2,691 matches
-
cuantumul pagubelor produse. Articolul 33 În cazul în care accidentul de autovehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite pe baza convenției dintre asigurați, păgubiți și asiguratori, în cazul în care: 1. potrivit legii, acțiunea penală poate fi stinsa prin împăcarea părților; 2. deși hotărârea instanței penale a rămas definitivă și irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; 3. deși acțiunea penală nu poate fi stinsa prin împăcarea părților, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) s-
NORME din 2 decembrie 2002 privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule şi autorizarea asigurătorilor care vor practica aceasta asigurare în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146385_a_147714]
-
cazul în care: 1. potrivit legii, acțiunea penală poate fi stinsa prin împăcarea părților; 2. deși hotărârea instanței penale a rămas definitivă și irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; 3. deși acțiunea penală nu poate fi stinsa prin împăcarea părților, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată sau din actele încheiate de autoritățile publice, semnate fără obiecții de deținătorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, rezultă cu certitudine
NORME din 2 decembrie 2002 privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule şi autorizarea asigurătorilor care vor practica aceasta asigurare în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146385_a_147714]
-
Ș.A. nu are obligații de plată la bugetul de stat dintre cele prevăzute la art. 1 sau nivelul acestora este mai mic decât suma de încasat de la Ministerul de Interne și/sau de la unitățile subordonate acestuia, suma respectivă va fi stinsa la nivel central cu obligațiile către bugetul de stat ale Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A., căreia îi este subordonată unitatea furnizoare respectivă. ... (2) Pentru stingerea diferenței prevăzute la alin. (1) se va efectua procedura prevăzută la art. 3 alin
PRECIZĂRI METODOLOGICE din 17 decembrie 2002 privind stingerea prin compensare a unor obligaţii de plată potrivit prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146994_a_148323]
-
3) Dacă sucursală Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. nu are obligații către bugetul de stat, organul fiscal va menționa această situație la pct. 4.1 din anexă nr. 1, completând la pct. 4.3 suma ce urmează a fi stinsa la nivel central. ... (4) După efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) organul fiscal teritorial respectiv reține un exemplar al procesului-verbal de compensare a obligațiilor de plată, un exemplar îl transmite sucursalei, iar pe celelalte le transmite organului fiscal la care
PRECIZĂRI METODOLOGICE din 17 decembrie 2002 privind stingerea prin compensare a unor obligaţii de plată potrivit prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146994_a_148323]
-
o relație de dependență verbală, în care determinantul este elementul pasiv (complement direct, în sintagma verbală corespunzătoare), în desfășurarea procesualității conținută în planul semantic al regentului: „Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării/ Și ridică mii de umbre după stinsul lumânării.” (M. Eminescu, I, p. 136) Caracterizarea se realizează prin trei variante: • genitivul însușirii; se dezvoltă într-o sintagmă nominală specifică cu regentul un substantiv care absolutizează o trăsătură a „obiectului” denumit prin substantivul determinant: „Mușchiul reavăn, negrul minei/ține
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta... hai în oraș cu mine.” (M. Eminescu, P.L., 74) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, în legătură cu poziția sintactică a termenului mediator, complementul sociativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
faza 1. Figura 4.33 Multiplexare cu doi electrozi comuni. Un alt dezavantaj al multiplexării este reducerea contrastului - nu mai este posibil să se obțină căderi de tensiune maxime +VLCD și - VLCD pe segmentele aprinse și nici 0 pe segmentele stinse. Cum răspunsul optic al unui segment depinde de valoarea efectivă a căderii de tensiune la bornele sale, în cazul prezentat mai sus se obține: Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 112 LCDefA VV 8
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
Și viața aceea violetă...”). Nuanțarea violetului ce amintește de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este lumina și în care tușa este elementul ordonator al panoului, îi succed piesele fove citate, la care adăugăm „Făclierele” și „Verdele soarelui”. Cât de tonică și de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
