2,093 matches
-
ca, în mod practic, să ajute și să sprijine acțiunile dușmănoase ale elementelor ostile regimului, prin aceea că susnumitul găzduiește în iarna anului 1950-1951 elemente urmărite de organele de securitate ca, mai târziu, să facă direct legătura cu conducătorul organizației subversive „Frontul Patriei”, anume M.C., după care, în urma instrucțiunilor primite de la acesta, trece la recrutarea de noi membri în susarătata organizație, dovedindu-se a fi unul dintre aceia care mijloceau conducătorilor acestei organizații. Întâlnirile cu diferiți membri ai organizației, la care
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la șase luni închisoare corecțională de către tribunalul militar din Sibiu, iar pedeapsa și-a executat-o la penitenciarul din Pitești. Din cercetările efectuate până în prezent de organele acestui serviciu, reiese că susnumitul are activitate recentă legionară, fiind implicat în organizația subversivă a fratelui său S.L. care este dispărut de la domiciliu [...]. * Pe lângă informatorii care raportau tot ce se întâmpla în teritoriu, mai exista posibilitatea ca oameni „bine intenționați” să trimită anonime și să semnaleze fapte prin care se simțeau lezați. În situația
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
comuniste - Rusia, Bulgaria, RS Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria, Iugoslavia, RD Germană, Cuba, Albania, China, Coreea de Nord, Mongolia. Scopul real al organizației este de a acționa împotriva țărilor socialiste prin: răspândirea propagandei anticomuniste, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; trimiterea de emisari, sub acoperirea de turiști, în scopul introducerii în țările sud-europene a unor materiale cu conținut dușmănos, a cunoașterii stării de spirit în rândul populației și a subvenționării așa-ziselor «biserici subterane». [...] În același raport, se precizează faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și nerecunoașterea statului; culegerea și prelucrarea în mod dușmănos a unor date referitoare la politica statului nostru pe linie religioasă, care sunt folosite de organizație la răspândirea propagandei anticomuniste în străinătate, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; organizarea în țară și în străinătate a unor cursuri clandestine pentru instruirea persoanelor dușmănoase din rândul disidenților, asupra modului cum să desfășoare activitate împotriva statului nostru; trimiterea de emisari sub acoperirea de turiști, pentru introducerea în țară a unor materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a sonetului baudelairian Les Chats întreprinsă de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă, critică și un mecanism de generare în serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iar pe cea de care ai nevoie nu o poți obține". Gluma operează deci o deconstruire a sistemelor normative, demonstrînd caracterul retoric a ceea ce înainte consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze ceasornicul? Adam Smith a înlocuit în Economie ceasornicul cu ceva și mai eficient pentru dublul scop al științei iluministe: mâna invizibilă care ordonează implacabil comportamentul nostru planetar și interesele noastre divergente
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tardo modernismul, cum îl numește Mircea Cărtărescu) este un curent literar declanșat de spiritul rebel al generației ’60, care se sustrage limitărilor ideologice ce exilau viziunea poetică în teritoriul precar al realităților socialiste. Acesta este subminat de o conștiință estetică subversivă, care nu va întârzia să impună valorile autentice, aruncând punți spre marea poezie interbelică. Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele grave ale modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Petre Boruga ori a familiei Lipovici, care alege calea sinuciderii, de exemplu) și scene cu certe valențe comice, precum cea a agentului de la Siguranță care așteaptă ca suspectul „filat“ de el, Gelu Ruscanu, săi dicteze raportul acțiunilor și întâlnirilor „subversive“. Item 2: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Fabulația dramei se bazează pe un desen epic primordial, acțiunea fiind „condițio nată exclusiv de acte de cunoaștere“, de „revelațiile succesive în conștiința eroului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe care le resimte de-a lungul vieții din partea familiei, a grupului de prieteni, a străzii, a mass-media etc". (Robu, 2008, p. 31) Din punctul nostru de vedere, educația informală reprezintă sursa și mediul majorității contraculturilor, având o puternică tentă subversivă în raport cu educația (cultura) oficială; de notat că nici măcar un regim totalitar de anvergura regimului comunist din România nu a putut contracara caracterul inerent subversiv al educației străzii; prin aceste afirmații nu vrem să negăm posibilitatea și realitatea apariției unor contraculturi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
punctul nostru de vedere, educația informală reprezintă sursa și mediul majorității contraculturilor, având o puternică tentă subversivă în raport cu educația (cultura) oficială; de notat că nici măcar un regim totalitar de anvergura regimului comunist din România nu a putut contracara caracterul inerent subversiv al educației străzii; prin aceste afirmații nu vrem să negăm posibilitatea și realitatea apariției unor contraculturi la nivelul educației validate social (de pildă, pedagogiile alternative), după cum nu negăm posibilitatea absorbirii și rafinării unor idei ale străzii la nivelul unor pedagogii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
părți” funcționale, astfel că cyborgul teoretizat de Stelarc posedă capacitatea de teleperformativitate și „reactivare” în procesul de adaptare la condiția imortalității. Pe de altă parte, arta cyborgică a lui Stelarc, ca și cea a altor tehnoartiști ai spațiului digital, este subversivă și poate fi interpretată într-o direcție opusă propriilor sale postulate teoretice. Dacă afirmațiile discursului său sunt extreme și greu de acceptat fără o perspectivă critică, performările sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
