2,042 matches
-
sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază 115). Adverbele din limba română se diferențiază 116 în funcție de: * formă/ structură: adverbe sintetice, simple (mâine, sus, cum etc.) sau adverbe compuse (după-amiază, ici-colo etc.) vs. adverbe perifrastice/ locuțiuni adverbiale (pe neașteptate, din zi în zi, de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui și în unități sintactice de sine stătătoare (substitute de propoziții/ fraze). Interjecțiile din limba română se diferențiază 120 în funcție de: * formă/ structură: interjecții sintetice, simple (ura, bravo, miau, bis, halt, wow etc.) sau compuse (hodoronc-tronc, tic-tac, cip-cirip, lipa-lipa etc.) vs. interjecții perifrastice/ locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!; ei, asta-i!); * informația
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clinc al clopoțelului era așteptat de toți copiii.; A mâncat o prăjitură yummy.; * complement direct: El a auzit deodată trosc în spatele lui.; * complement circumstanțial de mod: Mergea lipa-lipa ca să nu facă zgomot etc. În alte contexte, interjecțiile se constituie în substitute de propoziții/ fraze: Of! = "Iar a întârziat..."/ " Iar a întârziat, când era atât de important să fie punctual...". III.2.9. Prepoziția se definește 122, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2008; Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2005; Pană-Dindelegan, 2003; Nagy, 2002; Dimitriu, 2002; Avram 1997; Coteanu 1985 etc.), de la cele trei clasice partea de propoziție, propoziția, fraza la un număr mai mare, prin adăugarea, în clasa unităților sintactice, a textului, a substitutului de propoziție/ frază etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o mână de ajutor, că ne cam presează timpul/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator,/ ca și cum ceilalți ar fi avut nevoie de o motivație în plus. (coordonare în planul comunicării propriu-zise; subordonare în planul comunicării propriu-zise și în plan incident). (c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția Bravo! poate substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția Bravo! poate substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) o propoziție principală incidentă. Exemplificați, în enunțuri, diferitele structuri reperabile într-o propoziție simplă (S + P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin substantive și substitute ale acestora în cazul acuzativ, respectiv genitiv. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv, respectiv gerunziu să îndeplinească funcția de complement circumstanțial de timp. Ilustrați, în enunțuri, dependența unui complement circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, a unor structuri-tip: vezi, de exemplu, formulările din lucrările de matematică, fizică etc., din documente/ formulare-tip vs. valorificarea, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fraze cu raport mixt, cu raport explicativ, cu raport apozitiv etc., reperabile în unele lucrări de specialitate (de exemplu, Dimitriu, 2002). 130 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1066-1089; Tamba Dănilă, 2004, p. 35 ș.u. (lucrare în care este invocat și substitutul de text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu mai are valoare de substitut, ci de rest de propoziție, vezi Dimitriu, 2002. 132 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1092-1105; Tamba Dănilă, 2004, pp. 63-85 (vezi, din aceeași lucrare, și supratextul). 133
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucrări de specialitate (de exemplu, Dimitriu, 2002). 130 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1066-1089; Tamba Dănilă, 2004, p. 35 ș.u. (lucrare în care este invocat și substitutul de text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu mai are valoare de substitut, ci de rest de propoziție, vezi Dimitriu, 2002. 132 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1092-1105; Tamba Dănilă, 2004, pp. 63-85 (vezi, din aceeași lucrare, și supratextul). 133 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 553-558; Dimitriu, 2002, p. 1122 ș.u.; Gramatica II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei perechi, astfel că în oricare celulă va fi utilizată doar una dintre cele două alele. La nivelul populației de celule a clonei vor putea fi însă exprimate ambele alele codominante. Variantele alotipice sunt rezultatul mutațiilor genice punctiforme care determină substituții de baze azotate în segmentele genice și respectiv, de aminoacizi în regiunile CH și CL ale catenelor imunoglobulinice. 2.1.4. VARIAȚIA IDIOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Idiotipul imunoglobulinic reprezintă o populație omogenă de molecule imunoglobulinice sintetizate de celule care aparțin unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și care este evaluată la 108-109 este realizată prin mai multe mecanisme:1. Diversitatea combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină crește de trei ori pentru catena L (1000 3 = 3 000) și de 9 ori, pentru catena H (12
