4,234 matches
-
taine Culorile din vise mi-s prețioase haine. Și mă ascund așa-ntr-o doară printre valuri Nisipu mbrățișează o urmă-a mea, pe maluri; Din marea cea departe, de zgomotul absurd Mai fur un țipăt roșu de prin adâncul surd. Nu îndrăznesc niciunde, la stele să privesc, Dar am un ochi ascuns, cu el mă urmăresc Cât pot să merg spre tine, cu genele plecate, Cât pot să te ascunzi în jurăminte, toate. Timiditatea mea deschide porți de fier Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Cum lacrima abea se ține în ochii tăi de ametist? Auzi cum firicelul fraged Al vieții tale zbuciunate Se frânge ca podețul putred Ce-i rupt și-apoi purtat de ape? Și simți cum inima îți bate în zbuciumul lăuntric, surd? Din lanțuri parcă-ar vrea să scape Spre cerul depărtat și crud. Și dac-auzi și dacă simți, Coboară-ți fruntea în țarână Din taina ei să te înfrupți Și te-ncunună cu lumină! MARIN VOICU Nascut pe 2 Martie
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
va împlini treisprezece ani, o vei da. O vei mărita cu vreunul dintre sălbaticii de la graniță pentru a încheia pace. Îți vei vinde propria fiică... Doamna Yun cedează. Cele două gropițe alcătuiesc un rânjet bizar: — Să nu crezi că sunt surdă. Te-am auzit pe tine și pe miniștrii tăi discutând despre asta. Nu mi s-a dat voie să vorbesc despre nefericirea mea. Însă azi, de-ți place sau nu, vei auzi tot ce am de spus. Bineînțeles că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o să-i dau eu lui explicații de ce l-am făcut să mă strige de două ori. Așa, uneori trebuie să strigi pe cineva de mai multe ori, nu toți oamenii seamănă unii cu alții. N-am auzit, fără să fiu surd. Ei și? Îndată după aceea am intrat la vizita medicală care s-a terminat pe la orele trei. Dezbrăcați, eram cercetați fugar de doi doctori, dintre care unul care purta ochelari groși, ne punea o carte în față din care trebuia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
propria sa contribuție. Serata se încheie astfel în chipul cel mai comis. La vernisajul ce urmase, un conferențiar cu gura uscată de pește vorbi răsunător publicului înșirat pe lîngă pereți. Șters și gălbui ca un biscuit, un profesor de limbi surd asculta cu atenția încordată. Cîțiva tineri livizi și o bibliotecară cu zulufi consumau exaltați hrana sufletească ce li se oferea. Deodată, dinspre coridor, răsună un tîrșîit de pîslari. Fredonînd, în ușă apăru un paznic grăsuț care, blajin, se opri să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
reptilă atacată. Barajul crește văzînd cu ochii. Minunîndu-se de puterea excavatorului oamenii rîd bucuroși. Urmat de adjunct, directorul-secretar urcă pe dig. Cupa excavatorului care vîjîie prin aer răstoarnă lîngă ei o movilă întreagă. - Ho, nebunule! strigă adjunctul, o să ne îngropi. Surd, în cabină excavatoristul rînjește asudat. Directorul se plimbă preocupat pe creasta digului. Deodată se aude un pocnet sec iar mugetul fiarei începe să agonizeze. Uitîndu se la excavator, adjunctul se întreabă îngrijorat: - Ce dracu’ i-a făcut nebunul? Între timp
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
un șantier) și avea În toată ființa lui ceva dintr-un porc uman respingător. Când jucam fotbal cu ăsta, se pricepea aproape cu desăvârșire să-mi proptească nenorocitele alea de crampoane pe gleznă ori pe fluierul piciorului. Era un război surd căci, știind că ghetele lui erau făcute pentru un teren de iarbă, iar nu pentru țărâna și prundul (pe care aluneca al naibii, ca pe rotile) din curtea școlii, Îl agățam cu pasiune, Îl dezechilibram și dădeam cu el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui crampoane. A plecat din sat. Am auzit c-ar fi fost o vreme subofițer pe la trupele de grăniceri. Dar puțin Îmi pasă ce s-a ales de el astăzi; el Îl vreau pe ăla care, copil fiind, se războia surd cu mine pe terenul școlii vechi. În fund de tot, spate În spate, se aflau magazia de cărbuni și haznalele turcești. Aflasem noi, copiii, că nea Mitu Păcătosul, Îngrijitorul școlii, Închiria cu ora cheile de la magazie ălora de aveau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mângâierea mea de‐acuma, E credința‐ n Dumnezeu. El ne dirijează viața și la bine și la rău. Bucium, 15.07.1998 RUGĂCIUNE Mama plânge și suspină și cu dorul potolit, Se roagă mereu să vină Copilașul ei iubit. Moartea surdă, nemiloasă, I‐a răpit ce‐ avea mai drag; și de‐ atunci așteaptă‐ntr‐una, Să apară poate‐ n prag. În zadar, deșartă casă Nu mai este cum a fost; Nu mai sunt perechi la masă, Viața n‐ are același rost
