39,396 matches
-
4,30 dimineața, am fost angajat într-un adevărat „tur de forță”: luat trenul, mers la Liceul Economic, discuția cu „partenerii de afaceri” găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de-o gaură neagră. și atunci la ce v-ar fi folosit nemurirea? Așa este preferabil să muriți visănd, sperănd. Răsete. Profesorul: Pănă la autodistrugerea generală mai avem multe probleme necunoscute cum ar fi: de ce este mai frig la Polul Sud decăt la Polul Nord? Apoi ce facem cu teoria că viața a fost adusă pe Pămănt din Cosmos ambalată în amoniacul din meteoriții care cădeau pe Pămănt. Evelin: Așa este. Dar am avut grijă ca formele de viață aduse de meteoriți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
pune oamenii stăpănire pe el, a fost colonizat cu mai multe rase extraterestre? și că cei mai avansați au fost hemurienii și cei de pe Atlantida - scufundată cu 2300 de ani în urmă și stă sub calota de gheață a Polului Sud? Adam: Strămoșii noștri ar fi cei din Sistemul stelei Lira, cea mai evoluată, spiritual și emoțional, specie umană. Eva: Specialiștii în S.F. spun că din Sistemul stelei Lira s-au instalat specii rase umane și pe mai multe Sisteme Solare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cer. Mare animație. Da, răuri și fluvii de apă care după Pămănt nu sunt vizibile cu ochiul liber chiar dacă-i senin. Unele ating 600-700 km în lățime și cam 7500 km în lungime. Am mai observat că în fiecare emisferă: sud și nord, sunt 5-7 asemenea fluvii cam la o înălțime de 3 km și cu debite care circulă cu peste 165 milioane litri de apă pe secundă. Animație generală. Să știți că un noruleț răzleț de pe cer are cca 400
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
alarmă sau panică? și una și alta. Cea mai mare viteză a văntului s-a înregistrat la Barrow în Australia, de 408 km pe oră, depășind foarte mult viteza tornadelor. Altă întrebare: La Polul Nord este mai cald ca la Polul Sud pentru că Polul Nord, cu o calotă de gheață de peste 16.000 de km2, stă pe un ocean 135 cu cea mai dulce apă dintre oceane, care mai primește căldură de la Soare în verile scurte, iar Polul Sud stă pe un platou
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cald ca la Polul Sud pentru că Polul Nord, cu o calotă de gheață de peste 16.000 de km2, stă pe un ocean 135 cu cea mai dulce apă dintre oceane, care mai primește căldură de la Soare în verile scurte, iar Polul Sud stă pe un platou de pămănt cu o înălțime de peste 3.000 de metri. Profesorul: în urmă cu miliarde de ani, cănd Pămăntul încă se mai răcea, s-a ciocnit de un asteroid foarte mare de care, după ultimele cercetări
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
spital, deshidra tată, plângându-se de insolație. Ziarele au prevestit că, la începutul lui mai, vor fi peste 40 de grade. N au fost, dar canicula a continuat o săptămână, timp în care orașul a devenit un fel de republică sud americană. Leneș și taciturn, transpirat și dependent de sticluțele de apă, la jumătate de litru, care pluteau cu sutele prin mijloacele de transport, într-o pâclă moleșitoare de căldură umedă și zumzăindă de țânțari. Pe 2 mai a venit ploaia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Bordeaux, după vin. Plecase cu François, băcanul. Pentru prima oară, după luni de zile, Ivan își simțise plămânii umplându-i-se de aer. Mireasma ademenitoare a vinului trezise în el rețete de curcan umplut cu smochine și doruri după ciocolata sud americană, în care clocoteau ardei iuți și boabe de cacao zgrunțuroase și par fumate obraznic. În noaptea aceea, se visase pe un vapor care-l ducea departe, spre țărmuri încărcate de o savoare proaspătă, subtilă și, totuși, perceptibilă chiar și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de ghidonul bicicletei, din care se ițeau sfioase legături de cimbru și pătrunjel, catastife groase, legate cu panglică ruginie. Afacerea începuse să meargă prost. 12. Noi În acest timp, Omalissan... Mai lasă-mă cu Omalissan! De ce te tot întorci în Sud? De ce atâta obsesie regresivă? Pentru că acolo mi-ar fi plăcut să dispar. Ai început să ai toane. Îmi place. Ești aproape veridică. Până într-atât că o să ajung să nu mai știu cine scrie pe cine... noroc că știu încă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Ivan. Hering gătit în optzeci de feluri. Hering cu fructe, cu mirodenii orientale, cu sosuri dulci, sosuri acrișoare, piperate, eterate, vârtoase, sosuri în care se ghicesc scoici și corali, în care se deslușesc Marocul, Italia, Corfu, portul Barcelonei, Istanbulul. Un Sud fărâmițat în valuri, valuri de spumă ușoară, mereu în escorta peștelui sărat, cu oase subțiri și friabile, ca de gheață. Heringul e Nordul. — Am găsit! — Da, domnule? Ca singurul bucătar din lume care călătorește în compania unui valet (Evgheni i-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
