5,990 matches
-
rezolvate cu adevărat. Procesul decizional reprezintă mecanismul de punere în practică a funcțiilor amintite anterior, el aparținând în esență tuturor funcțiilor manageriale. În literatura de specialitate pot fi întâlnite trei strategii principale de luare a unei decizii în cadrul unei organizații: Strategii de optimizare - corespund unor modele clasice care evidențiază deciziile luate pe baze raționale. Unele dintre aceste decizii fie sunt fundamentate pe criterii de eficiență (criterii strict matematice sau funcționale; spre exemplu: „Cine nu este prezent la ora x nu mai
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
mai ales când problema/consecințele problemei vizează categorii diverse de persoane); • în orice acțiune din domeniul educațional, care presupune relații interumane, rațiunea și logica gândirii formale nu sunt absolute; de cele mai multe ori, factorii psihologici influențează în mod direct aplicarea deciziei. Strategii de satisfacere - corespund unor modele administrative care au la bază următoarele principii: • un management eficient înseamnă a obține performanțe în procesul decizional, într-un anumit context organizațional; • procesul decizional este o succesiune de etape care include: identificarea și diagnosticul problemei
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
clare va da posibilitatea școlii să facă față presiunilor externe pentru schimbare prin luarea în considerare a propriilor priorități; • școala trebuie să creeze condiții pentru ca absolut toți membrii organizației sale să înregistreze progrese în învățare; • se vor elabora și dezvolta strategii care să încurajeze colaborarea în vederea dezvoltării atât a fiecărui individ, cât și a grupului; • se va contura și dezvolta mentalitatea că evaluarea calității activității este o responsabilitate a tuturor. Aceste cinci principii trebuie să acționeze sinergic, și nu însumate sau
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
este determinat de anumite condiții organizaționale care vin în sprijinul creării unui climat favorabil asumării unor riscuri pentru desfășurarea în condiții optime a activităților planificate. Aceste condiții sunt: • conducere eficientă, nu numai la nivelul directorului școlii, ci la toate nivelurile; • strategii de coordonare și implicare activă a cadrelor didactice, a elevilor și a comunității în procesul decizional și în politicile de dezvoltare a școlii; • angajare în activitățile planificate prin colaborare la nivelul școlii; • elaborarea unei strategii de perfecționare a personalului didactic
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
desfășurare a negocierilor și enunțăm procedurile care vor fi utilizate în cursul acestora; • prezentarea ofertelor - este de preferat ca ofertele să fie prezentate în scris, iar datele furnizate despre obiectul negocierii să fie complete; • negocierea aranjamentului - presupune o serie de strategii prin care obiecțiile partenerilor de negociere să fie convertite în avantaje proprii. Pe de altă parte, negocierea constituie un proces de schimb și este necesar să știm să facem compromisuri (acordarea unei concesii în schimbul alteia). În această fază întâlnim o
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
management dans le service public, Collection Service Public, Les Editions d’Organisation, Paris. Allaire, Y. (1998), Management strategic, Editura Economică, București. Atkinson, N.J. (1990), The Management Profile: Assesor’s Manual, Texas A&M University. Bennis, W., Nanus, B. (2000), Liderii: strategii pentru preluarea conducerii, Business Tech International Press, București. Broome, A.K. (1992), Managing Change, Macmillan Houndmills. Burke, R. (1993), Project Management Planning and Control, Wiley, New York. Burton, C., Michael, N. (1996), A Practical Guide to Project Management, Kogan Page, Londra
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Utah, Bowling Green University, Ohio. *** www.1educat.ro/resurse/resurse. Bibliografietc "Bibliografie" Allaire, Y. (1998), Management strategic, Editura Economică, București. Atkinson, Nancy J. (1990), The Management Profile, Assesor’s Manual, Texas A&M University. Bennis, W., Nanus, B. (2000), Liderii: strategii pentru preluarea conducerii, Business Tech International Press, București. Broome, A. K. (1992), Managing change, Macmillan Houndmills. Burke, R. (1993), Project Management Planning and Control, Wiley. Burton, C., Michael, N. (1996), A practical guide to project management, Kogan Page, Londra. Bush
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
puterii și generează subiectivități subversive și rezistențe materiale. Mai degrabă decât o realitate fizică și un trup biologic, spațiul virtual se conturează ca o heterotopie social-politică, cu activități ale puterii și ale contraputerii, un corp social conturat prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât lingvistic-discursive, cât, mai ales, instituționale și culturale. Subiectivitatea postumană este prinsă în noduri ale relațiilor de putere, într-o rețea de identități și de alterități sociale, economice, politice și ideologice, o rețea definită deopotrivă prin metode
