2,079 matches
-
cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică, etică alternează cu lucrări ca Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (Gheorghe Șincai), Învățătură pentru prășirea pomilor (Petru Maior), Economia stupilor (Ioan Piuariu-Molnar), Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna (Vasilie Popp). Sfaturi practice conțin și predicile tipărite de către „luminătorii” preoți (Samuil Micu, Petru Maior), precum și manualele ori calendarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
contradicție atîta vreme cît va considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El va reuși să justifice astfel dominația colonială, distrugerea culturilor milenare, ca și judicioasa eradicare a erorilor, prejudecăților și superstițiilor, necesară introducerii adevăratei civilizații. Umanismul european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
organizată și condusă în mod rațional. În realitate, această Rațiune se dovedea oarbă exact în punctele pe care își închipuia că le elucidează. Se dovedea oarbă atunci cînd golea de orice substanță și consistență miturile și religia, denunțate ca erori, superstiții, înșelătorii. Această orbire în legătură cu miturile exterioare va da naștere miturilor sale interioare, printre care cel al Ordinii raționale; Rațiunea se auto-deifică deoarece se consideră pe sine Adevărul Suprem; iar atunci cînd se auto-deifică, Rațiunea devine nebunie. Critica rațiunii În realitate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unii dintre ei, după ce vor fi constituit o masă demografică suficientă, se vor autoproclama "filozofi", termen ce capătă un sens mi-sionar, de militant, de propovăduitor aflat în slujba Rațiunii și a Omului. Ei reiau atacul clericilor împotriva obscurantismului și a superstiției, ale căror semnificații sînt inversate și revoluționate pentru a sluji luptei împotriva religiei. Acești "filozofi" reprezintă prima generație emancipată de intelectuali europeni: ei alcătuiesc o sferă culturală relativ dezrădăcinată, atît din punct de vedere geografic (sînt cosmopoliți), cît și din
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îndemnuri cuminți sau prin convingeri, când calea este deschisă contrazicerii, chiar nelogice, numai să pară seducătoare poporului care înțelege totul în mod superficial? Oamenii, fie ei din pleava societății sau nu, sunt călăuziți exclusiv numai de micile lor pasiuni, de superstițiile lor, de obiceiurile, de tradițiile și teoriile lor sentimentale; ei sunt sclavii diviziunilor partidelor care se opun înțelegerii celei mai cuminți. Orice hotărâre a mulțimii depinde de o majoritate întâmplătoare sau, cel puțin, superficială; în recunoașterea sa față de secretele politice
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vampiri și luase notițe din cartea lui Baring-Gould82), reamintindu-i acestuia și publicului european de îndepărtata și misterioasa Transilvanie, asociată mai târziu cu tărâmul vampirilor. Transilvania era, pentru călătorul englez din secolul al XIX-lea, un pământ primitiv, dominat de superstiții și necivilizat, fiind prezentat astfel în romanul lui Stoker, dar și în articolele din revistele englezești. Teritorii complet străine pentru occidentali, Transilvania și Principatele Române au devenit cu-noscute după izbucnirea Războiului Crimeei, în 1850, când erau considerate mărul discordiei dintre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce ai părăsit Vestul și ai intrat în Est, ai impresia că toate superstițiile din lume s-au adunat în potcoava Carpaților 86. Atât în articole, cât și în roman, Transilvania este surprinsă ca un tărâm la marginea lumii, unde orice este posibil, spre deosebire de lumea din centrul și vestul Europei, în care modernitatea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lumii, unde orice este posibil, spre deosebire de lumea din centrul și vestul Europei, în care modernitatea și civilizația erau pregnante. La fel ca jurnaliștii, Stoker accentuează "diferențele extreme dintre Vest și Est, dintre Anglia civilizată și Transilvania primitivă, dintre raționalism și superstiție, dintre progres și stagnare"87. Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care Dracula apare ca aparținând unei alte rase, la fel ca valahii, în concordanță cu portretizarea lor în articolele secolului al XIX-lea. Dracula lui Stoker este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
anul 1915). Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca și indicațiile asupra constelațiilor astronomice principale vizibile în România, ar putea da un imbold pozitiv iubitorilor de astrologie. Studiul lui Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de complexitatea manifestărilor sacrului în mentalul social și individual. În teren, surprizele nu s-au lăsat așteptate: divinația este un fenomen mai întâlnit decât m-am așteptat. L-am regăsit în forme dintre cele mai diverse, de la banale credințe și superstiții, până la ritualuri destul de elaborate, ca practici populare, sub forma unui melanj sincretist sau, pur și simplu, ca kitsch. În esență, toate analizele mele au pendulat între dimensiunea umană și expresiile sociale (culturale și mentale) ale fenomenului divinatoriu. Nu am ezitat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atunci când sunt invitați să facă aprecieri au păreri ferme, bine conturate. Întrebați ce cred despre unele practici populare de divinație meteorolgică sau maritală, 38% dintre subiecți cred că este vorba de niște tradiții vechi, iar 13% văd în ele simple superstiții, iar 11% au declarat deschis că acestea conțin și ceva adevăr. Scorul este destul de interesant și atunci când subiecții trebuie să-i catalogheze pe cei care practică ghicitul: jumătate dintre respondenți îi consideră șarlatani iar cealaltă jumătate cred că este vorba
