7,731 matches
-
decât este posibil în momentul de față. Responsabilitatea îi revine Americii. Statele Unite trebuie să-și recâștige poziția ca lider legitim al lumii libere nu doar spre binele său, ci și spre cel al întregii lumi. Un sistem mondial bazat pe suveranitatea statelor necesită existența unui stat suveran în frunte, care să fie suficient de puternic pentru a ocupa această poziție și destul de deschis pentru a se preocupa de interesele comune ale unei lumi interdependente. Deși nu a fost întotdeauna benefică, poziția
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Uniunea Europeană, dar aceasta trece ea însăși printr-o criză de identitate. China avansează rapid, dar, dacă ar încerca să conducă lumea, s-ar lovi de o opoziție categorică, în special din partea Statelor Unite. Fără un element comun, ordinea mondială bazată pe suveranitatea statelor va degenera probabil în haos; într-adevăr, chiar acest lucru se întâmplă acum, pentru că națiunea cea mai puternică de pe glob, Statele Unite, și-a atras ostilitatea lumii, ce imobilizează instituțiile internaționale pe care le deținem, iar instituțiile noastre nu sunt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o perioadă limitată, înțelegându-se perfect faptul că noua structură se va dovedi inadecvată și va necesita un pas înainte. Așa a fost construită Uniunea, pas cu pas. Rezultatul este asocierea unor state care au acceptat o delegare limitată a suveranității. Gradul de delegare ia diverse forme și membrii unor instituții precum Banca Central-Europeană sau Spațiul Schengen se suprapun. Nu există un plan măreț. Uniunea Europeană este o grupare de naționalități în care nici una nu e majoritară. Acestea sunt trăsăturile care fac
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
civilă internațională Cred că există multe șanse ca societatea civilă și organizațiile nonguvernamentale îONG) să umple golul de leadership lăsat de dezorganizarea din comunitatea internațională. Societatea civilă nu poate lua locul statelor suverane într-o ordine mondială bazată pe principiul suveranității, dar guvernele democratice trebuie să țină cont de dorințele poporului. Societatea civilă poate fi eficientă, exercitându-și influența asupra guvernelor sau lucrând, în anumite probleme, cu ele. Societatea civilă joacă un rol tot mai zgomotos în problemele globale în ultimii
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
pentru protecția mediului înconjurător Hamas, Heisenberg, Werner, Hezbollah, Holmes, Stephen, Hubbert, King, Curba lui Hubbert, principiul incertitudinii umane, Hussein, Saddam, imigrare legislație internațională: vezi societatea deschisă globală Războiul din Irak viol domnia î, relații internaționale î ca relații de putere, suveranitate și î, intervenții implicare contructivă în î, constructiv vs punitiv, necesitatea î guvernului, î din afară, î punitive, Iran î ca beneficiar de pe urma invaziei din Irak, programul nuclear al î, războiul din Irak, destabilizarea Orientului Mijlociu de către î, legislația internațională
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î, î în sfera socială, Sen, Amartya, Shultz, George, societăți: vezi și societăți civile; societăți închise; societăți deschise; societăți organice neschimbătoare, individ vs întreg în î, existența membrilor în î, î perfect schimbătoare, condiții sociale în î neschimbătoare, Soludo, Charles, suveranitate î ca anacronism, î în Uniunea Europeană, relațiile internaționale și î, Uniunea Sovietică, administrația Bush vs î Steinberg, Saul, Strauss, Leo, succes admirația față de î, cunoașterea realității pentru obținerea î, adevăr vs î baza instabilă a societății generată de urmărirea î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
eveniment fără ecou, arme de distrugere în masă, Wittgenstein, Ludwig, Wolfowitz, Paul, ordine mondială, schimbarea atitudinii față de î, fndamentul î, perturbare î, perspective economice ale î, încălzirea globală și î, proliferarea armelor nucleare ca problemă a î, regulile î, principiul suveranității/nonintervenției din î, Statele Unite ca lider legitim al î, î instabilă, războiul neîmpiedicat de î, Yanukovich, Viktor, Yavlinksy, Grigory, Ielțân, Boris, Ziyang, Zhao, Zoellick, Robert, ∗ Observați diferența în modul în care utilizez termenii cunoaștere și înțelegere. Nu doresc să dau
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