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ultimă concluzie a acestui studiu este că relația dintre corp, tehnologie și imagine trebuie inclusă în cadrul implicațiilor social-politice ale discursurilor și practicilor actuale. Imaginarul științic și cultural implică probleme ale controlului și ale manipulării corpului, ale exercitării puterii, dar și strategii alternative ale împuternicirii. Doar punând în balanță astfel de factori multipli, condiția virtuală a postumanului poate avea sens uman. Intersectarea dintre existența fenomenologică, practica tehnologică, etica responsabilității pentru celălalt și arta întrupării poate fi o soluție viabilă la chestiunea dispariției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de decizie către instituții independente și agenții de reglementare sau chiar instituții supranaționale, ca de exemplu Comisia Europeană. Logica delegării către aceste organisme independente constă într-o mai bună înțelegere a modului în care guvernele pot să se angajeze în strategii de reglementare, angajare ce nu este credibilă în absența acestei delegări. Problema referitoare la nivelul la care are loc delegarea, național sau supranațional, comportă un răspuns particular, de la caz la caz. Sunt situații în care delegarea este mai eficientă la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Bouckaert, G., Loffler, E. (2006), „Making Quality Sustainable: Co-Design, Co Decide, Co-Produce, and Co-Evaluate”, Report of The 4QC Conference, Tampere, p. 7. Angajarea cetățenilor este un proces în curs de desfășurare care urmărește construirea încrederii și dezvoltarea relațiilor. Angajarea cuprinde strategii pentru implicarea celor din afara guvernului în procesul politicilor. Între cele două părți implicate, stat și cetățean, apar cu siguranță chestiuni controversate legate de distribuția puterii, dar și de faptul că procesul de angajare nu „dizolvă realpolitik prin alchimia consensului”. În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
prin urmare o resursă în sine. Totuși, „existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială”. Dimpotrivă, este produsul unui lung șir de eforturi permanente de instituționalizare și reinstituționalizare, al unor „strategii de investire, individuale sau colective, conștiente sau inconștiente, menite a stabili sau a reproduce relații sociale care sunt utilizabile direct pe termen lung sau scurt [...]” (Bourdieu, 1986, p. 249). Ulterior, acestea au fost dezvoltate de James S. Coleman (1988). În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
poate avea această influență negativă asupra lor. Cartea vă va oferi informații complete cu privire la lucrurile pe care le puteți întreprinde la firma unde lucrați și, dacă este necesar, opțiunile juridice pe care le aveți. Mai presus de toate, veți deprinde strategii prin care să comunicați mesajul că „nu îmi puteți vorbi în acest fel!”. Veți descoperi cum să faceți față abuzurilor verbale când sunteți agresat și cum să vă continuați viața profesională în urma unui astfel de eveniment, într-o manieră care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
al asistenței terapeuților, de obicei aceste victime ajung să realizeze că n-a fost vina lor, ci, de fapt, s-a atentat asupra lor, ele necomițând nici un act reprobabil. Însă această clarificare nu duce la dezvoltarea anumitor reflecții tactice și strategii viitoare din partea lor. Cu alte cuvinte, o persoană care a fost atacată pe o stradă întunecată poate ajunge la concluzia înțeleaptă, însă regretabilă că nu mai trebuie să meargă niciodată singură pe alei întunecate. Putem să învățăm din aceste experiențe
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
la atacul verbal mult mai mult decât personalitatea sau temperamentul. Deși atacul verbal nu este inevitabil asociat cu pozițiile-cheie dintr-o organizație, persoanele care se află în aceste poziții pot fi prevenite cu privire la aceste explozii verbale pentru a-și pregăti strategii care să facă față acestor atacuri. Vorbele lui Shakespeare rămân adevărate și pentru cei mai vizibili și mai solicitați dintr-o companie: „Greutăți apasă pe capul care duce coroana”. 4. Puteți fi perceput drept un angajat care își recapătă rapid
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
oarecare ușurare, mai ales dacă v-ați imaginat că atacurile erau îndreptate spre dumneavoastră din cauza unor atribute sau eșecuri personale. În plus, identificarea motivului pentru care ceilalți se simt liberi să vă atace verbal vă oferă ocazia de a crea strategii pentru a pune capăt acestor agresiuni. Aceste strategii sunt descrise în capitolul 10. 7. Atacul verbal se poate dezlănțui asupra dumneavoastră în strânsă legătură cu factori specifici de mediu sau care țin de circumstanță. „Șeful meu nu mi se adresează
