2,764 matches
-
a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca. Revenind la funcțiile identificate de Propp, subiectul de basm al baladei Broasca Roasca începe prin lipsa miresei (VIIIa,1) care declanșează mecanismul epic. Eroul pleacă de acasă în căutarea suliței indicator (funcția XI) și se întoarce rușinat, urmat de broască. Aceasta îndeplinește probele grele (XXV și XXVI) cerute de împărat, răufăcătorul întruchipat de acesta moare blestemat (funcția XVIII), iar cuplul neobișnuit rămâne să domnească peste împărăție (XXXI). Gruicea I(33
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Înfrânat/ Și înșeuat/ Cu șeaua moldovenească,/ Cu pătura tătărească/ Și scările/ Cu turnuri,/ Și frânele/ Cu fluturi,/ Și cioltarul/ Podobit/ Numa-n aur/ Și-n argint”. Acesta este calul eroului întemeietor, primit ca recompensă pentru aducerea capului de leu în suliță: „Frumos dar că îi găteară:/ De-un cal galben ca și-un graur,/ Frâu-i galben fluturat,/ Cum nu s-a mai de-aflat;/ Șaua-i albă poleită,/ Cum nu s-a mai pomenită;/ Chinga-i albă de mătase,/ Cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu țesala-l țesăla,/ Cu gebreaua mi-l ștergea” (Ibidem, p. 63). Respectarea ceremonialului magic asigură reușita „expediției” flăcăului, fapt ce creează o inversare a forțelor: fata este cea care-l roagă să-i cruțe cetatea: „Luă-ntr-o mână sulița/ Și paloșul întralta,/ Ș-unde-l strânse,/ Ș-unde-l frânse,/ În poarta cetății-l duse./ Cu sulița turn săpa,/ Cu paloșul ziduri tăia” (Ibidem, p. 63). Dacă cetatea „este evident simbolul iubirii fetei care trebuie cucerită”, armele solare ale flăcăului vorbesc despre un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magic asigură reușita „expediției” flăcăului, fapt ce creează o inversare a forțelor: fata este cea care-l roagă să-i cruțe cetatea: „Luă-ntr-o mână sulița/ Și paloșul întralta,/ Ș-unde-l strânse,/ Ș-unde-l frânse,/ În poarta cetății-l duse./ Cu sulița turn săpa,/ Cu paloșul ziduri tăia” (Ibidem, p. 63). Dacă cetatea „este evident simbolul iubirii fetei care trebuie cucerită”, armele solare ale flăcăului vorbesc despre un tip de inițiere în dimensiunea telurică a iubirii. Invitația de a domni alături de fată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
calvarului dar, mai ales, ale urmașilor lor. Este firesc ca ele să interfere, după cum la fel de firesc este faptul ca după timpul trăirii să apară și să prindă glas și celălalt, al mărturisirii. Eram la începutul lui martie 1944, în Noua Suliță. De aproape două luni frecventam grădinița de copii din acest orășel, altădată la granița dintre fosta Bucovină austriacă (până în 1918) și Basarabia propriu-zisă. Intrasem în „grupa mare” sub protecția fratelui cu doi ani mai mare, Viorel, care avea șase ani
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
unui post de jandarmi) își construiseră o casă frumoasă și spațioasă, în satul bunicilor dinspre mamă, cu gândul să se retragă în ea la pensie; până atunci stăteam în ea doar din când în când, vara, în rest la Noua Suliță. Era în noaptea de înviere; gospodinele înconjurau biserica din centrul satului, așteptând, conform datinii, în mâini cu coșurile de pască, cozonaci și ouă roșii, să vină preotul. Acesta veni târziu pe la 4 dimineața (mai slujise începând cu orele 12 noaptea
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
de Don Quijote, de mi se stricaseră creierii de atâta citit, noroc că nu mă lăsa prietenul meu Mihai Dobrescu să citesc romane cu cavaleria rătăcitoare, că n-ar fi rămas armată de oi, capre și vaci nenimicită de mine cu sulița din arac de fasole. Sigur că visam noaptea, dar și ziua, cum că unele din paginile alea nemuritoare le-aș fi scris eu sau că voi scrie, păcatele mele, unele și mai și. Citeam prozele scurte ale consacraților și le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