art. 1 alin. (3) al Constituției, statul roman este caracterizat ca un stat de drept, democratic și social, în care drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate. Cu privire la suveranitatea națională, Constituția arată că aceasta aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum. În legătură cu teritoriul, acesta este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. Tot în primul titlu sunt dispoziții prin care se
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
valabil exprimate. footnote> După validare, președintele depune jurământul<footnote „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” footnote> prevăzut de Constituție, în fața Camerelor Parlamentului reunite în ședință comună, dată la care începe și exercițiul funcției prezidențiale. Mandatul șefului statului este de cinci ani, începând de la
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sunt alese de aceștia, iar excepțiile trebuie să le reprezinte autoritățile administrației publice autonome de la nivelul intermediar și autoritățile administrației de stat. Principiul subsidiarității, aplicat în administrația publică, nu înseamnă, într-un stat unitar, o delegare sau o diminuare de suveranitate, întrucât autonomia locală este prevăzută de Constituție și de legile statului unitar și se exercită în condițiile și în limitele prevăzute de acestea. Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă, care permite colectivităților umane teritoriale să se administreze ele însele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
administrativ și legea Deși sunt acte juridice unilaterale, întemeiate pe puterea publică, forța juridică a legii este deosebită de aceea a actelor administrative și la fel regimul juridic al celor două categorii de acte juridice. Autoritatea legii se întemeiază pe suveranitatea statului, pe când autoritatea actului administrativ derivă din lege. Emiterea/adoptarea și aplicarea actelor administrative se întemeiază pe organizarea executării legii și de aceea actul administrativ se subordonează întotdeauna dispozițiilor legii, aspect ce justifică și diferitele forme de control la care
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
autonomia decizională, politicile economice fiind sugerate de creditori (a se vedea cazul României și scrisorile de intenție - guvern-FMI-BM - prin care se stabilesc sarcini guvernului de a întocmi sau corecta bugetul de stat). În aceste cazuri, se poate vorbi despre o „suveranitate financiară” care decide și cum se valorifică resursele naturale naționale. Calitatea decidenților rămâne crucială pentru a se putea vorbi despre buna guvernare. În favoarea bunei guvernări concură condiționări legate de democrație, comunicare cu populația în ambele sensuri, transparența deciziilor, separarea puterilor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
guvernelor (de exemplu, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană și relația cu Guvernul României la întocmirea scrisorii de intenție din ianuarie-februarie 2013). Pentru o țară săracă ce are vulnerabilități manageriale la nivel național, datoriile externe înseamnă și pierdere de suveranitate și spectrul incapacității de plată în perspectivă; - interesele țărilor membre ale unor asociații sau uniuni de țări (de tipul Uniunea Europeană), care fac să existe relații asimetrice între țările puternice din interiorul alianței și cele periferice, ca nivel de dezvoltare economică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
comparative ale țării Export de resurse și produse numai în condiții de eficiență Sursa: Popescu, D. Maria (1999), Globalizarea și dezvoltarea trivalentă, Editura Expert, București. Fenomenul de globalizare a economiei se reflectă în esența interesului național nu prin renunțare la suveranitate, ci prin adaptarea economiei țării la noile realități ale globalizării<footnote Bran, Florina, Manea, G., Ioan, Ildikó, Rădulescu, Carmen Valentina (2012), Globalizarea - manifestări și reacții, Editura Economică, București, pp. 157-164. footnote>. Astfel, apar obiective strategice care pot duce la conturarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
câmpului economic și a legilor sale specifice (am spune noi, a logicii instituționale specifice pieței) și, pe de altă parte, de geneză socială a dispozițiilor economice ale actorilor, În special gusturile, nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că instituțiile modelează procesele noastre reflexive, modelează felul În care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi modelată ca un joc de tip dilema prizonierului. Cea de-a doua se referă la categoria indivizilor cu preferințe liberale. În termenii lui Fine: „Un individ este liberal dacă, asupra alternativelor care nu îl privesc, preferința lui recunoaște suveranitatea individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea preferințelor asupra alegerilor celorlalți pentru că, spre exemplu, propoziția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
