6,493 matches
-
Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingher Un țipăt mut, ce strigă nebunește-n mine Cu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer. În fiecare strigăt, îmi mai răsare o rană Ce înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvară Cu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcere Aplaudat de lacrimi și suspine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
de lacrimi și suspine Deși în el, nu este încheiere... Citește mai mult Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingherUn țipăt mut, ce strigă nebunește-n mineCu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer.În fiecare strigăt, îmi mai răsare o ranăCe înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvarăCu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcereAplaudat de lacrimi și suspineDeși în el, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ACASĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1182 din 27 martie 2014 Toate Articolele Autorului (acrostih, de Ziua Unirii Basarabiei cu România) Bate vânt din Răsărit, Aducând cu el jelit, Strigăt surd de dor de-Acasă, Adiere de doinit, Roua lacrimii neștearsă, Adusă s-o steargă Mama, Blând să-și umple cu ea palma... Inimă Română, Mamă, Arde-ți și tu doru-n palmă! 27 martie 2014 Referință Bibliografică: ACASĂ / Gheorghe Pârlea
ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370179_a_371508]
-
și copii se înghesuiau laolaltă cu nenumărate cete de slujitori și nu mai conteneau a striga, numindu-l când salvatorul, când dezrobitorul și când binefăcătorul lor. El însă-pătruns cum era, prin însăși firea lui, de credința în Dumnezeul-, la auzul strigătelor lor nu s-a lăsat furat de mândrie, la lauda lor n-a lăsat să crească în el trufia, ci știind bine cât ajutor îi datora lui Dumnezeu, s-a grăbit să răsplătească adevăratului prilejuitor al biruinței sale o rugăciune
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
având montate de borurile pălăriei sale, niște coarne de drac răsucite iar în mustățile țepene atârnând pânze de păianjen. Funcționarul observă fumul care îl introdusese brusc într-o ceață deasă și care dădea locului mai mare spaimă. Dar urletele și strigătele înfiorătoare îl făcură chiar să leșine. Noroc că prin fum, apăru neclară forma îndesată a directoarei, îmbrăcată în veșminte negre, cu pielea ȉntunecată: Doamna Diavolo. Și atunci își reveni puțin. Era totuși într-unul din colegiile de elită ale capitalei
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
fiecare atingere de suflet să-mplinim un vis. Aș vrea să te iubesc în mii de binecuvântări, în energie răspândită-n respirații, în apa mării fluturând vibrații, în daruri de tandrețe dantelată, să te iubesc cu vinul bucuriei, ciocolată, în strigătul înflăcărării, în fierbinte șoaptă, cu buza lunii care soarbe din nectar divin, să te alint în val de poezie ca pe țărmul răsfățat de apă lin, să te cuprind cu dansul inimii-n neștire, cu râsul în cascadă, în izvor
DEDICAȚIE CELUI IUBIT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353408_a_354737]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CONTINUĂ LUPTA... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului CONTINUĂ LUPTA Un strigăt mut pleacă din durere, Tu îl asculți doar prin tăcere! Căci nimeni nu te mai ascultă, Nu renunța, continuă și luptă... Nu te lăsa nicicum învins, Mergi pe drumul tău întins. Chiar de alții te mai sapă, Nu te lăsa
CONTINUĂ LUPTA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353421_a_354750]
-
se dezlănțuie al sufletului văpăi. E multă iubire și multă durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. Dimineți matinale în umbra pașilor tăi Referință Bibliografică: Claudia Bota / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353422_a_354751]
-
tot ce întâlnesc în cale până când ochii de copil le armonizează culorile interzise daltoniștilor până și antenele dispar în unde nevăzute doar cațeii n-au uitat de joacă ei au încă lumea lor pe rând stăpânii leapădă ziare e uimitor strigătul lor ca al unor submarine ce se scufundă într-o lume ce se afundă în secrete ei cățeii cu urechiușe ca niște fluturi în zbenguiala lor vor să-și dezvăluie toate secretele oamenilor Referință Bibliografică: antene și căței / Radu Liviu
