1,879 matches
-
întinde într-o poziție favorabilă față de direcția vîtului. SFILAȚĂ - element constitutiv al șuvițelor parîmelor vegetale, format din mai multe fibre răsucite împreună spre dreapta. SILAJ - brazdă despicată, de un vapor etc. SPIRAI - luminator constituit pe puntea neadăpostită a unei nave. STRAI - manevră îparîmă) fixă ce întărește arborii spre prova și spre pupa. STRAPAZANE îsau furcheți) - suporturi metalice în care se sprijină ramele unei ambarcațiuni. TACHET - piesă de lemn sau de metal, în formă de T fixată în punte, pe bordaj sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veche, acolo unde activitatea minieră se apropie de sfârșit, fie într-o nouă capacitate de stocare. 4.2.3. În cazul stocării în roca dură, nu este posibilă izolarea totală. În acest caz, locul trebuie amenajat astfel încât atenuarea naturală a straielor intermediare înconjurătoare să diminueze efectul poluanților astfel încât să nu aibă efecte negative ireversibile pentru mediu. 4.2.4. Prevederile art. 20 (2) al Legii nr. 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996 a Apelor, pot fi îndeplinite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
săbii. Ce va fi? Pândiți-o în pagina șase a săptămânalelor de poimâine printre cuvintele încrucișate, într-o îmbârligare dungată, încă de ieri sau alaltăieri. Acolo și poate nu numai acolo, s-ar putea să vi se arate, (uneori în straie vărgate) ziua de poimâine de după noaptea de astăzi spre mâine, promițând, mincinos, răsăritul luminos, care ne-a mai orbit generos decenii (de luat și nu de dat) cu orbitorul său timp luminat. Ducă-se, lăsați-le intrate în înapoia lor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rochie de frunze ruginii, și-a făcut simțită prezența și pe plaiurile noastre, aducând cu ea atât bogăția și belșugul, cât și tristețea și melancolia timpurilor apuse. A intrat Toamna și în livezi, scuturându-și rochia și îmbrăcând natura în straie de sărbătoare multicolore. Cu ultimele puteri, razele soarelui, care par filtrate prin miere, au mângâiat fructele, dându-le o strălucire aparte. Toamna a strâns în pumn merele și le-a înroșit, a pictat cu galben perele, a înnegrit prunele. Dărnicia
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "S-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit toate lenjeriile că nu se schimbă decât în două-trei săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rohojină. Au arătat că sunt acuma doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ele la poartă. Peste trei zile, coloanele armatei române treceau pe drumul de dinaintea casei lui moș Miron. Frontul fusese Împins Înainte. Era Învălmășeală mare, și o căldură !... Și prin Învălmășeala aceea de oameni și vite se vedea un bătrânel În straie albe, cu capul gol, cum tot iese pe portiță cu câte-o sarcină de otavă, și cum o Împrăștie Înaintea cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune Scholem. Peter Brown, amintind de această temă în lucrarea Trupul și societatea (traducere de Ioana Zirra, RAO, București, 2000, p. 471), indică, pentru semnificația straielor de slavă, următoarele studii : S.P. Brock, Jewish Traditions in Syriac Sources, Journal of Jewish Studies, 30, 1979, pp. 212-232 (în special pp. 221-223), și, de același autor, Clothing Metaphors as Means of Theological Expression in Syriac Tradition, în M. Schmidt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a instituit era un ordin printre multe altele. Ca orice sfânt indian considerabil, Gautama a fost venerat încă din timpul vieții ca un vehicul uman al Adevărului Absolut. După moartea lui, amintirea i-a fost înveșmântată - așa cum am văzut - în straiele obișnuite ale mitului. Apoi, după ce buddhismul s-a răspândit, dezvoltându-se de la stadiul unei comunități esențial monastice la acela de comunitate laică cu mare răspândire, marele fondator a devenit din ce în ce mai puțin doar un exemplu de urmat (căci oare cum poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă În straie țărănești cu opinci și cu căciulă, Îl Înconjoară cu coji de ouă roșii păstrate de la Paști, precum și cu fel de fel de flori, printre care predomnește busuiocul și, apoi, astfel așezat și Împodobit, Îl duc și-l Îngroapă pe câmp