faza 1. Figura 4.33 Multiplexare cu doi electrozi comuni. Un alt dezavantaj al multiplexării este reducerea contrastului - nu mai este posibil să se obțină căderi de tensiune maxime +VLCD și - VLCD pe segmentele aprinse și nici 0 pe segmentele stinse. Cum răspunsul optic al unui segment depinde de valoarea efectivă a căderii de tensiune la bornele sale, în cazul prezentat mai sus se obține: Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 112 LCDefA VV 8
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
de mult în asfințitul vânăt, trimitea încă luciri trandafirii norilor. Pământul somnoros era luminat de steluțe sclipitoare de pe văzduhul cenușiu. Arborii cafenii au brațele reci, deoarece vântul aspru le-a suflat frunzele ruginii, rămânând fără veșmânt. Se mai auzea glasul stins al unui greieraș negru, mic, muiat în tuș și pudrat cu brumă pe aripioare. Deodată, steluțele sclipitoare dispăruseră și natura începu să plângă cu lacrimi de ploaie deasă, măruntă și rece. Din cer izvorau săgeți lungi de aur care fulgerau
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o are omul pe pământ. Nu de a distruge, ci de a crea în continuare lucruri folositoare. Cartea este lumină din lumină, un tipar care trebuie transmis de la o generație la alta. E ca o plantă care-și dă lumina stinsă vlăstarelor ei. Când citești o carte, uiți de necazuri, treci prin aventuri minunate, îți hrănețti sufletul și mintea. A avea o carte înseamnă a avea o comoară. Cartea este deschisă pentru oricine și nu o poți închide niciodată. Ea va
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
miChelanGelo în istoria artei 89 Fresca se compune din trei elemente: ‑ Suportul, respectiv zidul din piatră sau cără‑ midă, care trebuie să fie uscat și fără denivelări. Înainte de a se aplica tencuiala, se acoperă cu un amestec de var gras stins, nisip și apă, într‑un strat de cca. 1 cm, pentru a‑l face cât mai neted posibil. ‑ Tencuiala sau mortalul, elementul purtător al frescei, este compus dintr‑o pastă alcătuită din nisip fin, pulbere de marmură, var și apă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
suprafața întinsă a câmpiei. Mișcările turbionare capricioase se întețesc, înălțându-se în văzduh pentru ca apoi să se retragă surprinzător într-o liniște înșelătoare. Dar, o nouă izbucnire imprevizibilă ce animă întreg peisajul se pierde în cele din urmă în murmurarea stinsă a finalului. Presupus a fi inspirat de versurile poetului francez Charles Simon Favart ce le regăsim deopotrivă în antetul primei melodii din Ariettes oubliées, preludiul Le vent dans la plaine pare să propună continuarea istorisirii în care respirația îți este
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonor esențial, care în acest fel va marca mult mai puternic conștiința sonoră a auditorului. Exemplul 165 oferă ipostaza unui „comentariu” de chitară ce parafrazează motivul tematic expus anterior, prezența staccato-ului semnalând apariția „acompaniamentului” instrumental. Această versiune simulează rezonanța stinsă a unui ecou, sugerat prin multiplele modificări ce apar la nivelul evoluției sonore: secvențarea celulei melodico-ritmice extrase din contextul motivului tematic, păstrând aspectul cromatic descendent; plasarea elementului motivic la vocea mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un exemplu de acord cu notă cromatică adăugată, adesea întâlnit în limbajul debussyst), secondată din umbră de revenirea pedalei ostinato a sunetului , afirmația vocii mediane va da glas unui ecou al motivului generator, care se repetă într-o dinamică din ce în ce mai stinsă, risipindu-se în „tenebrele” rezonanțe ale registrului grav. Expresia motivului tematic principal se va afirma fără echivoc prin revenirea sa în prim planul discursului, subliniată în mod adițional de profilul amplificat al acesteia. Astfel, melismele vocale vor fi dublate la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
miChelanGelo în istoria artei 89 Fresca se compune din trei elemente: ‑ Suportul, respectiv zidul din piatră sau cără‑ midă, care trebuie să fie uscat și fără denivelări. Înainte de a se aplica tencuiala, se acoperă cu un amestec de var gras stins, nisip și apă, într‑un strat de cca. 1 cm, pentru a‑l face cât mai neted posibil. ‑ Tencuiala sau mortalul, elementul purtător al frescei, este compus dintr‑o pastă alcătuită din nisip fin, pulbere de marmură, var și apă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Rapanui. Este insula care concentrează însă și alte enigme: mormintele Ahu, tăblițele cu scrierea rongorongo, un rest al continentului dispărut Pacifida etc. Insula Paștelui, cu o suprafață de 118km2, este de origine vulcanică, incluzând trei aparate principale ale unor vulcani stinși: Terevaka (597m), Poike și Ranokau, iar climatul este unul subtropical marin. Istoria acestei insule este una îndelungată, fiind populată cu un mileniu înainte de Hristos, dar ulterior, suprapopularea a pus o presiune mare asupra naturii locurilor. Astfel, între cauzele care au