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ca rezultat cea mai bună investire a banilor publici și satisfacerea deplină a cetățenilor. În ceea ce privește corupția, nu de puține ori s-a dovedit a fi o realitate a zilelor noastre, motiv pentru care se impune punerea în aplicare de noi strategii naționale anticorupție, așa cum a fost concepută și introducerea unui sistem global de monitorizare, care să permită tuturor agențiilor guvernamentale întocmirea și prezentarea într-o formă unitară a rapoartelor anuale referitoare la prevenirea și sancționarea corupției, a fraudei și conflictelor de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ale timpului, de discuțiile pe teme sociale ale fiecărei epoci. Întregul demers educativ este evaluat și orientat prin prisma acestor orientări socioculturale. Desigur, discursul pedagogiei sociale ar trebui să fie unul critic, să evalueze obiectiv practicile educative și să propună strategii de emancipare a celor educați de sub presiunea constrângerilor instituționale. Însă uneori pedagogia socială poate propune ea însăși practici rigide, un sistem normativ dogmatic, cum se întâmplă în regimurile totalitare. În prezent, pedagogia socială ia în considerare și „analizele hermeneutice, studiile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe factorii sociali stimulativi, pe clarificarea în grup a situațiilor, pe degajarea comunicării. Iar ca metode se utilizează, cu deosebire, lucrul pe grupe, învățarea rolurilor, analiza contextelor, metoda cazurilor, discuția. Se apelează la antrenamentul mintal, la tehnici de vizualizare, la strategii de deblocare a creativității. O anchetă întreprinsă de C. Schifirneț (1997), printre participanții la un seminar privind metodele educației adulților, indică următoarele preferințe ale celor cu experiență în domeniu: dialogul este preferat de 90% dintre cei chestionați; seminariile, discuțiile libere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiecăruia, să-l însoțească până la sfârșit. Aceasta înseamnă nu numai ca indivizii să „învețe să învețe”, ci să și dorească acest lucru, să fie motivați, să găsească în învățare satisfacții spirituale și psihosociale. Conceptul de educație permanentă dezvoltă acum și strategii corespunzătoare, pentru fiecare categorie de indivizi și pentru fiecare moment al parcursului individual: - Învățarea formală este rezervată instituțiilor abilitate să confere cunoaștere de bază și calificări sancționate prin diplome și certificate. - Învățarea nonformală o completează pe cea formală (uneori are
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
internaționale și naționale: democratizarea educației și educația permanentă. Învățarea devine o activitate fundamentală și continuă a omului (vezi Văideanu, 1988). Să îndrăznim să vedem în Virgil Bărbat un precursor al acestei idei care conferă școlii o nouă dimensiune și noi strategii acționale? Un precursor al ideii de educație permanentă? „Democratizarea culturii, singura cale spre viitor”, scria sociologul clujean în lucrarea Dinamism cultural, de la a cărei apariție s-au împlinit trei sferturi de veac, înseamnă să cultivăm spiritul, să-l „îmbogățim cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
4), alegerea participanților potriviți (capitolul 5), o analiză sistematică (capitolul 6) și întocmirea unor rapoarte corespunzătoare (capitolul 7). Am încercat să sugerăm strategii practice pentru a ajunge la rezultate practice cât mai bune. Ultimele capitole se concentrează mai puțin pe strategii practice și mai mult pe probleme deosebite și adaptări. Cercetarea realizată prin metoda focus grup continuă să evolueze și, în capitolul 8, sugerăm proprietăți și caracteristici pentru patru metode diferite. Capitolul 9 oferă o vedere de ansamblu a modului în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și caută să ofere informații transmise prin intermediul ziarelor, al revistelor și al cărților. Spre deosebire de cercetarea academică, studiul social de piață este mai asemănător cu cel înrudit, studiul de piață, cel puțin la suprafață; scopul său este acela de a oferi strategii pentru schimbarea comportamentelor într-un mod agreabil din punct de vedere social. Un alt tip de cercetare - studiul de evaluare - are ca scop ajutarea persoanelor cu putere de decizie în ceea ce privește unele programe și furnizarea unor răspunsuri din partea publicului, în ceea ce privește responsabilitatea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
neașteptată și uneori chiar caraghioasă. Dacă vă hotărâți să o folosiți, planificați cu atenție modul în care introduceți întrebarea în discuție. Elaborarea unei campaniitc "Elaborarea unei campanii" De curând, câteva studii realizate cu ajutorul focus grupurilor formate din tineri au folosit strategii de interogare de tip „campanie”. Sesiunea începe cu întrebări pe care moderatorul le pune tinerilor cu privire la campanii. „Ce este o campanie?” „Spuneți-ne unde ați întâlnit campanii.” „Ce se întâmplă într-o campanie?” „Care sunt elementele care alcătuiesc o campanie
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mai mult decât să discute pur și simplu. În cele din urmă, am expus un proces de elaborare a întrebărilor. În continuare:tc "În continuare\:" Studiul se ghidează după scop Componența grupului Dimensiunea unui focus grup Strategii pentru găsirea participanților Strategii de selectare a participanților Procedee de eșantionare pentru focus grupuri Cum îi determinăm pe oameni să participe la focus grup Stimulentele pentru participare Capitolul 4tc "Capitolul 4" Participanții la un focus gruptc " Participanții la un focus grup" Ce fel de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]