socială, prin studierea ordinii spontane din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii. Incursiunea din ce în ce mai amplă a tehnoștiinței în lumea natural-organică cuprinde, pe lângă implicații ale dominării asupra naturii și corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților omului. Legătura dintre medicină, biotehnologie și sociologie nu trebuie neglijată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe de o parte, invizibilul bazelor de date este transpus în vizual, iar, pe de altă parte, transformarea lumii în imagine este învinuită de eterizarea corpului, fapt care trezește deopotrivă un val de entuziasm teoretic și o reacție critică și subversivă. Tentativele de depreciere a corpului (fenomen filosofic început odată cu Platon sau cu Descartesă în contextul existenței electronice sunt însoțite și contrabalansate de revendicările dimensiunilor corporalității în practicile tehnoartistice. Dincolo de aceste tendințe ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și microscopul fiind printre exemplele concludente. Când ajunge să vorbească despre mutația operată de computer asupra percepției, urbanistul francez se detașează ironic de discursul inteligenței artificiale și analizează subversiv problematica imaginilor de sinteză în chiar optica „subiectivă” a experiențelor numerice: Mod de reprezentare a unei gândiri statistice majoritare astăzi, grație băncilor de date, imaginile de sinteză ar trebui în curând să contribuie la dezvoltarea unui ultim mod de raționament
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite și incomplete, relative și insuficiente, subiective și senzoriale, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic. Umanismul se folosește de noua tehnologie fie pentru a i se opune din interiorul ei în scopul de a se fundamenta pe sine subversiv, dar în acest caz este puternic contaminat de aceasta, fie pentru a o susține în scopuri „umanitare”, în primul rând medicale și etice. În situația respingerii totale a tehnologiei, implicit a avantajelor acestora, umanismul s-ar autoexclude pentru că ar evada
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
autoritatea mașinii și supremația umană, ordinea socială, tabuurile și valorile striate ale spațiului și timpului. Prin scindarea, ruptura și diferența care îi caracterizează, cyborgul, avatarul și subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmare, corporalitatea postumană poate fi caracterizată nu doar prin corelarea dintre schizo-analiză și fenomenologie, ci și prin ambivalența de descendență foucaultiană. Astfel, se înscrie în practici discursive care determină trupul să funcționeze ca un produs al puterii și generează subiectivități subversive și rezistențe materiale. Mai degrabă decât o realitate fizică și un trup biologic, spațiul virtual se conturează ca o heterotopie social-politică, cu activități ale puterii și ale contraputerii, un corp social conturat prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unul dintre cele zece tipuri de gender în cadrul unui MOOĂ. De asemenea, Green (2001Ă se focalizează asupra modurilor în care genul este înscris în multiplele contexte corporale și subiective ale realității virtuale, iar Jimroglou (2001Ă scoate la iveală caracterul cyborgic subversiv al subiectivității feminine în cadrul reprezentărilor vizual-digitale de tip webcam. Astfel, o parte a cyberfeminismului se întâlnește cu viziunea postmodernistă care contestă metanarațiunile feminității date și universale și propune în schimb imaginea multiplicității experiențelor femeii. În această direcție, teoria constructivismului social
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtual, fie introducerea de noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
opțiunii nu doar existențial-metaforice, ci și ideologice a femeii. Bănuim că iconul cyborgului devine, în acest tip de discurs, arma cu care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul rând, de o posibilă replică subversivă a cyberfeminismului la condițiile existențiale și culturale ale tehnicismului social și politic. Prin această replică se dorește subminarea ideologiei puterii cibernetice din interior, astfel că femeia se vede nevoită a riposta prin încorporarea tehnologică și, implicit, prin împuternicire. De data
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrupare (a viețui ca și prin trupă, ci și social-politic. Astfel, avem de-a face cu o mișcare dublă: pe de o parte încorporarea în structuri ale disciplinei și ale controlului de tip militar, iar pe de altă parte rezistența subversivă și opoziția la această încorporare prin preluarea puterii. Se pare că cyberfeminismul utilizează însele armele tehnologismului capitalist (de la terminologie și discurs la practici existențiale și culturaleă pentru ca, după momentul încorporării, să întoarcă armele înspre structurile însele ale puterii. Fețele puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
web - provine din cobweb care, în engleză, înseamnă „pânză de păianjen”Ă. După cum am observat deja, cyberfeminismul continuă și aprofundează teorii postmoderniste sau poststructuraliste și unele teorii ciberculturale precum multiplicitatea identităților virtuale, subiectivitățile alternative la practica puterii, parodia și ironia subversivă sau trecerea de la umanism la postumanism. Astfel, direcțiile ciberfeministe se înscriu în direcția demontării distincției minte-corp și proliferează discursuri despre trup și încorporare în conformitate cu paradoxul hipervizibilității corporale. În ciuda reprezentării și a simulării exhaustive a trupului, acesta rămâne o entitate vie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]