6,881 matches
-
copacului este de esență tare și se folosește la confecționarea mobilei, iar seva lui este toxică. Plantația la care ne-am oprit avea mulți arbori încă tineri, neajunși la anii de exploatare, cum de altfel existau și alții care așteptau tăcuți transformarea lor în mobilă. Era îngrijită, curată, chiar am avut impresia că am pășit într-un laborator verde. Se găsea la baza unei coline în vârful căreia se vedea o casă. Câțiva copii ne-au privit preț de câteva clipe
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
se putea să lipsesc, Maria! Orice amănunt ne va fi de folos. Știu că nu este momentul, însă te-aș ruga, dacă ți se pare ceva sau cineva suspect... - Desigur, domnule comisar. Vom vorbi la sfârșit. Emilia Cristache o însoțea, tăcută. Se făcu că nu-l observă pe polițist, ba chiar considera că prezența lui acolo stânjenește cumva evenimentul. - Maria, se adresă fiicei sale, nici aici nu ne dă pace? - Mamă, cineva l-a omorât pe Tudor, tu nu înțelegi? - Dar
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
787 din 25 februarie 2013 Toate Articolele Autorului arbori în iarnă Prin ramurile mele și ale tale se zbenguie păsările iubirii venite din lumile visului. În fiecare clipă lăsăm să cadă câte o frunză pe rădăcinile noastre asprite, și așteptăm tăcuți iarna să ne ningă cu cântecele amintirilor noastre. Am trecut prin primăveri cu râsul zglobiu, prin verile pline de focul iubirilor pline, prin toamnele pline de grație și pace și iată-ne acum cu iarna în plete Iubito, pipăie-mi
ARBORI ÎN IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351978_a_353307]
-
prea-'naltă o lamă de coasă. Doar spre amiază, ca un fantomatic abur rătăcit în oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută, numărându-mi pașii în gând, din doi în doi. Precum toiagul unui orb orice drumeag îl ține minte; la fel ca el, pe lângă mine o ia 'nainte spre-acel peron fără siglă, rece și pustiit, unde niciun tren n-a venit
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
de luptă sunt deja semnate! Onoare și credință! - Uraa! Uraaa! Uraaaa! Piepturile bravilor apărători ai păcii vibrară la unison. Bancherii și industriașii, sensi- bili cum sunt ei din fire, lăcrimau de fericire și de bucuria unui vis împlinit. Militarii ieșiră tăcuți și aspri, într-o ordine desăvârșită. În urma lor, industriașii, recunoscători celui pe care-l numeau deja în ziarele controlate de ei: Prințul Păcii, cerură voie să facă unele mici cadouri. Marele șambelan, având aprobarea președintelui, le dădu dezlegarea necesară. Cu
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
cel mai rapid, s-a dat jos cu noi să ne ajute să prindem o conexiune foarte strânsă, de câteva minute, cu alt tren. A stat cu noi până ne-a încredințat unui angajat de la calea ferată și a dispărut tăcut după ce ne-a ajutat. Serviciile sunt impecabile, profesioniste. In plus, NU așteaptă nimeni vreun bacșiș. De cele mai multe ori cei care oferă serviciile sunt și cei ce oferă mici atenții clientului, de exemplu se oferă bomboane în taxi. Vorbim de o
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
Pășesc gânditoare printre copacii tăcuți...; dacă m-ar întreba cineva în acest moment, la ce gândesc, nu aș ști ce să răspund... sau poate aș răspunde, gândeam la soare și mă întrebam, cât timp va mai străluci pe cer; poate gândeam la frunze și le
O LUME...IREALĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352426_a_353755]
-
Și rătăcită printre gânduri, O șoaptă m-a cuprins, Ivită-n umbra unor neguri Ce-n gene lacrime au prins. In lumea gândurilor mele, Clipă, de clipă plâng, Lumină dragă a vieții tale Și-al vieții mele amurg. Un dor tăcut Lui I.B. Atâtea toamne au trecut, Ducând pe a lor aripe, Un dor ce a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
lacrime au prins. In lumea gândurilor mele, Clipă, de clipă plâng, Lumină dragă a vieții tale Și-al vieții mele amurg. Un dor tăcut Lui I.B. Atâtea toamne au trecut, Ducând pe a lor aripe, Un dor ce a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire-mi curg, Pe frunze ruginite, Un dor tăcut e al meu amurg, De-amurguri tăinuite. Angela - Lucia
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
vieții tale Și-al vieții mele amurg. Un dor tăcut Lui I.B. Atâtea toamne au trecut, Ducând pe a lor aripe, Un dor ce a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire-mi curg, Pe frunze ruginite, Un dor tăcut e al meu amurg, De-amurguri tăinuite. Angela - Lucia Drăghici Referință Bibliografică: Poezii de dragoste de Angela - Lucia Drăghici / Al Florin Țene : Confluențe
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
pe a lor aripe, Un dor ce a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire-mi curg, Pe frunze ruginite, Un dor tăcut e al meu amurg, De-amurguri tăinuite. Angela - Lucia Drăghici Referință Bibliografică: Poezii de dragoste de Angela - Lucia Drăghici / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1025, Anul III, 21 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
Nu fuma niciodată nervos, agitat... Aprindea o țigară doar pentru a o savura. Zeci de generații și-o amintesc. Alte pedagoge s-au schimbat...au plecat, au născut, s-au mai îmbolnăvit...ea, niciodată! La vârsta pensionării, s-a retras tăcut. Avea un apartament cochet, ”muzeul ei”, rodul celor 40 de ani de serviciu. Neavând copii sau alte rude, pe la 80 de ani, s-a încredințat unei vecine, cu care mai fuma la o cafea. Vecina, de cum s-a văzut cu
