2,088 matches
-
bunuri și servicii structurii econo-mice, iar comunicarea mesajelor sistemului limbii. PROCES comunicare de femei comunicare de bunuri și servicii comunicare de mesaje SISTEM structuri de rudenie structuri economice structuri lingvistice Toate analizele sale pornesc de la opoziția fundamentală natură/cultură cu sublinierea că tot ceea ce este universal în om ține de natură, pe cînd istoricitatea aparține culturii. " Tot ceea ce este universal în om ține de natură, pe cînd ceea ce e supus unei norme ține de cultură și prezintă atributele relativului și particularului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de Shell, al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau corporal al unei scene. Operatorul care are sarcina de a surprinde în imagini o scenă poate, în funcție de focalizarea pe care o face, să evidențieze una dintre cele două ipostaze (materială sau corporală). Un exemplu clasic în acest sens este sublinierea activităților corporale ale unor femei care poartă pe cap coșuri cu produse. Prezentarea corpului în ansamblu ar evidenția o tehnică corporală, în timp ce rezultatul material al activității corporale ar centra imaginea pe coș și postura acestuia. Cât privește unghiul de bază
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
neîndemânatic ești! DAVID: Ei bine, în acest caz într-adevăr nu a mers, dar am făcut cinci vânzări destul de bune săptămâna trecută. Să notăm că unele din aceste răspunsuri resping criticile aduse prin afirmații care scot în relief propria persoană. Sublinierea capacităților noastre și a succeselor anterioare întărește încrederea în sine și îi ajută pe ceilalți să vadă că avem o imagine pozitivă despre noi înșine. însemnătatea afirmațiilor pozitive referitoare la persoana proprie este ilustrată în dialogul următor dintre doi bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a fost deservit exemplar de: Vârnă Georgeta, Movilă Cornel, Nicolau Mina, Rotaru Eugenia, Stroe Milica, Chelaru Mihaela, iar, în prezent, coordonat de Mariana Bucuci în coalborare cu Meraru Maria, Vintilă Boroda Diana, Dumitrescu Cristian și Rău Liliana. Trebuie să facem sublinierea că de la obținerea autonomiei spitalului s-a înființat postul de asistentă șefă pe spital, până în anul 2002 când asistenta șefă pe spital devine director de îngrijiri. Au activat, în această poziție, cu rezultate meritorii, asistentele: Manu Luminița, Hrițcu Gicuța, Popa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
existenței individuale datorate imposibilității de identificare a omului matur cu perioada copilăriei: „Când mă-nstelam cu flori, când nu eram...” (O viziune a omului comun) Poeziile Marina și Idila sunt expresiile unui efort dramatic de a căuta liniștea. Se dorește sublinierea forței interioare resimțite ca o povară. Marina e, la primul nivel, poemul reminiscențelor unei iubiri. În realitate el concentreză tentativa unei izbăviri de zbucium. Zbuciumul mării simbolizează neliniștea primordială: „Era rupere barbară Dinăuntru în afară” „Marea respiră precum am dormi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
DOMNUL IOAN POP FLORANTIN p. 110, r. 9 10 : „calomnii izvorâte din patimă și rea credință” cauza calomniilor și relelor intenții pare a fi invidia și neprincipialitatea; r. 17 18 : „buna credință și destoinicia noastră în asemine materie” autoaprecierea și sublinierea competenței într-un anumit domeniu pot declanșa recunoașterea și de către alte persoane, atrăgându-li-se atenția; p. 111, r. 10 13 : „am urmat și noi cu mare plăcere la acel curs, care ne-a fost de foarte mare folos și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
valoarea învățământului nostru medical. Din punct de vedere practic - consideră dr. Ghiulamila - s-a realizat un anumit progres în România de către Asigurările Sociale prin organizarea spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie, atât de necesar și folositor. Remarcăm aici sublinierea deosebită ce se face, că Spitalul din Floreasca reprezintă, în plan organizatoric, începutul promițător pentru chirurgia și terapeutica organelor de mișcare, îmbinarea în aceeași instituție a practicii de ortopedie sau traumatologie cu cea de recuperare. De aceea deci - acest spital
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
I. C. Frimu... se desființează secția ORL cu 51 de paturi și se transferă la Spitalul Dr. Cantacuzino. În spațiul rămas disponibil, secția de chirurgie își mărește capacitatea de la 100 paturi la 150 paturi. Această secție devine secție de urgențe chirurgicale (sublinierea noastră) care împreună cu spitalul de urgență (care tocmai își schimbase numele, n.n.), formează unitatea funcțională care deservește asistența de urgență în Capitală. Spitalul de Urgență își schimbă numele (sublinierea noastră) în „Spitalul de Traumatologie, Chirurgie Plastică și Reparatorie”. La 15
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
paturi la 150 paturi. Această secție devine secție de urgențe chirurgicale (sublinierea noastră) care împreună cu spitalul de urgență (care tocmai își schimbase numele, n.n.), formează unitatea funcțională care deservește asistența de urgență în Capitală. Spitalul de Urgență își schimbă numele (sublinierea noastră) în „Spitalul de Traumatologie, Chirurgie Plastică și Reparatorie”. La 15 martie 1959 se înființează, cum am mai menționat, Clinica de chirurgie plastică și reparatorie în Spitalul de Urgență, având ca șef al clinicii pe dr. Ionescu Agrippa. Unele examene
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Iordache, F. Turcu și colab.). Un capitol cu totul nou este cel cu privire la chirurgia laparoscopică, descrisă pe larg în capitolul Noțiuni de endoscopie laparoscopică (S. Duca). Spiritul urgenței este prezent în întreaga gândire medico - biologică a tratatului cât și în sublinierea - acolo unde era cazul, când, cum și ce metode este autorizat chirurgul să utilizeze în urgență. Același spirit al urgenței, responsabil, modern, de eficientă informare profesională este evident, prezent și în recentul, la zi Tratat de chirurgie sub redacția: Prof.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație: a intra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în ziua ceea. Și a fost foarte mare bucurie”. Această mărturisire ne amintește de ceea ce ne spune textul Dtr 2Reg 23,22 cu privire la Paștele celebrat în timpul lui Iosia; prin aceasta se încearcă nu doar sublinierea importanței evenimentului, ci mai ales să deștepte în cel care ascultă sentimentul că se află în fața unui rit celebrat din vechime, în preistorie, dar care, dintr-un motiv anume (probabil pentru că poporul a fost păcătos), a fost lăsat deoparte pentru ca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