ANTENE ŞI CĂŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353542_a_354871]
-
serpentinele înguste, într-o caldă-mbrățișare cu adierea ușoară a vântului, înaintăm spre pădurea de stejar și tei ce se întinde de-a lungul șoselei, pe partea stângă a acesteia, care ne binecuvântează cu răcoare, dar și cu triluri și strigăte ce se pierd în ecoul pădurii precum niște doine de jale sau, dimpotrivă, ode ale bucuriei. Sunt păsări și animale ce fac parte din fauna bogată a zonei. Ferice de cel ce se trezește în mijlocul acestor minunății! Un indicator ne
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
de interes public! Și ne mai mirăm că tineretul nu trage deloc la muncă?” Se merită oare? Urmează „Ipocrizia celei de a treia puteri în stat” Da! Arestarea cu tam-tam și zornăit de cătușe este normală pentru infractorul urmărit de strigătul public. Ore și în acel caz hoțul de buzunare sau criminalul este pus în libertate dacă nu se pronunță un judecător în 24 ore? Reținerea unui inculpat pentru care procuratura a lucrat timp îndelungat, poate ani de zile, nu are
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
doilea volum de poezii, Itinerar sentimental, George Călinescu l-a considerat un autor intelectualist, specificând: „puțini dintre cei care citesc vor fi știind că Perpessicius înseamnă cel deprins cu suferința, adică cel care printr-o reacțiune a spiritului a subjugat strigătele durerii, ceea ce este însăși definiția ironiei și a stoicismului. Se ghicește o nefericire personală care cere o altă organizare a sufletului și un efort de consolidare prin contemplare.” Autorul Itinerarului sentimental recurge la descrierea lumii în care eul său, călătorind
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
spargă trupul. Gând cu ancoră A, / în zeama gânditoare a creierului. / Credeam că totul vorbește. / A - m-a despărțit de auz. // Templu al cuvântului, A, / rugarea trupurilor noastre fumegânde - / vulturul ți l-am ucis / schimbându-te în lucru. / Gândire devenită strigăt, / înzdrăvenind un mormânt. // A, te-am făcut trup / ca să rămână din trupul meu / după spulberare / A. // Îl opun pe A, mie. / Sufletului meu îl opun pe A. / Luptă care naște înțeles. / Cort al amintirii mele. // Trece timpul peste A. / Viața
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul și aș vrea... să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara mea de doine... lacrima-mi ascund. D. Theiss Referință Bibliografică: Incărunțit mi-e plaiul... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază către seară se strâng roată fetele cu cofe-n mână apă rece vin să scoată din adâncul de fântână doar un strigăt le zorește către casă de-ntârzie pe cer luna-și risipește larg paloarea argintie *** Ciclul "Vara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: zi de vară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1630, Anul V, 18 iunie 2015
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352921_a_354250]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Elena Armenescu, medic și scriitoare, este pasionată de istorie, de cultură și de artă. Licențiată în 1972 a Facultății de medicină din Timișoara, aceasta este autoarea volumelor "Ferestrele somnului", "Regatul ascuns", ‘Exodul uitării", "Dictatura iubirii", "Strigăt spre lumină", "Memoria statuilor", „Iubirea împărătească". Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea față de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viața, cu durerile și bucuriile ei, cu înfrângerile și victoriile, dar și cu
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
Acasa > Versuri > Farmec > GANDURI Autor: Daniela Andronache Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ou cosmic luna cuibărită în lumina moale-a dimineții- ou cosmic spart în răstimpuri de strigătele veșniciei. Vreme de iarnă copaci de sticlă în singurătatea câmpiei și un tren cu roți de diamant, rătăcind năuc pe drumuri dintr-o altă poveste. Vreme de restriște un scaiete stăpânește trufaș orizontul. de umbra lui, regele Lear își sprijină