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grădinilor din sfânta Romă. Dar scamatoria lui frivolă stârnește mai mult râsete decât indignare. (M. Bahtin, 1974, p. 271) În continuare Goethe redă o scenă, care se petrece pe o ulicioară lăturalnică. Apare un grup de bărbați costumați; unii poartă straie țărănești, alții haine femeiești. Una dintre femei pare să aibă o sarcină Înaintată. Brusc, se iscă o gâlceavă Între bărbați. Ei scot cuțite (din teci de hârtie argintată). Femeile Încearcă să-i despartă pe bătăuși. De spaimă, femeia Însărcinată simte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Atunci și celelalte simțuri ți-au slăbit De-a ochilor durere. GLOUCESTER: -Asa o fi. Pare-mi schimbată vocea-ți, si vorbești Mai bine, mai cu miez că pînă-acum. EDGAR: Foarte te-nșeli: schimbat nu-s în nimic, Decît la strai. GLOUCESTER: Pare-mi, vorbești mai bine. EDGAR: Hai, șir, aici e locul. Nu mișcă: grozav Și-amețitor să-ți arunci ochii-atît de jos. Ciori și stăncuțe la jumate hau zburînd Abia par niște gîze. La mijloc, în jos, Unu-agățat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trăiesc și ce să fac Că plata bunătății-ți? Viața mea va fi Prea scurtă, orice măsură mică. KENT: Recunoscut astfel, sînt prea plătit. Tot ce ți-am spus e simplul adevăr, Nici mai mult, nici puțin. CORDELIA: Ia-ți strai mai bun. Aceste haine-amintesc rele ceasuri. Te rog, le scoate. KENT: Iartă, draga doamna, Să fiu știut scurtează planul meu. Favoarea fă-mi să nu mă recunoști Pîn' timpul și-eu vom spune. CORDELIA: Să fie-așa, bun lord. (Doctorului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să spun drept, Mă tem că nu-s prea sănătos la cap. Pare că te-aș cunoaște, si pe-ăst om, Dar mă-ndoiesc: căci nu știu chiar deloc Unde mă aflu, si oricît aș vrea, Nu-mi amintesc ast strai; și nici nu știu Unde-am dormit azi-noapte. Nu rîdeți de mine, Căci, precum om sînt, cred că doamna asta-i Copilă mea, Cordelia. CORDELIA: Chiar eu sînt, eu sînt! LEAR: Ți-s lacrimile ude? Da. Te rog, nu plînge. De ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mă-urmărea, o, cît de dulce-i viața, Ca-n chin de moarte ceas de ceas murim, Decît deodată să murim! eu m-am schimbat În zdrențe de nebun, am luat un chip Că-l detestau și cîinii; -n acest strai Tata-mi găsii, cu sîngerînde-inele, Far' nestemate, de curînd; și i-am fost ghid, L-am dus, cerșit-am pentru el, l-am consolat; Nicicînd lui o, păcat! m-am dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ia în seamă, și îmbrăcat într-un burnus care nu-l deosebește cu nimic de oricare om al deșertului, de oricare neguțător din bazarul Bagdadului. Deodată, la un gest neînsemnat, burnusul se dă la o parte, și apar sub el straie strălucite: necunoscutul e însuși califul Harun, travestit în neguțător sau hagiu; sau e un emir venit din insulele de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
STALIN vede stăruința. Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
devoțiune nu i-a stat alături", cu ultimele cuvinte, părintele Calciu ne trimite dragostea sa uriașă și nu uită să pomenească de slăbiciunile sale personale. Dorește chiar să ia cu sine un dar al PF Teoctist: "...să mă îmbrace cu straiele preoțești și pe piept să-mi pună icoana Maicii Domnului, cea sculptată în os și fixată într-un cadru de lemn, pe care mi-a dăruit-o în spital Prea Fericitul Patriarh Teoctist al României, care mi-a dat și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să se instruiască și, în scurt timp, și-a dovedit calitățile diplomatice și eficiența reformatoare în țara care o adoptase. Călătorea prin Rusia, făcându-se