9,389 matches
-
Vom avea astfel instincte individuale, pur biologice, cu menirea expresă de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care individul face parte, În cazul nostru specia umană În sensul perpetuării ei, realitate valabilă Însă pentru toate viețuitoarele planetei. Ca un corolar a acestor instincte apar și se dezvoltă cele două instincte sociale și anume; instinctul de dominație și subordonare, și instinctul de proprietate. Primul (dominație și subordonare), se manifestă cu scopul de a menține unitatea familiei, a păcii, echilibrului și armoniei În interiorul ei, absolut necesare pentru creșterea copiilor. În acest context este vorba de misiuni și atribuții care revin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
umană În sensul perpetuării ei, realitate valabilă Însă pentru toate viețuitoarele planetei. Ca un corolar a acestor instincte apar și se dezvoltă cele două instincte sociale și anume; instinctul de dominație și subordonare, și instinctul de proprietate. Primul (dominație și subordonare), se manifestă cu scopul de a menține unitatea familiei, a păcii, echilibrului și armoniei În interiorul ei, absolut necesare pentru creșterea copiilor. În acest context este vorba de misiuni și atribuții care revin membrilor familiei și care trebuie Îndeplinite În deplină
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai ales asupra individului, familiei și microcomunității imediate, devierile instinctelor sociale au un impact incomparabil mai mare. Astfel; cupiditatea sau lăcomia (ca o deviere a instinctului de proprietate) și trufia sau orgoliul (ca o deviere a instictului de dominație și subordonare), mai ales atunci când se manifestă la nivele importante, cum ar fi cele de decizie (naționale sau supranaționale), pot conduce la conflicte și violențe la scară mare, chiar războaie, evenimente pe care istoria umanității le-a trăit din plin. Iată așadar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul ca deturnare a instictului de dominație și subordonare și libertinajul ca deturnare a instinctului de reproducere. Pentru că toate aceste devieri creiază prin ele Însele o stare conflictuală ce se poate constitui oricând În sursă de conflict, atât În familie cât și oriunde În societate, conducând aproape invariabil la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viețuitoare, fie ea plantă, animal sau om. Nu În ultimul rând ierarhizarea În cadrul familiei: rolul tatălui, mamei, bunicilor, fratele sau sora mai mare, s-a făcut și se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare a familiei a stat la baza organizării la nivel macrosocial unde, plecânduse de la legăturile de sânge, sau format triburile, gințile și apoi națiunile după cum subliniam mai sus. 3. Funcția de educație și transmitere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
specialiștii din juriu l-au recomandat, board-ul l-a refuzat). Jocurile interpretate de amfitrionii George și Martha în prezența cuplului de oaspeți, Nick și Honey, sunt mai mult decât un șir de expresii sado-masochiste, de jocuri de putere și subordonare, sunt strigătul de disperare al unor oameni inteligenți și educați ce sunt, ca și ceilalți cetățeni mai mult sau mai puțin respectabili, incapabili să trăiască o viață fără iluzorii diversiuni, suficient de șocanți însă pentru începutul anilor șaizeci. Albee s-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
societăți foarte tehnologizate și automatizate, care în continuare se numește o democrație, aspecte pe care nu reușește să le înțeleagă, dar asupra cărora reușește să atragă atenția cititorului. Oamenii din această societate a viitorului nu numai că acceptă degradarea și subordonarea lor de către mașini, ci chiar internalizează noile realități fără să își dea seama de acest lucru, într-un proces pe care non-americanul și foarte marxistul Louis Althusser îl va numi curând interpelare. Cea mai bună ilustrare în roman a efectelor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