GANDURI de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354447_a_355776]
-
el și-i cutremura oasele. Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din cimitir (...) Când dăm să ieșim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neașteptat, în noapte, un strigăt de copil: Trăiască România dodoloață!” Activitatea s-a încheiat cu un concurs ce a constat în formularea de întrebări despre înfăptuirea Mării Uniri a românilor, iar elevii câștigători au fost recompensați cu diplome. Așadar, ziua de 27 noiembrie 2015, a
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
o boală, prea mare preț al unei iluzorii fericiri ... Din propriul univers concentraționar, al iubirii-templu, al iubirii „la cota zero”, fără ecou, dar și fără putință de evadare, Elena - corespondent ideatic al meșterului Manole - se înalță către ideal îngropându-și strigătul și trupul sfâșiat în lacrima veșnică a zidirii: „Eu scriu scrisori și aștept scrisori ce nu mai vin. Încep acest jurnal ca un adăpost pentru sentimentele mele. Să nu mai stea în vânt, în ploaie, în frig, în stradă, când
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
și să găsești răspunsuri logice la întrebările care-ți înăbușă iluziile dintr-o dată. Temerile îți ard întreaga ființă, iar îndoiala că poate undeva ai greșit și trebuie să plătești pentru greșeala făcută, te cufundă adânc în oceanul tristeții. Înoți și strigătul tău de ajutor străbate văzduhul cu durerea lui. Și în aceste momente se nasc prietenii, cei care te vor scoate din impas, fiindcă au întotdeauna o mână pregătită să ți-o întindă. Ți se reamintește că nu trebuie să renunți
DE CE? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354521_a_355850]
-
au întocmit manifestul, proclamația de la 15 Martie 1848, în care pretindeau ca Ardealul și Banatul să fie alipite Ungariei. Oricum norii unei furtunii devastatoare se adunau deasupra acestor națiuni în lupta lor pentru drepturi egale „Salvați patria!'' a fost extraordinarul strigăt a lui Lajos Kossth în parlamentul Ungariei în data de 11 Iulie 1848, când și dat seama de furtuna stârnită împotriva prin desconsiderarea celorlaltor națiuni înglobate cărora nu le-a recunoscut drepturile democratice ale timpului, ale revoluției europene. În spatele strigătului
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
strigăt a lui Lajos Kossth în parlamentul Ungariei în data de 11 Iulie 1848, când și dat seama de furtuna stârnită împotriva prin desconsiderarea celorlaltor națiuni înglobate cărora nu le-a recunoscut drepturile democratice ale timpului, ale revoluției europene. În spatele strigătului venea cerința a 42 (patruzeci și două) de milioane de forinți pentru formarea unei armate naționale - Honvedseg - să înfrângă dușmanii Ungariei Mari. Istoricii unguri susțin că discursul lui Kossuth a fost o capodoperă oratorică, și probabil a fost pentru că imediat
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
în sufletul cititorului. Spre exemplu, o invitație în munții Apuseni, acolo unde poetul și eroii martiri ai românilor devin un frumos poem patriotic. Citești și te emoționează. Mândria de neam prinde cheag și parcă se adună mesajele istorice, se aud strigătele de nelinște. Poetul își revendică cu armele sale, partea-i din moștenirea străbună. Mulți dintre poeții de azi se feresc să scrie stihuri cu aceente naționale. Sunt puțini poeții români care reunșec să scrie versuri patriotice, nu patriotarde. Printre cei
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
De a fi cel hărăzit. Și-a luat Crucea cu putere Sub a jugului bătăi Și-a urcat pe calea Vieții Printre trepte de călăi. A fost calm și-n suferință I-a iertat și pe cei răi. Într-un strigăt de durere Cerul s-a întunecat Prevestind lumii Iertarea Printr-un Fiu de Împărat. S-a scăldat în rouă pură Și în lacrimi de măslin A învins moartea cu Viața Și-a-nviat după Scripturi. Elena Trifan Referință Bibliografică: IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ / Elena
IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353781_a_355110]
-
începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]