cunoscută, admirată și respectată. Avea reputația de împărăteasă luminată. Prefera, în asemenea vizite, să poarte straie militare. Era primită cu onoruri la domeniile feudale vizitate. Mareșalul Grigori Potemkin i-a pregătit venirea triumfală în Crimeea. Ambițioasă, energică și voluntară, Ecaterina a II-a s-a dedicat conducerii imperiului pentru a-i aduce faimă, implicându-se într-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șepcile Kossuth” purtate de revoluționarii maghiari În secolul al XIX-lea). Modă politizată care nu a „prins” În Marea Britanie, dar care era practic, la sfârșitul deceniului, o uniformă pentru radicalii germani și italieni și discipolii lor din mediul studențesc 7. Straiele hipioților, drapate În stil gitan, intersectau ambele tendințe. Spre deosebire de „Carnaby Street” și „luptătorul de gherilă”, autentic europene, look-ul hippie (vag „utopist” prin conotația lui „modestă”, non-occidentală, „contra-culturală”, asexuată) era importat din America. Utilitatea sa comercială era evidentă și multe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
franceză În particular. S-au făcut așadar comparații entuziaste cu 1871 și chiar 1791. Ce spusese Mitterrand În campanie era perfect compatibil cu interpretările celor mai febrili susținători. Ca să neutralizeze comuniștii și aripa stângă a propriului partid, Mitterrand le furase straiul revoluționar. În campania electorală crease așteptări pe care acum trebuia să le satisfacă. Epoca lui Mitterrand a debutat așadar cu o agendă ambițioasă și radicală, ce combina reforme sociale moral Înălțătoare și de mult necesare (cea mai semnificativă fiind abolirea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imaginea celui de pe lespede. Fiecăruia i se umezesc pleoapele. E sigur Caratănase. Într-un buzunar s-a găsit o batistă cu monograma sa... Al doilea martir scos e Fane Georgescu. Pus alături de Caratănase, martirul e recunoscut după îmbrăcăminte. Căci, pe lângă straiele închisorii și-a mai îmbrăcat un dolman îmblănit. Cămașa îi este recunoscută. La fel, un flanel lucrat de mână. Și lucrul continuă. În groapă, după o haină și un cojocel, e recunoscut Ștefan Curcă... Ba încă, fața i-a rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aussi, par son choix des termes, l'idée d'un lieu verdoyant situé auprès du cours d'une rivière. Leș autres traductions s'éloignent trop de l'image d'origine. Une autre difficulté de traduction est constituée par la métaphore " strai de broască " (littéralement : " habit de grenouille "), dans un poème qui fait pârtie du cycle dédié au dieu Pan. Dans ce cas, on ne peut pas parler d'une métaphore proprement dite, parce que le syntagme désigne, en effet, une plante
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
proprement dite, parce que le syntagme désigne, en effet, une plante aquatique, semblable à l'algue, appelée en roumain " matasea broaștei " (littéralement : " la soie de la grenouille "). L'équivalent français en est " la confèrve ". Leș traductions de ce syntagme șont différentes : " cu strai de broască-n par " " leș cheveux pleins d'algues " (I. Pan către nimfa/I. Pan à la nymphe) (Miclău, 1978 : 237) ; " portant dans leș cheveux des voiles de grenouille* " (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) ; * Îl s'agit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voiles de grenouille* " (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) ; * Îl s'agit de la *confèvre (en roumain) = la soie de la grenouille. " leș cheveux parés de grenouille " (I. Pan à la nymphe) (Poncet, 1996 : 80). Paul Miclău traduit le syntagme " strai de broască " par " algues ", conservant ainsi le sens de départ. Veturia Drăgănescu-Vericeanu crée une métaphore, " des voiles de grenouille ", mais introduit en même temps une note de baș de page, dans laquelle elle explique qu'il s'agit de la *" confèvre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]