angajații (8 menționări). Nu intră în această categorie personalul de conducere. Au mai fost menționate tradiția, adaptarea la cultura locală, sistemul de distribuție și campaniile publicitare. Putem observa că valoarea cel mai des atribuită este o reflectare a relațiilor de subordonare dintre compania-mamă și filială, precum și dintre manageri și angajați (vezi și scorul mic atribuit valorii „angajați”). Chiar din analiza valorilor corporației reiese caracterul ierarhizant, centralizator al acesteia. Vremea corporațiilor care îngăduie o largă libertate de acțiune filialelor din străinătate pare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Capitolul 3" Axa centru - periferie și dilema global - localtc "Axa centru - periferie [i dilema global - local" 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționaletc "3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale" Relația centru - periferie se referă la raportul de subordonare, de dependență, dintre anumite organisme economice (state sau firme) și un factor central, coordonator (autoritate suprastatală sau colonială, respectiv companie-mamă), de putere. Nu este vorba de o abordare necesar ideologică, ci mai degrabă de una pragmatică, întrucât „fără periferii nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de o abordare necesar ideologică, ci mai degrabă de una pragmatică, întrucât „fără periferii nu există centre, fără amândouă nu există dezvoltare capitalistă” (Hopkins et al., 1982). Rolul periferiilor este de a drena surplusul local către societățile centrale - altfel spus, subordonarea plusvalorii locale față de necesitățile activităților sistemului mondial 1. Acesta este, de altfel, și rolul principal al filialei unei CTN: să contribuie la profitabilitatea globală a corporației, rol ce poate intra adeseori în contradicție cu profitabilitatea în sine a filialei. La
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mult mai mare în urmă consum]rii fiec]rei unit]ți suplimentare din bunul respectiv decât o persoan] înst]riț]. Acest lucru asigur] argumentul în favoarea unei distribuiri mai degrab] supraunitare decât subunitare a bunurilor și resurselor, creând un raport de subordonare între conceptul de egalitate și valoarea utilit]ții (egalitatea derivând din utilitate în sens pragmatic și empiric). O alt] întrebare este aceea dac] egalitatea trebuie obținut] printr-o redistribuire incorect] și radical] a bunurilor, prin inc]lcarea dreptului de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a relațiilor familiale care i-au susținut propriile activit]ți; totuși, câteodat] scopurile pieței pot s] nu fie compatibile cu cererile sferei private. Complementaritatea adecvat] între ele poate s] existe doar dac] sfera privat] se subordoneaz] sferei publice, si aceast] subordonare s-a exprimat adesea prin dominația b]rbaților atât în gospod]rie, cât și în viața public]. Subordonarea practic] a sferei private este oglindit] de modurile în care, în mare parte a filosofiei morale și politice și a gândirii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compatibile cu cererile sferei private. Complementaritatea adecvat] între ele poate s] existe doar dac] sfera privat] se subordoneaz] sferei publice, si aceast] subordonare s-a exprimat adesea prin dominația b]rbaților atât în gospod]rie, cât și în viața public]. Subordonarea practic] a sferei private este oglindit] de modurile în care, în mare parte a filosofiei morale și politice și a gândirii sociale, morală direct] și personal] a sferei private este v]zut] ca fiind „inferioar]” celei care guverneaz] cerințele vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] fie suspecte. Probabil c] nu s-a putut ajunge la un acord între femei cu privire la valorile „feminine”, care sunt profund înglobate în concepții „feminine” ce depind de un fel de polarizare între „masculin” și „feminin”, strâns legat] de subordonarea femeilor. Nu exist] un ț]ram autonom al valorilor feminine sau al activit]ților feminine care s] poat] genera valori „alternative” celor din sfera public]; și orice concepție care depinde de aceste idei nu poate fi, cred eu, una viabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deceniu și jumătate, Își mai trag și acum seva din jignirile aduse sentimentului național românesc sub regimul comunist, În anii 1950. Pe lângă gestionarea neînțeleaptă a problemelor naționale, regimul comunist a mai adus În viața universitară, inclusiv În cea clujeană, o subordonare nemaiîntâlnită până atunci a Învățământului și științei În raport cu obiectivele politicii și ideologiei. Desigur, și În perioada comunistă, Între anii 1948-1989, studenții și profesorii Universității clujene au continuat să servească În continuare valorile adevărului și ale cunoașterii umane, chiar dacă rezultatele muncii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scutiți de obligațiile iobăgești În schimbul serviciului militar. Chiar dacă regiunea, muntoasă, era săracă În resurse, grănicerii beneficiau totuși de o soldă pe timpul serviciului și aveau posibilități superioare de educație și de promovare socială prin intermediul regimentului. Clerul sătesc de aici, aflat În subordonarea unui vicar cu sediul la Năsăud (care administra așa-numitul „Vicariat al Rodnei”), era influențat și el, În mod pozitiv, de contactul cu autoritățile militare, care impunea un plus de rigoare și de responsabilizare socială. Chiar dacă nu avem multe cercetări