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de acolo răspunsul. și eu, care nu‐ mi amintesc ce am mâncat ieri! ‐ Ei, da de‐ acuma, capul meu s‐o stricat rău de tot! Iaca nu mai pot să socotesc, am uitat tabla înmulțirii și multe alte cuvinte, că surdă cum sunt și aproape oarbă, nici nu mai aud vorbele celor din jur. De radio, nici vorbă. Tac, doară ce poți face în fața măcelăriei timpului? O îndemn să servească ceva din ceea ce îi aduc eu pe masă din două în
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
urechilor. Alergă surprins și se prosternă la picioarele seniorului, explicând că mirosul neplăcut nu era cauzat, cu siguranță, de pește stricat. — Nu-mi veni cu scuze! îl întrerupse Nobunaga. Aruncă totul! Ia altceva pentru banchetul de diseară! Și, făcând pe surdul, Nobunaga se îndepărtă. Mitsuhide stătu o vreme tăcut, aproape ca și cum i-ar fi pierit puterea să se miște În acel moment, sosi un mesager care-i dădu o scrisoare cu ordinul de a-și aduna forțele ca să plece, imediat, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aceleași răspunsuri, la nesfârșit. Cu sentimentul că întrevederea lor era o adevărată vânare de vânt, Katsuie nu putea să nu se simtă vexat de motivele ascunse ale lui Hideyoshi de a-i fi trimis un războinic atât de senil și surd ca sol oficial. Oricât de mult îl brusca pe bătrân, nu se-alegea cu nimic. Cu furia sporită de iritare, îl mai întebă pe Kumohachi un singur lucru, pentru a pune capăt conversației: — Trimisule, câți ani ai, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; și ieșise dracul din ea. 31. Isus a părăsit ținutul Tirului și a venit iarăși prin Sidon la marea Galileii, trecînd prin ținutul Decapole. 32. I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, și L-au rugat să-Și pună mîinile peste el. 33. El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele în urechi, și i-a atins limba cu scuipatul Lui. 34. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
celui ce crede!" 24. Îndată, tatăl copilului a strigat cu lacrimi: "Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!" 25. Cînd a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat, și i-a zis: "Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși afară din copilul acesta și să nu mai intri în el." 26. Și duhul a ieșit, țipînd și scuturîndu-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau: "A murit!" 27. Dar Isus l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
este negociabil, chiar și viața ta, îl trezi vocea uscată a căpitanului. Ai venit aici pe o poziție de forță, crezând că vei avea totul dar te-ai înșelat. Acum discutăm de pe poziții egale, după cum poți să observi. Un zgomot surd, venind din spatele său însoți ultimele cuvinte ale căpitanului. Kaan se întoarse la timp pentru a vedea cum cele două gorile se prăbușesc la podea ca secerate. Coridorul pe care intrase adineaori era acum blocat de cei care-i neutralizaseră paznicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
am ales persoana potrivită. IV. Cu un fluierat distrat, preaonorabilul Poha urca spirala scării care ducea undeva deasupra cabinetului său de lucru. Sub greutatea lui, treptele de lemn scrâșneau încet din încheieturi, împrăștiind pe alocuri firicele subțiri de praf. Scârțîitul surd, pe alocuri sugrumat îi inducea preaonorabilului o stare de relaxare, ca întreaga clădire de altfel. O găsise după căutări îndelungate, plătind pentru ea un morman de credite. Dar efortul depus meritase pe deplin. Clădirea devenise oaza lui de liniște. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
calului... După zece pași, calul va cădea frângându-și picioarele. Bietul călăreț ar fi aruncat din șa cine știe în care șanț! E limpede? Fiindcăăă... --Ce ai vrut să spui, mă rog frumos, cu acest “fiindcăăă?” --Că pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori. --Ho! Moară hodorogită, că am priceput, dar am vrut să te sâcâi puțin, pentru că îmi place să te văd cum te aprinzi. Hai să vedem ce s-a mai petrecut și ce s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