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu mai pot fi mituiți prin sacrificiu"31. Odată cu această afirmație se conturează ideea imposibilității existenței unui contract mutual între om și zeu. Mai rezervat, Tucidide credea că, în principal, criza socială și politica sunt cauzele care conduc la creșterea superstiției în rândul oamenilor. Când lucrurile merg prost, masele recurg la speranțe deșarte date prin oracole și preziceri"32. Din această perspectivă, practicarea divinației, în orice împrejurare, n-ar fi decât expresia unei societăți care suferă din punct de vedere material
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în această perioadă, iar pe de altă parte, personalități precum Pico della Mirandola, Marsilio Ficino și alții purtau discuții savante despre magia umanistă. Aceștia subliniau faptul că magia lor este profund deosebită de cea a vulgului, a șarlatanilor sau de superstițiile populare. Ea se sprijinea pe studiul aprofundat al textelor antice, în care mantica ocupa un loc special. În fapt, acest paradox ar putea ilustra întreaga epocă medievală, când magia, vrăjitoria și practicile pe care acestea le presupuneau dețineau o veritabilă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu exista sat în care să nu se discute, cu discreție, de prezența unei vrăjitoare. Practica divinației aici nu mai este nici un secret. Unele forme de divinație (de pildă divinația artificială) au reușit să învingă timpul sub forma credințelor și superstițiilor populare. Iată două exemple semnificative în acest sens: 1. fetele de măritat se leagă la ochi și merg să aleagă un par din gard. În funcție de felul cum arată acesta se poate face și portretul celui cu care se va căsători
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Amintim aici practicile de divinație maritală din noaptea de Sfântul Andrei, care vizează aflarea chipului celui ursit. Cercetările întreprinse de noi au arătat că sunt cunoscute multe practici divinatorii. Unele dintre ele se aplică și azi, chiar dacă poartă numele de superstiții. În ciuda schimbării profunde la care a fost supus satul tradițional (perioada comunistă la noi sau progresul și dezvoltarea tehnicii în Occident), continuăm să credem că încă mai putem descoperi urme ale acestor practici divinatorii. Paradoxal, orașul devine un loc fascinant
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază o multitudine de credințe și superstiții în centrul cărora se situează manifestările unor păsări care au puterea de a prezice anumite evenimente. Când cântă găina ca cocoșul nu-i a bine; s-o măsori din fundul casei până la prag, iar de vine capul, îi tai capul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Utilizarea peștilor în arta divinatorie precum și semnificațiile atribuite lor ar fi consecința unor rămășițe mitologice indiene și chaldeene. La noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau ale vrăjilor. Cercetarea noastră arată că în unele locuri (mai cu seamă în zonele izolate din Moldova), ele mai pot constitui încă semne
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
își conține propria realitate și o face cu putință. Cuvintele pot aduce, după caz, ghinion sau noroc. Ele pot exprima fie nume proprii, fie nume de locuri, acțiuni, evenimente etc. Ceea ce s-a păstrat până astăzi este un fel de superstiție privind rostirea sau nu a unor cuvinte. Nu este bine să spui numele diavolului, sau să pui copilului un nume care a adus altuia ghinion, sau să rostești numele Zânelor (de aceea se foloseau impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ritualică și cu o renaștere ce ar avea ca efect instaurarea stării de bine. Acesta este și motivul pentru care se va folosi numele unei persoane sănătoase, viguroase, longevive și norocoase. În general, la români se regăsesc unele credințe și superstiții de genul celor prezentate mai sus. Nu prea am întâlnit aici cazuri de divinație cledono-mantică propriu-zisă, în sensul unei rostiri instinctuale cu trimitere la fapte concrete. Dacă există, atunci ele funcționează, probabil, mai mult la nivelul experienței individuale, mai puțin
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezențe divine. "Mama mea spunea că atunci când te înfiori trece un înger pe lângă tine" (A.S., Suceava, 68 ani). Informațiile obținute de noi pe teren au surprins faptul că multe dintre aceste semne s-au păstrat, fiind cunoscute acum ca simple superstiții. 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia Este o altă ipostază a divinației ce presupune cercetarea măruntaielor animalelor sacrificate. Obiectul principal de studiu era ficatul, considerat depozitarul unor informații prețioase: "păstrează urmele imaginilor contemplate de suflet"74. Pe suprafața sa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
le veghează. Nerespectarea unei sărbători precum Foca poate abate asupra familiei, sau a comunității, o seamă de pericole: incendii, grindină, trăsnet etc. Regăsim focul ca element principal și într-o seamă de ritualuri magice, descântece, vrăji, la nivelul obiceiurilor și superstițiilor. Cert este că în jurul acestui element, atât de puternic, s-a construit un întreg păienjeniș de credințe și mituri menit să-i sublinieze puterea și misterul. Printre cele mai cunoscute rămâne, fără îndoială, mitul prometeic. Acest mit, așa cum îl prezintă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cetate. Procedeul tragerii la sorți nu mai ascunde azi voința divină. El poate fi explicat, de exemplu, prin teoria hazardului și a probabilității. Îl mai regăsim doar în anumite medii populare sub forma unor practici divinatorii discutabile și a superstițiilor. La fel se întâmplă și cu divinația meteorologică. 3.1.4. Divinația meteorologică Are drept scop interpretarea fenomenelor meteorologice (tunetul, fulgerul, trăsnetul, ploaia, furtuna, norii sau stelele căzătoare). Tot aici sunt "evaluate" și fenomenele telurice, precum cutremurele. De pildă, la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]