un gen nou de divertisment. Offenbach ritmează viața pariziana. Printre marele succese se numără La Vie parisienne, La Grande Duchesse de Gérolstein, La Petite Maryuise. Bufoneria La Belle Hélène de Offenbach îi servește lui Zola în Nana drept fundal pentru sublinierea decăderii miturilor clasice. 174 Dramaturgii sunt specialiști în diverse aspecte ale vieții publice (mobilul dramatic al banilor, abuzul funcționarilor, coruptibilitatea ziariștilor, motive politice sau militare), dar mai ales private. Eroii romantici se preschimba în cavaleri ai industriei, în ticăloși și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de decelerare; sosirea (atacul liniei de sosire) Cele cinci faze sau componente se găsesc într-o interdependență care nu poate fi ruptă, decât pentru a realiza o analiză care să asigure o bună înțelegere a derulării succesiunii mișcărilor și a sublinierii importanței fiecărei faze în parte. Se poate spune că tehnica corectă și eficientă de alergare „se remarcă prin corectitudinea mișcărilor, ușurința deplasării, succesiunea perfect regulată a contracțiilor musculare și relaxărilor ce urmează, evitându-se astfel o stare generală de încordare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
publicate în Arhitectura 3-4/1942, pp. 33-8. 15 "Unii au confundat mausoleul cu o biserică oarecare. Alții au copiat ultimele aiureli moderniste sau au confundat mausoleul cu un sarcofag roman." Cegăneanu, în op. cit, p.53. 16 Ibidem. 17 Ibidem, sublinierea mea A.I. 18 Să nu ne mire așadar revenirea multora dintre aceste teme latinizante la doar douăzeci -treizeci de ani după acest moment interbelic, când Tropaeum Traiani chiar va fi restaurat (iar obiecțiile lui Cegăneanu pot fi aduse întreit acestei
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
propagandă. Cadrele lungi, prim-planurile, chiar gros-planul extrem, în secvența cablului metalic împletit al ascensorului care se derulează pe tambur, încarcă filmul cu un dramatism autentic. Deși pe generic este trecută orchestra cinematografiei, autoarea de-a lungul anilor a atâtor sublinieri pe cât de tautologice, pe atât de gălăgioase, în registru grav sau săltăreț, ale acțiunii din imagine, coloana sonoră a filmului este compusă doar din sunete - rare, discrete, obsedante. Sunete - nu cuvinte - sunt și rostirile în limba engleză ale scorului de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comunicării în știința socială în ansamblu. Studiul comunicării este, cu desăvîrșire, unul central, în ceea ce privește teoria socială și știința socială. Fiecare dintre elementele, pe care le-am identificat ca fiind cele ce ne îndepărtează de consensul ortodox, determină, în mod inevitabil, sublinierea caracterului central al comunicării.2 Înaintea autorilor sus amintiți, antropologul Claude Lévi-Strauss demonstrează că obiectul însuși al științelor sociale este comunicarea, stabilind o legătură între schimbul de bunuri, de femei și de mesaje. La începutul secolului, Charles Cooley deja înțelege
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în „Frații Karamazov”, motivul dublului, bastardului etc. Alte motive; de urmărit: 1. circulația unui motiv în literatura română și cea universală; 2. modul deosebit în care este abordat și dezvoltat motivul; 3. în ce măsură servește tema operei; 4. contribuția motivului la sublinierea mesajului operei; 5. contribuția scriitorului la clasificarea unei alte fațete a motivului (deja tratat de alții); 6. legătura dintre motiv, temă și idee. Simbolul literar - este apropiat figurilor de stil; substituie o realitate prin semnul altei realități, pe baza unei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
statice) prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau mai izbitoare din punct de vedere social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală (pentru insistență, pentru sublinierea trăirii);expresii tipice („foaie verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate gradele de comparație; (!!) dar predomină superlativul pentru sublinierea intensității sentimentelor, trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care dă impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se delimitează destul de vag locul și timpul în care urmează să se desfășoare subiectul; c. desfășurarea acțiunii îmbină relatarea narativă și descriptivă; - portretul eroului, descrierea calului, încleștarea luptei etc. d. deznodământul se atinge cu cât mai puține ocolișuri; - dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul este tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
monologul;arta dialogului: vorbirea personajului este introdusă de un verbum dicendi („zicea”, „grăia”, „întreba” etc.); - discursul contrastului epic este stilizat, compus din figuri repetitive, locuri comune; - reluarea integrală (sau parțială) a unor pasaje și momente poetice tipice; - repetiția redundantă, pentru sublinierea duratei sau a dificultății de a birui adversitatea întâmpinată de eroi, etc. Reguli de compoziție - sunt niște opțiuni facultative, o aplicare a generalului la particular, abstractului la concret; 1. legea începutului și a terminării: trecerea succesivă de la calm la excitare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă nu corespundeau nicidecum cu Franța, Picardia, Normandia și Germania geografice. "Națiunea" universitară franceză, spre exemplu, era circumscrisă cu ajutorul unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice - francezi, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]