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
zeamă de lămâie, puțină sare, aproape 1 kg făină, 3 linguri lapte rece. Mod de preparare pentru foi: Se freacă bine margarina cu 300 g zahăr, apoi se pun pe rând cele 6 gălbenușuri, puțină sare, 1 linguriță de bicarbonat stins și aproape 1 kg de făină. Se face din cele de mai sus un aluat potrivit de tare. Din acest aluat se coc 4 foi pe fundul tăvii unsă cu puțin unt și presărată cu puțină făină. Două foi se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
linguriță amoniac proaspăt stins în lapte, făină cât să iasă un aluat molcuț. Mod de preparare: Se freacă margarina cu zahărul și un pic de sare, se adaugă pe rând 2 ouă întregi, se pun smântâna și făina cu amoniacul stins. Din acest aluat se coc 4 foi pe fundul tăvii unsă cu margarină. Când sunt gata se ung foile cu gem în strat subțire, inclusiv foaia de deasupra peste care se pune următoarea glazură: Glazura: 4 albușuri se freacă cu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
aurii - nu se coc tare - și nici nu se pudrează cu zahăr. Rețeta nr. 58 Prăjitură cu foi fragede Ingrediente: 5 linguri zahăr pudră, 1 ou, 3 linguri miere, 150 g margarină sau unt, ½ kg făină, arome, 1 linguriță bicarbonat stins, gem. Mod de preparare: Se freacă zahărul cu oul, se topește margarina cu miere și când este călduță se amestecă toate și se adaugă aromele și făina, obținându-se un aluat care se împarte în 4 bucăți egale. Se coc
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
enunțiativ istoric, procedeu curent în sec. al XIX-lea, se găsește deja la Racine, în povestirea lui Teramen (Fedra, V, 6, v. 1503-1506): T86 Fugarii lui năvalnici, atît de-obișnuiți De glasul lui s-asculte, pășeau ACUM mîhniți, Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege gîndirea întristată. (Trad. Tudor Măinescu, ESPLA, 1956: 311) IMP, PS și corespondenții lor compuși (MmcP1 și TA) sînt timpurile preferențiale ale acestui mod de enunțare în care privirea retrospectivă se construiește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu minciuna. Ne umilim sfios, dar cu mândrie Și cerem sufletelor pacea absolută Trăim meschin urând cu bucurie În lumea asta zgomotos de mută. Ne stingem candela ce n-am aprins Și-aprindem lumânări deja aprinse Și luminăm doar absolutul stins Orbecăim prin focurileăstinse! Ne este dor de tot ce nu mai știm Și plângem lacrimile plânse. Uităm că încă mai putem să fim Nu doar cuvinte-n fraze strânse. Ne îndoim de noi și de idei Și-nvălmășim durere, plâns
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
luptă de orgolii cu papa Grigore al IX-lea, nemulțumit că triumful politic era al împăratului și nu al Bisericii Catolice. După plecarea lui Frederic al II-lea, statele cruciate și-au trăit ultimele zile, și de vreme ce în Europa elanul stins nu a mai putut fi reînviat, Ierusalimul va fi definitiv pierdut (1244). Răul tratament aplicat pelerinilor creștini la Ierusalim dorința de a elibera "locurile sfinte" au constituit motivele care au condus creștinătatea la angajarea în aceste lungi campanii, care au
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
comună. Două ființe se iubesc cu o pasiune complet egoistă, iar gîn-durile fiecăreia sînt ocupate numai de celălalt. Ei pot spune: îl iubesc pentru că e el sau pentru că e ea. Nu se poate face aici nici o substituție 137. Dar, odată stinsă pasiunea, nu va mai rămîne nimic din legătura care-i unea, astfel încît fie se vor uita, fie vor păstra unul despre altul doar o amintire palidă și decolorată. Pe ce să se sprijine fiecare pentru a și-l aminti
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să te gândești la asta că nu putea lua verdele crud. Sau mai rău de-atât, celălalt care dădea spre smarald... Ar fi fost drăguț, verdele ăsta albăstrui pe peretele bej... E ciudat cum ăsta, pe o bucată mică, pare stins, ofilit... Câte neliniști, câte ezitări... Și acum e evident, este exact ceea ce trebuia... Pentru nimic în lume ofilit, trebuia unul aproape exploziv, care să strălucească pe peretele ăsta... exact așa cum își imaginase ea de prima dată... 226 Citind primele rânduri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]