ales și a îmbrățișat scriitorul cariera preoțească. Urmărind parcursul evolutiv al preotului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ori, unde n-am văzut nimica scandalos și demoralisator, ci din contră combaterea tutulor viciurilor și susținerea de tot ce este just și ceea ce privește datoria omului către Dumnezeu și societate. Binevoiți, venerabile părinte, a primi încredere de deplina mea stimă pentru sfinția vòstră. I. Creangă-diacon" (apud 16, p. 102 ) La scurt timp, mai apare o acuzație pe numele diaconului Creangă, făcută publică tot în presă, de această dată în ziarul „Curierul de Iași”, cu titlul Tragerea la țintă și vânatul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
înălțimii. Totuși, fetele sunt mai nemulțumite de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune că, în cazul adolescenților, aspectul fizic are o influență majoră asupra confortului psihologic, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce va determina comportamentul specific acestei perioade de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
bunăvoința (calitatea de a veni în întâmpinarea trebuințelor copilului, acesta să simtă că educatorul său vrea să-i sprijine devenirea) obiectivitatea în aprecierea rezultatelor școlare și a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel de autoritate - întemeiată pe un autentic prestigiu dă încredere elevului în dascălul său, stimulează comunicarea dintre ei și receptivitatea fațo de valorile pe care acesta din urmă i le propune spre asimilare. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
simți împăcat cu sine și stima de sine îi va fi menajată dacă va invoca o cauză externă și stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de sine slabă și, în egală măsură, așteptări slabe cu privire la posibilitățile sale de a obține note foarte bune. Atribuirile repetate ale reușitei sau eșecului pot marca un aspect foarte important al personalității sentimentul propriei eficiențe (self-efficacyă. Acesta, definit ca apreciere
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sau eșecului pot marca un aspect foarte important al personalității sentimentul propriei eficiențe (self-efficacyă. Acesta, definit ca apreciere a unei persoane asupra propriilor capacități de a organiza și duce la 21 împlinire acțiuni necesare pentru atingerea unei performanțe trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globală a valorii propriei personalități. Eficiența proprie este un factor cardinal al succesului școlar. Elevii care obțin scoruri mari la scalele ce măsoară această caracteristică au rezultate școlare mai bune. Totuși, trebuie
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de învățare. Ceea ce se obține în familie este mult mai important decât nivelul veniturilor sau al studiilor. În calea parteneriatului școală-familie pot exista bariere ce implică trei tipuri de părinți care au o relație deficitară cu școala: Părinții care au stimă de sine scăzută, Părinții care nu realizează importanța pe care o au în educația copilului, Părinții care sunt mult prea copleșiți de nevoile de bază ale familiei. III.2. Rolul familiei și al școlii în formarea copiilor Asemănările și deosebirile
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
spune: „Cum vrei tu!”, “Fă-te plăcut!” Manifestări pozitive: Manifestări negative: Îi place să-și petreacă timpul cu copilul și cu prietenii acestuia; Este cald și înțelegător, copilul apelează la el atunci când are probleme; Relația cu copilul se bazează pe stimă și respect reciproc; Încurajează exprimarea emoțiilor. Nu-și poate refuza copilul; Poate fi ușor manipulat de către copil; Nu este constant în stabilirea limitelor comportamentului copilului; Invadează inconștient intimitatea copilului. Recomandări pentru părinți: să știe când este necesar și cum să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a dorințelor, dezvoltă scenarii de realizare - 7-8 ani. -Stima de sine: a) se bazează pe conștientizarea competenței și a rolului în grupul de prieteni - 6-7 ani; b) se identifică cu părinții sau alți adulți - 6-7 ani; c) se dezvoltă autocontrolul stimei de sine - 7-8 ani; d) crește conștientizarea identității de gen, rasă și etnie - 7 ani; e) crește capacitatea de auto observare - 8 ani; f) capătă abilitatea de a face comparații între caracteristicile personale trecute și prezente - 7-8 ani; g) își