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genetice pentru imunitate. De exemplu, pentru catena γ1, poziția 214, Gm 4 și Gm 7 sunt homoalele în sensul definiției de mai sus, deoarece reflectă existența a doi aminoacizi alternativi, într-o singură poziție a catenei. Gm4 și Gm7 reflectă substituții a doi aminoacizi situați unul lângă celălalt. În practică, nu se poate produce recombinarea secvențelor în acest punct, deoarece cele două homoalele sunt prea apropiate. Deoarece prin metode genetice, localizarea exactă a markerilor Gm este în esență imposibilă, ei trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se administrează soluții cristaloide (Ringer lactat). ¾ soluțiile de glucoză sunt folosite drept vector pentru medicamente; nu se recomandă soluțiile de glucoză concentrate, fructoză, xiloză, lipide deoarece cresc presiunea portală și nici a dextranului deoarece inhibă agregarea plachetară. ¾ HAES este un substitut acceptabil pentru plasmă. ¾ soluțiile de albumină umană sunt recomandate când sunt disponibile. ¾ Plasma proaspătă congelată este utilă atât pentru echilibrarea hemodinamică cât mai ales pentru aportul de factori de coagulare. ¾ Masă eritrocitară sau sângele integral, având ca scop atingerea unei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de des prezentată ca un vis comunitar, cîtă vreme nu e vorba decît de un nou palier în ascensiunea individualismului. Nostalgici după un cuplu adevărat, ei nu vor ști niciodată cum să procedeze și se vor prăbuși la marginea unor substitute incomplete, știința și scrisul: Așa cum o indică și frumosul cuvînt 'menaj', cuplul și familia reprezentau ultima insulă de comunism primitiv în sînul societății liberale. Revoluția sexuală a avut ca efect distrugerea acestor comunități intermediare, ultimele care separau individul de piață
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fi răspunsuri la problema identitară pentru Roussy, ca și pentru Cioran. O identitate recreată, reinventată, în cazul primului, sau dislocată, decalată, eventual reconstituită prin figurile unor creatori apropiați, în cazul celui de al doilea. Autoficțiunea apare atunci ca un substitut, o prelungire sau o ruptură de identitatea personală. Noțiune care, de altfel, tinde să devină caducă... Iată-ne deci atașați de avatarurile noastre, nu doar pentru că noi le-am creat, ci pentru că ne dau această iluzie imersivă a cufundării într-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
numărul însemnat de arhaisme, precum și specializarea semantică a unor cuvinte din vocabularul comun. Individualitatea limbajului religios este conferită de o serie de fenomene lingvistice specifice. Astfel, extinderea principiului simbolic determină utilizarea substantivelor comune și a pronumelor în calitate de nume proprii, ca substitute ale divinității: Tată, Părinte, Ție, Cel, El, Lui etc. La nivel morfologic, un alt aspect semnalat de Gh. Chivu este cel al articulării hotărâte a substantivelor comune, chiar și atunci când nu sunt subiecte sau nu au determinări atributive, acestea comportându
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este istoric. Dacă împrejurările sunt de natură a-l sprijini, cu atât mai bine; însă în orice caz, fără acest sprijin, ar fi un drept nud, de a căruia întrebuințare ar trebui să ne ferim (s.n.)"362. Folosirea pro-formelor, a substitutelor fără sens propriu, aparținând unor clase morfologice distincte față de elementul substituit, contribuie la creșterea coeziunii articolului. Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept istoric cauza intrării noastre în război, mai ales când am declarat că nu trecem Dunărea ca să cucerim (s.n.)"364. În funcție de poziția pe care o ocupă față de elementul substituit, distingem între substitute anaforice și substitute cataforice. Relațiile de tip anaforic presupun reluarea printr-un substitut a unui antecedent: " Sentimentul de naționalitate al poporului român e prea viu pentru ca guvernul lui să poată face abstracțiune de dânsul"365; relațiile de tip cataforic vizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]