6,023 matches
-
de eseuri despre dimensiunea morală a lucrurilor. Secvențele despre dragoste, muncă, singurătate, justiție, minciună etc. nu sunt ostentativ normative, ci par mai degrabă rememorări pentru sine însuși. Cu același titlu apare peste aproape un sfert de veac altă carte, cu subtitlul Inutilitatea omenirii (1982), principalul eseu de aici atrăgând atenția lui Emil Cioran. Alte capitole dezbat chestiuni spinoase, controversate: Credința, O lume mai bună. Dacă în primul volum autorul se situează în linia eticismului ardelean, filtrat prin poetica eseurilor lui Montaigne
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
, revistă apărută la Alexandria, apoi la Videle, neregulat, între 1990 și 2003, inițial cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
PLEIADA, publicație apărută la Craiova, lunar, din noiembrie 1927 până în februarie 1928, cu subtitlul „Revista pentru poezie, critică și ideologie”. Redactori: N.I. Herescu și Ț. Păunescu-Ulmu. În locul editorialului programatic, Ț. Păunescu-Ulmu publică articolul Un aspect al poeziei lui Eminescu. Același autor scrie în numărul inaugural despre Vasile Pârvan, iar în ultimul număr semnează eseul
PLEIADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288844_a_290173]
-
PLOIEȘTIUL LITERAR, publicație apărută la Ploiești, săptămânal, apoi bilunar, între 1 august 1920 și 1 decembrie 1921, sub conducerea unui comitet. De la numărul 2-3/1920 își schimbă numele în „Ploieștii literari”, de la numărul 5/1920 subtitlul „Revistă literară” devine „Revistă bilunară ilustrată. Artă. Literatură. Știință”, iar odată cu intrarea în cel de-al doilea an de apariție survine ultima modificare: „Stropi de rouă. Revistă enciclopedică bilunară”. Dezideratul exprimat de redactori în deschiderea primului număr, acela de a
PLOIESTIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
, revistă apărută la Chișinău, neregulat între ianuarie și mai 1921, în 1931 și lunar din 1 noiembrie 1937 până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
4-5/1990 director fiind George Vulturescu, iar în numărul 12/1992 este anunțat alt colegiu de redacție: George Achim, Alexandru Pintescu și Paul Emanuel Silvan, modificat din nou în l993: Daniel Corbu, Alexandru Pintescu și Grigore Scarlat. Publicația, ale cărei subtitluri sunt, succesiv, „Eseistică, poezie, cultură”, „Revistă de poezie”, nu are un articol-program. Rubricile obișnuite sunt „Accente”, „Puncte de vedere”, „Stele fixe”, „Radiografii”, „Biblioteca «Poesis»”, „Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
Antonescu, Ion Blendea, Mihai Fodor, Gal Elemer, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Dumitru Păcuraru, Alexandru Pintescu, Anamaria Pop, Ilie Sălceanu. Ulterior Radu Ulmeanu devine director, redactor-șef fiind Ion Vădan, secretar general de redacție Ion Ghiur, redactor principal Vasile Tarta, iar subtitlul consemna faptul că publicația este scoasă de Casa de Editură Pleiade. De la numărul 2/1991 din colegiul de redacție face parte și Grigore Scarlat. În articolul La început se arată că P. își propune „să facă ceea ce trebuie să facă
PLEIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
și al XX-lea), fiind avută în vedere migrarea motivelor specifice „antisemitismului popular” în planul „antisemitismului intelectual”. Perspectiva comparată este mereu prezentă, fie că este vorba de cercetarea diacronică a clișeelor, fie de contextualizarea lor zonală, perspectivă anunțată chiar de subtitlu. O altă analiză din perspectivă comparată evidențiază în ce măsură imaginea evreului în cultura română diferă sau nu de imaginea altor „străini” cu care poporul român a conlocuit de-a lungul secolelor (maghiari, nemți, rromi, turci, armeni, greci). O. desenează portretul robot
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ, publicație apărută la București, bilunar, apoi săptămânal și din nou bilunar, în două serii, de la 1 ianuarie 1900 la 15 ianuarie 1902 și de la 12 octombrie 1908 la 31 iulie 1916, sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru. Subtitlul inițial - „pentru politică, literatură, știință și artă” - este modificat la începutul noii serii, devenind „politică, literatură, știință și artă”, iar de la 9 septembrie 1912 este înlocuit cu altul - „socială, critică, științifică și literară”. În numărul inaugural, C. Rădulescu-Motru declară că
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
, cotidian apărut la Iași între 28 aprilie și 15 iunie 1918. Directori: N. D. Cocea, M. Mircea. Subtitlul „Ziar socialist-revoluționar” devine „Ziar socialist (cenzurat)” în numărul 2, iar în cuprinsul acestuia sunt spații goale cu mențiunea „cenzurat”. În articolul-program N. D. Cocea își exprimă nădejdea că deși gazeta poate fi suprimată de cenzură, glasul ei „va merge cu
OMUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]
-
ORIENTĂRI, revistă apărută la București în 1930, cu subtitlul „Literare - sociale - politice”, sub îngrijirea lui G. M. Vlădescu. Un scurt articol inaugural dă la iveală, pe un ton polemic, tendința antimodernistă a publicației, care s-ar vrea un „gest de împotrivire” la haosul contemporan, o încercare de a risipi
ORIENTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288573_a_289902]
-
ORIZONT, revistă apărută la București, bilunar, între 1 noiembrie 1944 și septembrie 1946, apoi lunar, din octombrie 1946 până în martie 1947, având subtitlul „Literatură, artă, cultură, gândire socială”. Redactor-șef: Sașa Pană. Manifestul cu care debutează publicația afișează o atitudine antifascistă fermă. Cu toate că „lanțurile robiei fasciste” fuseseră înlăturate, redacția consideră că „lupta pentru cucerirea drepturilor și respectarea obligațiilor într-un regim de reală