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
conștientizarea identității de gen, rasă și etnie - 7 ani; e) crește capacitatea de auto observare - 8 ani; f) capătă abilitatea de a face comparații între caracteristicile personale trecute și prezente - 7-8 ani; g) își interiorizează valorile prin care își dezvoltă stima de sine - 8 ani. -Autocontrolul: a) aplicarea strategiilor cognitive de autocontrol - gândire logică, reprezentarea competenței; b) conștientizarea anxietății, utilizarea amânării reacției, a răspunsului, abilitatea de a se concentra pe anumite scopuri - 7-8 ani; c) interiorizarea valorilor, regulilor și normelor sociale
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
stabile; b) identitate sexuală clarificată. -Autocontrol: a) capacitate de introspecție și analiză; b) accent pe demnitate personală și stimă de sine; c) capacitate de fixare și de urmare a unor scopuri; d) acceptarea normelor sociale și tradițiilor culturale; e) autocontrolul stimei de sine. VI.5. Cum își pot părinții ajuta copilul pentru a se autocunoaște? În preadolescență ăadolescența timpurie), copilul este curios nu doar să descifreze lumea, să înțeleagă cauzele fenomenelor ci să se înțeleagă și pe sine prin autocunoaștere. Această
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
compararea cu altul, opinia grupului și înscrierea individului în contextul social. Imaginea personală are o putere atât de mare, încât poate influența atât reușita, cât și nereușita unei persoane. Imaginea de sine scăzută determină neîncrederea în sine, dar și o stimă de sine îndoielnică. La fel de dăunătoare este și imaginea de sine supraevaluată. Dacă o persoană doar crede că are talent și se va lansa într-o activitate specifică, va avea curând eșec, neputând face față cerințelor. Copiii cu o imagine de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
indiferența acestuia îi vor marca puternic modul de viață, personalitatea, încrederea în forțele proprii și imaginea de sine. Imaginea de sine corectă este premisa de la care se poate porni în procesul de susținere psihologică a copilului de către școală. VII. CREȘTEREA STIMEI DE SINE LA ELEVI “Nu te mai lua după alții, după vorbele lor. Fă lucrul cel mai greu de pe acest pământ: îndrănește să fii tu însuți.” Katherine Mansfield Stima de sine este o "colecție" de credințe sau sentimente pe care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în procesul de susținere psihologică a copilului de către școală. VII. CREȘTEREA STIMEI DE SINE LA ELEVI “Nu te mai lua după alții, după vorbele lor. Fă lucrul cel mai greu de pe acest pământ: îndrănește să fii tu însuți.” Katherine Mansfield Stima de sine este o "colecție" de credințe sau sentimente pe care la avem despre noi înșine. Modul în care ne definim ne influențează motivațiile, atitudinile, comportamentele și ne afectează adaptarea emoțională. Copilul nu se naște cu o imagine de sine
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
influențează motivațiile, atitudinile, comportamentele și ne afectează adaptarea emoțională. Copilul nu se naște cu o imagine de sine gata fabricată. El învață mai întâi să se “vadă” pe sine prin ochii persoanelor importante pentru el: părinți, rude apropiate, educatori, prieteni. Stima de sine este într-o strânsă legătură cu încrederea și siguranța de sine. Formarea imaginii de sine constă, în primul rând într-o construcție subiectivă și implică trei aspecte: importanța părerii celorlalți în construcția acesteia; elementele pe baza cărora se
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
subiectivă și implică trei aspecte: importanța părerii celorlalți în construcția acesteia; elementele pe baza cărora se realizează percepția celorlalți; măsura în care conduita și motivația influențează crearea imaginii de sine. Dacă părintii sunt atenți să-și susțină copilul în dezvoltarea stimei de sine, el va avea o dezvoltarea psiho-emoțională armonioasă. VII.1. Părinții pot ajuta copilul să aibă stimă de sine prin mai multe procedee: Stabilirea unor reguli familiare și școlare clare. Copii trebuie ajutați să conștientizeze urmările care ar surveni
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]