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pornit inițial: ce anume i-a mobilizat pe țăranii români la 1848? Fără Îndoială că ea se aplică la etajul superior al mentalității țărănești, mai precis În cazul unei elite rurale. Grănicerii năsăudeni, care citesc gazete și se interesează de subordonarea lor față de Consiliul Aulic de Război, reprezintă, fără Îndoială, o excepție În lumea satului ardelean. O excepție care prefigurează Însă viitorul, adică politizarea satului ardelean, pe liniamentele ideologiei naționaliste. 3. Concluzii După cum scria istoricul maghiar Miskolczy Ambrus, Într-o carte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era vorba, decât prea puțin, de introducerea calendarului gregorian sau a sărbătorilor „latine” ca măsură de propagandă catolică, așa cum fusese cazul la Începutul veacului, În timpul lui Carol al VI-lea XE "Carol al VI-lea" , ci de o acțiune de subordonare a Bisericii În raport cu obiectivele statului, În acord cu orientările politice galicane promovate de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . În această ambianță ideologică raționalistă, la care subscrie, Petru Maior XE "Maior" introduce un discurs alternativ și nuanțat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin nici un fel de Repeal”. De-abia schimbarea orânduirii sociale va face posibilă dobândirea libertății naționale. Desigur, ideea legării obiectivelor naționale de cele sociale poate fi regăsită și la reprezentanții aripii radicale a revoluției românești. Dar teza inversării priorităților, a subordonării problematicii naționale În raport cu cea socială, așa cum o formula Engels XE "Engels" pentru Irlanda, nu-și putea găsi corespondent, În Transilvania, decât cel mult În gândirea nobilimii liberale maghiare, care postula o idee asemănătoare, diferită doar prin mijloacele ei de realizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Publicată în M.O. nr. 600 din 8 decembrie 1999 footnote> în capitolul al V-lea alături de răspunderea funcționarului public sunt consacrate următoarele îndatoriri: obligația de îndeplinire a sarcinilor, obligația de discreție profesională, obligația de rezervă (de neutralitate politică), de subordonare ierarhică, de a păstra secretul, de demnitate, de respectare a competenței funcției.<footnote Vergilia Vedinaș, op. cit., p. 157, Antonie Iorgovan, op. cit., p. 599, Gheorghe Zaharia, Tratat de drept administrativ român, Ed. Junimea, Iași, 2001 footnote> Această enumerare a îndatoririlor funcționarilor
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
desfășurată etc.] între, opoziție [manifestată etc.] între). Impunerea de către normă a construcției cu prepoziția dintre, rezultată din îmbinarea de + între, atunci când numele de pe prima poziție este articulat hotărât, se explică prin aceea că, în română, prepoziția de este specifică GN. Subordonarea unui constituent sintactic centrului nominal se realizează frecvent prin prepoziția de (vezi casă de vacanță, unul de-ai noștri, plecarea de dimineață etc.). Că prepoziția de este specifică GN este dovedit și de trecerea unui constituent al GV, în speță
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
AS Ierarhia pozițiilor în corpus: OS > SS >OO >SO > AS > AO Tabelul 4 - Distribuția funcțiilor antecedentului și relativizatorului Deși propoziția relativă este o specie de subordonată cu organizare mai complicată decât a celei conjuncționale, frecvența ei mare, apropiată de a subordonării conjuncționale17se explică prin faptul că vorbitorul uzează de anumite strategii prin care efortul de procesare (și de receptare) este atenuat: (i) relativizarea celui mai accesibil element din subordonată, (ii) respectarea pe cât posibil a ordinii canonice a constituenților; (iii) plasarea relativei
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]