făcut culcuș pe Cruce! Și de acolo În pământ Sub o piatră de mormânt Picioare și mâini iubite De piroane-s găurite, Capul tot e-mpuns de spini Ochii sunt de Sânge, plini Inima Ta iubitoare, O ce răni adânci are. Sulița a pătruns În ea Străbătând și inima mea Vai, oameni, ce rău ați făcut Când pe Iisus ați Răstignit! Spuneți-mi ce v-a greșit De pe El L-ați omorât? Voi, toți care aveți păcate V-ați făcut aicea parte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la 2 km de șoseaua Huși-Iași) și exemplarele patrupede descoperite la Lohan-Valea Teiului devin reprezentanți ai artei preistorice din zona Fălciului. Cercetătorii au stabilit că unele obiecte din silex, descoperite la Bunești-Averești, au fost folosite ca vârfuri de săgeți și sulițe; omul preistoric din zonă le-a prelucrat pe ambele fețe, dându-le o formă triunghiulară; alte unelte, descoperite la Valea Teiului (la 3 km de Huși), au fost lucrate prin desprinderea lamelelor dintr-un nucleu de silex. La Lohan sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au descoperit două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de lance, brățări și ace). La Râșești, lângă movila Răbâia, din epoca Hallstatt (începutul mileniului I î. Hr.), provin îndeosebi vârfuri de săgeți, pumnale, sulițe, scări și zăbale pentru frâie, ceea ce atestă un anumit nivel de populare a zonei în vremea respectivă. La cunoașterea modului de trai al populațiilor din centrul și sudul Moldovei, în secolele VII-IV î. Hr., contribuie datele oferite de cercetările efectuate în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câte un medic (fizic) la fiecare ținut. Dar pe lângă personalul încadrat în sistemul administrației sanitare, întâlnim în Moldova destui medici particulari preajma lui 1848, populația din Tg. Ocna, Botoșani, Focșani, Galați, Bârlad, Hârlău, Dorohoi, Piatra Neamț, Bacău, Huși, Roman, Tecuci, Fălticeni, Sulița, Tg. Frumos, Ștefănești avea la dispoziție unul sau chiar mai mulți doctori. Unii dintre medicii care au practicat în Moldova în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și prima jumătate a celui următor s-au remarcat prin devotamentul manifestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neamțu se îndrumau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, mai specializat, altul decât doar cetirile și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea Î.P.S. Mitropolitul Moldovei: Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, Ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc și casei tatălui său", sau "fiul mortului Dobre Focșeneanu" (și acesta alienat, decedat la Golia), "întrucât este așa de smintit că nu i se pot da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Bianca Perie (SCM Bacău, antr. Lucică Cucoș) s-a impus categoric, cu o aruncare de 66,68 metri, cu aproape 9 metri mai mult decât a doua clasată, Oana Georgiana Baran (CS Viitorul Vaslui). Ultima probă a campionatelor, cea de suliță masculin, a fost câștigată tot de un sportiv legitimat la SCM Bacău, este vorba de Alexandru Crăescu (antr. Eugen Pereteatcu), care s-a impus cu o aruncare de 70,83 metri, învingându-l cu aproape 3 metri pe Levente Bartha
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
feminină de ciocan, Bianca Perie (SCM Bacău) s-a impus detașat, cu o aruncare de 68.82 metri, în timp ce Cristian Vorovenci s-a clasat primul la 1500 de metri, cu un timp de 4:03.04. În proba masculină de suliță, sportivii de la SCM Bacău au ocupat două locuri pe podium, obținând argintul prin George Adrian Neculau (70.03 m) și bronzul prin Alexandru Crăescu (69.61 m). 21 IUNIE Băcăuani pe podium la Grand Prix-ul pentru juniori III La finele
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
În proba feminină de prăjină, Lavinia Scurtu (SCM Bacău) a reușit să sară 3,30 metri, rezultat cu care a devenit campioană națională de tineret și vicecampioană la senioare. Un podium cu doi băcăuani a avut și proba masculină de suliță. Astfel, Alexandru Crăescu (SCM Bacău) s-a clasat primul la tineret și al doilea la seniori, cu o performanță de 69,41 metri, în timp ce George Neculau (SCM Bacău) a aruncat 68,88 metri, clasându-se al doilea la tineret și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