peștii sau te mănâncă viermii. Evgheni tușește. E totuna... E totuna, repetă Ivan, cu sprâncenele unite, de parcă nu ar înțelege. — Da, domnule, e totuna. Noi doi, dumneavoastră și cu mine, am ales peștii. Evgheni tușește. — Atâta tot. 40. Nord și Sud Când ai ceva de salvat, pleci în Sud. De ce? Pentru că Sudul e al simțurilor. E tot numai corp. Numai țesuturi și aer fierbinte. Adică e viu? Da, și asta... e viu într-un fel care te fură, care te obligă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
totuna... E totuna, repetă Ivan, cu sprâncenele unite, de parcă nu ar înțelege. — Da, domnule, e totuna. Noi doi, dumneavoastră și cu mine, am ales peștii. Evgheni tușește. — Atâta tot. 40. Nord și Sud Când ai ceva de salvat, pleci în Sud. De ce? Pentru că Sudul e al simțurilor. E tot numai corp. Numai țesuturi și aer fierbinte. Adică e viu? Da, și asta... e viu într-un fel care te fură, care te obligă... ...să trăiești? Da, și asta... Și mai ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
repetă Ivan, cu sprâncenele unite, de parcă nu ar înțelege. — Da, domnule, e totuna. Noi doi, dumneavoastră și cu mine, am ales peștii. Evgheni tușește. — Atâta tot. 40. Nord și Sud Când ai ceva de salvat, pleci în Sud. De ce? Pentru că Sudul e al simțurilor. E tot numai corp. Numai țesuturi și aer fierbinte. Adică e viu? Da, și asta... e viu într-un fel care te fură, care te obligă... ...să trăiești? Da, și asta... Și mai ce? Ar mai trebui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
trebuie să păstreze o aură de irealitate discretă. Numai că tu nu ești o femeie. Nu, sunt o muză. Și era vorba că nu poți să mă salvezi fără să te salvezi întâi pe tine. Ceea ce înseamnă... ...că mergem în Sud. Părea mai mică. Mai cuminte. Blugi și un tricou gri. Fără ojă. Fără turmalină. Revelația bruscă a faptului că aproape nu mai avea nume, că nu mai împărțeau o intimitate. Era „una“. „Aia“. Nu „ea“. Tentația enormă de a o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la bord nu mai era nici un pasager, livrările de ingre diente culinare fuseseră de mult oprite, iar traseul de croa zieră, cu desăvârșire uitat, când Thule a părăsit, prima oară, după mult timp, apele Nordului și s-a întors spre Sud. Era luna februa rie. Soarele strălucea nefiresc pe un cer cenușiu ca o blană lucioasă de focă. Dominique își petrecuse vara citind cronicile de călătorie ale lui Alexandre. Îl vedea mic, în fața ei, pe bicicletă, sco to cind în coșul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
l-a lăsat singur, în întuneric, învârtind o șuviță roșcată pe degetul arătător și minunându-se, deodată, cum de nu mai ținuse minte ce păr lung și mătăsos avea ea. Au tăcut amândoi, unul cu fața spre Nord, celălalt spre Sud. În zori, toată Sevilla mirosea pregnant, izbitor, a portocală. 53. ne apropiem ...și mă tem că iar e rândul meu să intru în scenă. În distribuție, autorul. Pe locuri, fiți gata, start. Bat din gene și mă îndumnezeiesc suficient cât
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și la o distanță de circa 20 kilometri față de orașele Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău, se găsește satul Todirești, reședința comunei cu același nume și din care mai fac parte satele Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80 și 100 m., iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari în nord-vestul , vestul și sudul județului. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (4o% din totalul anual), iar cele mai mici iarna, când se înregistrează circa 14% din total. Ploile torențiale din timpul verii pot provoca inundații și declanșa alunecări de teren ce
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de 675 km. Debitul mediu multianual variază între 92 m3/s la intrare și 104 m3/s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4,7 litri/s/m2. Debitul maxim s-a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]