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
, revistă apărută la Cernăuți, lunar, în intervalul martie 1939 - martie 1940, având subtitlul „Literatură, artă, cultură națională”. Director și proprietar - Octav Rusu, secretar de redacție - Virgiliu Ioan Ionescu. Argumentele înființării publicației sunt expuse în articolul-program Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
mai și 18 decembrie 1933 și între 1 mai și 15 iunie 1935. Redactori sunt Mircea Streinul, George Putneanu (care semnează și Aurel Putneanu), E. Ar. Zaharia. Numărul 8/1933 se editează la București, sub redacția lui Emilian Gorescu, cu subtitlul „Revista ultimei generații”. În 1935 reapare la Rădăuți, cu un conținut sensibil diminuat. Redactorii, de orientare antimodernistă, își delimitează spațiul de interes „alături de trecut, încadrați în paranteza prezentului”, fiindcă - recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 3 februarie 1921 și 24 mai 1928, având subtitlul „Revistă enciclopedică ilustrată”. În articolul-program O. își propune să fie pentru conștiința vremii „un far luminos de cultură populară”. Redactor șef este A.A.-Luca (pseudonim al lui A. Axelrad), mențiune care dispare începând cu numărul 8/1924. Având un
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
, publicație apărută la Cluj-Napoca, săptămânal, între 1990 și 25 noiembrie 1992, purtând subtitlul „Revista de atitudine și cultură pentru tineret”; până la numărul 21/1990 nu se indică ziua și luna apariției. Redactor-șef este Liviu Mân, redactor-șef adjunct - Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu
NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
și tematice înnoitoare ale noului roman politic. O. depășește șabloanele aproape inevitabile ale criticii vremii prin comentarii nu o dată eseistice, care îl feresc de interpretări banale sau vulgarizatoare. Cu eseul Alternativa labirintului (1989) el își reorientează discursul critic spre poezie, subtitlul Repere pentru un dialog cu poezia lui Slavco Almăjan fiind, în fond, o autoprezentare a volumului. Monografie bine structurată, cartea începe cu repere biobibliografice și dezvoltă exegeza cunoscutului scriitor și traducător sârb, comentând-o din perspectiva „imaginilor dinamice” și a
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
132-136). Asemenea demersuri au Însemnat o aventură intelectuală din partea departamentului care a avut Însă o finalitate remarcabilă: AJS s-a redefinit, devenind, alături de ASR, revista unei comunități științifice ce trece cu mult dincolo de Chicago. Spre finalul analizei, Abbott, printr-un subtitlu sugestiv, „The Continuing Relevance of the Chicago School”, conchide În legătură cu importanța Școlii, privește tradiția din perspectiva sociologiei contemporane, realizând un demers ,,prezentist”, conform recenzentului Stinchcombe (2000, 1762), explorând ce anume ar trebui să facem cu tradiția de la Chicago. Pentru Abbott
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la marginea societății, aproape clișeizată pentru o bună parte a opiniei publice, are o viață proprie, suculentă și, din păcate, destul de contagioasă. Studiul În sine nu este centrat direct pe fenomenul În sine al marginalității sociale, ci, cum spune și subtitlul volumului, pe intervențiile sociale și pe efectele acestora În comunitățile defavorizate. Întregul demers l-am citit ca mai degrabă calitativ și subiectivist (În sensul sociologiei zise subiectiviste). Accentul este pus pe relațiile interpersonale dintre actorii intervențiilor și subiecții acestora. Interacțiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, revistă apărută la Iași, bilunar, între 5 aprilie 1932 și 20 martie 1933, având subtitlul „Literatură - critică - informație”. Nu se precizează componența redacției. În articolul-program, după ce se deplânge starea culturii, reproșându-i-se statului că „a tăiat mișcării literare orice sprijin”, se exprimă năzuința de a duce mai departe firul unei tradiții culturale pentru care
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o strofă: „Dar când la
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
PAGINI LITERARE, publicație apărută la Turnu Severin, ca lunar, în 14 iulie și în august 1930, cu subtitlul „Revistă artistică - literară - socială”, redactor fiind B. Constant. Partea de critică literară are în atenție atât literatura română clasică (Ion Gherghinescu, Două prăznuiri: 40 de ani de la moartea lui V. Alecsandri, Cinci ani de la moartea lui Ioan Slavici), cât și
PAGINI LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288614_a_289943]
-
, publicație apărută la Galați, săptămânal, între 1 iulie și 15 noiembrie 1908, apoi la Ploiești în octombrie 1921, cu subtitlul „Revistă literară și științifică săptămânală”, și la București, lunar, din octombrie 1925 până în mai 1926. Barbu Nemțeanu precizează din primul număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
6 decembrie 1934 și 1 noiembrie 1935, apoi bilunar, între 1 noiembrie 1935 și 1 decembrie 1936, între 1 februarie 1937 și 1 ianuarie 1938. Director este Cosma Damian, iar secretar de redacție - S. Săulescu. Începând cu numărul 27-28/1935, subtitlul „Hebdomadar literar, artistic, social” se va schimba în „Politic, social, literar”, orientarea fiind una democratică. G. M. Zamfirescu salută apariția revistei în articolul Cuvânt pentru o plecare la drum, socotind benefică opțiunea redacției pentru tonul polemic sortit să lupte „împotriva
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]