august eram pe-o întinsă miriște de pe moșia Spătăreștii. O adevărată Californie, miriștea ceea. La fiecare pas sărea câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu noi din Folticeni, ne-am așezat frumos, la pământ, eu lungit pe spate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
semnifică altceva decât un conținut majorat de informație, de rațiune, decât naturalul. Care este calea prin care s’a creat acest mediu? Oricum am suci-o, este civilizația. În fond, când omul a compensat lipsa colților și ghearelor cu o suliță, nu cu o piatră, precum vara sa, gorila, asta Înseamnă civilizație. Când a părăsit locurile calde pentru noi teritorii, reci, a făcut-o tot prin civilizare, adică Încălzinduse la foc. Pentru că rațiunea a Însemnat un salt calitativ În evoluție, era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
legătura lumii noastre fizice cu cea numenală. Dar a fost adorat Întotdeauna ca unul dintre animalele sfinte. Azi chiar e prezent, În atare ipostază, sub sfântul Gheorghe, de fapt un succedaneu al anticului Perseu, dar și al Cavalerului trac; cu suliță cu tot! Continuitatea motivului e firească pentru un popor sedentar și, Încă, ce-ar fi făcut toți trei cei amintiți acum, fără calul de sub ei? În paranteză fie spus, Gheorghe vine din gheorghios - țăran În grecește. Adică, pe steagurile lui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul... Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
slujit direct de un corp de artilerie și de unul de cavalerie. Forța ienicerilor a devenit deosebit de semnificativă cînd s-a dovedit că un ostaș pedestru purtînd arme de foc era mai eficient decît unul călare înarmat cu sabie și suliță. Marile victorii otomane de la început au fost totuși în mare măsură opera spahiilor, care asigurau și servicii importante pentru guvernele locale. Primii conducători otomani s-au confruntat cu problema plății soldelor forțelor lor. Dat fiind că sultanul era considerat deținătorul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu domnul Tomiță! Mai știi!... Oricum, asupra unui punct am căzut de acord toți trei, și Mircea, și Biță, și eu: ar fi extraordinar să asiști la o asemenea luptă între făpturi supranaturale. Oare ei cu ce se bat, cu sulițe și săbii ca noi, oamenii, acum sute de ani? Sau cu puști, cu tunuri și cu bombe, ca astăzi?!... 4 TC "4" \l 1 Orășelul nostru se numește Serenite și este așezat pe malul Dunării. Locul, de un farmec rar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
izbândă... Nici o clipă nu se pierde..., dar deodată ce să vadă? Un fior le-ngheață firea... Și în haina de zăpadă Văd cum Domnul se ridică sus spre ceruri din mormânt; Iară ei cuprinși de frică cad cu fața la pământ. Scuturi, suliți, uită totul, și-n tăcere se închină Ne-ndrăznind ca să ridice ale lor priviri de tină... Când apoi în zori s-arată turnurile-ndepărtate Ei se scoală cu sfială și se-ndreaptă spre cetate. Vestea Învierii trece ca un trăsnet, ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Isus e rănită de iubire “Mi-ai rănit inima, o sora și mireasa mea, mi-ai rănit inima” (Cânt. 4,9) Reflexie Prin urmare n-a fost numai soldatul, cel care a străpuns inima lui Isus pe cruce cu o suliță, ci și sufletul omului, de care se îndrăgostise Isus. Sufletul este numit de Isus mireasă și soră. Mireasă pentru că și l-a însușit prin sângele său, vărsat pe cruce ; soră, pentru că prin același sânge, înzestrându-l cu harul sfințitor, îl
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mireasa și sora lui Isus, caută a trăi totdeauna rănit de iubire către mirele și fratele tău Isus. Pildă Preasfânta Fecioară Maria a fost cea dintâi rănită în inimă de iubire, contemplând pieptul și inima scumpului ei Isus, străpunsă de suliță. Iată cum Preasfânta Fecioară Maria vorbi într-o zi sfintei Brigita: «Cruzimea dușmanilor Fiului meu n-a fost îndestulată cu moartea lui. Au fost neomenoși și cu cadravrul lui, străpungându-i cu o suliță coasta dreaptă până la cea stângă, despicându
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]