perspectiva unor vaste achiziții teritoriale peste Nistru, și de aceea aveau nevoie în Moldova de un domn de toată încrederea pentru realizarea acestor planuri<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 123 footnote>. Acesta ar fi fost motivul pentru care Poarta rămăsese surdă la plângerile moldovenilor împotriva lui Duca. Acesta îi persecuta mai ales pe orheieni și lăpușneni. Ei au fost primii care au dat semnalul revoltei la 20 noiembrie 1671”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 7 footnote>, locuitorii acestor ținuturi în frunte
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trează. După cele pe care le văd mi se pare că sunt într-o altă lume...La ușa unei prăvălii se leagănă o legătură de opinci nou-nouțe, atârnate de nojițe alături de o pereche de ciubote. Din dugheană se aud lovituri surde de ciocan. Cred că e o ciubotărie...Larma uliței crește pe măsură ce timpul trece. Lumea a început să viermuiască. Unii se grăbesc în susul uliței, alții în josul ei. Fiecare cu treaba lui...La prima răscruce, mă întâlnesc pe neașteptate cu bătrânul călugăr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iubire... Aici a rămas doar lumina de veghe, lumina mea, în care îmi sprijin coatele ascuțite în noianul gândurilor mele, cu care dacă vreau mă prăvălesc în „insula poeților” ca într-un carusel al vieții și al morții. În țipătul surd al cobzei Ridic ochii spre cer. Luna încă își macină aceeași pulberea de aur peste zarea înnegurată.Stelele par să-și astâmpere foamea cu gândurile rătăcite în bătătorite glasuri. Trei cimitire și-au ferecat azi porțile. În sfârșit, morții au
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-Trei viței din bătătura au fost sacrificați pentru efort... Dar parcă nu m-aud și strig cu palmele la gură: -Nu mai mâncați stelele și nu vă atingeți de lună! Noi vom pleca... dintr-o clipă în alta în țipătul surd al cobzei, urcăm sprijinindu-ne, același povârniș. Musafirii închină al doilea pahar în cinstea noastră. Sicriul e dezmembrat de mâinile lacome. Cuiele ies anevoie. Fierarul își zdrelește unghiile în ele și picăturile de sânge sfințesc amurgul zilei aplecate . Iarna o să
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de prost. Eram amețită, îmi era tot timpul greață și nici de trezit nu reușisem să mă trezesc ca lumea. Gândul la Luke mă urmărea necontenit. Eram mult prea obosită ca să mă pot concentra asupra pierderii suferite, însă durerea aceea surdă îmi bâzâia în creier în mod constant indiferent ce făceam. Totul mi se părea straniu. Ca și cum aș fi aterizat pe o altă planetă. Când acel mic dejun revoltător s-a încheiat, am fost nevoită să râcâi mai multe tigăi uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
emoționat așa de tare încât am și uitat cât de mult o uram. Și îi eram teribil de recunoscătoare pentru că aveam ceva de făcut. N-am încetat să mă gândesc la Luke, dar agonia s-a transformat într-o durere surdă ca un zgomot de fond. Nu era rău, dar era o senzație omniprezentă. Chaquie își împrăștiase prin dormitorul minuscul întreaga și foarte generoasa ei garderobă. Ceea ce m-a făcut să-mi aduc aminte că trebuia neapărat s-o rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de cald. înțelegi? Există și o saună adevărată? am întrebat eu ținându-mi răsuflarea. După o pauză care părea să dureze o veșnicie, a venit și răspunsul. Nu. Toate visele mele s-au năruit. însă simțeam mai curând o disperare surdă decât furie. Știam eu. Undeva, în adâncul meu, știusem tot timpul. Nu exista nici un fel de saună. Poate că nu exista nici o sală de gimnastică. Sau o cameră de masaj. La gândul ăsta, am fost cuprinsă de panică. Putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în County Wicklow și mi-ar fi putut face mie o favoare. Mai târziu, am descoperit că zona îndepărtată se numea provincia Wik Xla și m-am simțit un pic mai bine. Dumnezeu nu mă abandonase. Era doar puțin cam surd. Spre groaza mea, Josephine a scos la iveală un teanc de hârtii. Se părea că Luke scrisese un roman. —Așa, a zis Josephine dregându-și glasul. Prima întrebare este „Ce droguri știi că folosește Rachel?“, iar Luke a răspuns „Cocaină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]