locul acestuia în societate. În acest sens, pentru Benjamin Constant, există o deosebire radicală între antici și moderni în ceea ce privește modul de a percepe sensul libertății: Pentru antici, libertatea “consta în exercitarea colectivă, însă directă, a mai multor părți din întreaga suveranitate”, iar “independența individului nu i se acordă nimic, nici sub raportul opiniilor, nici sub al activității practice, nici mai ales, sub raportul religiei”. De aceea, filosoful este recunoscut în interiorul polis-ului, rolul său fiind acela de a determina și uniformiza
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
sistemul electric al unei case. Și este mai bine să sară siguranțele și să se întrerupă curentul, decât să ardă casa din temelii. Așa cum a afirmat și Kofi Annan după războiul din Kosovo, ONU pendulează între interpretarea strict tradițională a suveranității statului și dreptul umanitar internațional sau cel referitor la protejarea drepturilor omului, care limitează acțiunile liderilor politici față de propriii cetățeni. În plus, principiul consensului a făcut Carta Națiunilor Unite imposibil de amendat. Dar cu toate neajunsurile ei, ONU s-a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
SECTOR PUBLIC Proces de schimb Proces politic Bunuri și servicii private Bunuri și servicii publice Sistem de valori economic Sistem de valori pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate, dreptate Concurență ca instrument al pieței Acțiunea colectivă, ca instrument al politicii În sistemul de piață, prețul reflectă
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Proces de schimb Proces politic Bunuri și servicii private Bunuri și servicii publice Sistem de valori economic Sistem de valori pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate, dreptate Concurență ca instrument al pieței Acțiunea colectivă, ca instrument al politicii În sistemul de piață, prețul reflectă valoarea, iar
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
stat, consilii regionale sau municipalități etc.); se modifică, la nivel general, rolul central al statului ca mod de reglare în instituția pieței. Astfel, se manifestă noi spații economice, în discordanță parțială cu remodelarea teritoriilor politice, chiar o dispariție parțială a suveranității statelor în folosul, pe de o parte, al acordurilor, tratatelor și organizațiilor internaționale, pe de altă parte, al unei descentralizări implicând o înmulțire a nivelelor intermediare de exercitare a autorității politice. La aceste niveluri diferite, structurile asociative capătă progresiv un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atât mai surprinzător cu cât nu pare a corespunde contextului economic. Până în 1925, cei doi poli de activitate din nordul statului Congo erau fildeșul și cauciucul; comercializarea și producția erau în întregime în mâna companiei, care exercita asupra populației o suveranitate absolută; cea mai neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne, de a pacifica regiunile nesupuse. Suprimarea prelucrării fildeșului și a cauciucului, exploatarea culturii de palmieri naturali aruncă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne, de a pacifica regiunile nesupuse. Suprimarea prelucrării fildeșului și a cauciucului, exploatarea culturii de palmieri naturali aruncă în aer această suveranitate comercială, în interiorul căreia, prin natura însăși a unei organizații comerciale a cărei structură are la bază profitul maxim, nu există nicio speranță de evoluție. De ce sau cum s-au efectuat această acaparare administrativă și acest jaf progresiv al companiei, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
împinsă treptat către conflict cu status quo-ul regional. Totuși, Beijingul consideră că viitorul Taiwanului este principala problemă din dezbaterea dintre SUA și China. Documentul emis de administrația chineză în 1993, cu privire la reunificarea Chinei a repetat în mod public pretenția de suveranitate asupra Taiwanului (Gu, 1996, p. 199). Mai mult, în martie 1996, la scurt timp înaintea primelor alegeri prezidențiale taiwaneze, China a derulat exerciții militare ofensive la scară mare, inclusiv lansarea de rachete de luptă în apele de coastă ale Taiwanului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]