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
statornică!) - martoră mută la toate evenimentele, dar și parteneră de dialog nocturn și diurn, poetul se lasă mângâiat, învăluit și chiar învelit de această misterioasă făptură, într-o emoție aproape tangibilă. În această atmosferă tainică “Când viorile dor” - “semn de tăcută tristețe” poetul “lasă arcușul / să lunece liber, / pe coarda gingașă”. Tot ce-i mai sfânt se adună în aceste acorduri de vioară, ca de pasăre măiastră. Dar ce nu a făcut poetul pentru ca iubita lui de o viață să revină
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN "CU VOI" Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN „CU VOI” prof.dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / Ogrea mizantropie. (George Bacovia, Ego) Cuvinte cheie: anamneză, sentiment, retrăiri, Bacovia, plumb 1. Sensul legăturii poetului cu umbra retrăirilor sale Într-un sens anamnetic, versurile poeziei care deschid
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
amorțire...”, descrie în câteva cuvinte versificate o stare de trecere dintr-o dimensiune în alta. Marele simbolist român creează sugestii și dă imaginilor, aparent nelumești, împliniri reale. Însăși poezia sa este o împlinire a imaginii imaginate a anamnezei: „Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / O grea mizantropie” (Ego, 1965:136). El devine mai puternic și creează o lume pe care și-o imaginează în furia descompunerii și a nepăsării și, poate, de
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
137), iar cimitirul nu vă va inspira liniștea și clipele profunde de meditație. Bacovia nu s-a născut pentru lumea profană, ci doar pentru omul care îi înțelege eul și îi petrece cuvântul în sens: „Iar studiul crește cu tactul tăcut... / O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște” (Amurg, 1965:139). În concluzie, retrăirile lui Bacovia rămân doar mișcări energetice pe care singur și le recunoaște ca unduiri ale unei lumi neînțelese. 2. Anamneza și înțelegerea sensului vieții prezente Teama, firească
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Poezie > Credinta > LUPUL ALB Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe stânca lui se cuibărise umbra, Chiar renii se temeau să dea târcoale, El, Lupul Alb, pe țancurile goale, Privea tăcut, spre depărtare, tundra. Pierea lumina'n cergi de întuneric ... Tălăzuiau doar gloate disperate, Lăsând în urmă, în cenusă, sate Și fum mânjind un orizont asferic. Zorind spre moarte, i-au uitat povața Și'n goana spre nimic pierdut-au urma
LUPUL ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352597_a_353926]
-
Andrei, simțeam cum lumea laică mă atrăgea tot mai mult, iar părerile tatălui meu începeau să crească în importanță, minimalizându-le pe cele ale bunicului meu. Între timp el îmbătrânise și devenise mai închis în el, mai puțin exuberant, mai tăcut și meditativ, iar personalitatea tatălui meu devenea tot mai puternică și mai seducătoare. Parohul bisericii în care am fost botezat nu mi-a dat la timp certificatul de botez și nu am putut susține examentul la seminarul teologic, așa că am
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
reușit să-l determine să demisioneze pe președintele Richard Nixon (vezi afacerea “Watergate”), iar pe președintele Bill Clinton l-a adus în fața Congresului SUA și l-a umilit, atunci când a greșit (vezi scandalul Monica Lewinski). În ambele cazuri, o presă tăcută sau obedientă ar fi lovit în interesele cetățenilor. Nicholas Buda: Ce se întâmplă dacă, spre exemplu, un președinte al României sau un guvern al României face treburi bune pentru țară. Care ar trebui să fie reacția presei? Una critică sau
JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABA, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RASPUNDE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350501_a_351830]
-
din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului se făcea că ne iubeam pe fânul de curând cosit, mirosea a levănțică prin poieni de albăstrele, Doamne, ce frumos era, tremura prin aer vântul, luna-n pânze aurii , stampă pe-un pământ tăcut, își vărsase tot năduful peste fericirea noastră, muza mea patetică se-anina de umbra-mi vie și cu pieptul sfâșiat de atâtea amintiri deschidea cenușa vremii aprinzând focuri mocninde; ne-amăgeam cu vorbe dulci și săruturi otrăvite, eram parcă-ntr
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
din generația destinată nu doar temniței, dar și sinistrei reeducări de la Pitești, puse pe cale și dirijate de tot ceea ce comunismul avea mai abject. Una era să petreci ani grei de închisoare laolaltă cu camarazii aceleiași suferințe, și chiar luni de tăcută recluziune într-o celulă izolată, și alta să treci prin convulsiile fizice și morale provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
n-ai știut, că din privire, sorbindu-ne unul pe altul, ne-am trezit că necunoscutele numai buzele pot să le știe când unele pe altele se-ntreabă silabă cu silabă. Și tu și eu, unul în altul am înflorit tăcut, uitând să-ți spun că vreau să te sărut. Sfios eram, dar mai ales uituc în anii de liceu. ------------------------------------------ DUMITRU ICHIM Kitchener, Ontario mai 2014 Referință Bibliografică: Dumitru ICHIM - VERSURI DE MAI / Dumitru Ichim : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
era explicabil ce vedea. Încercă timid unele ipoteze, dar renunță imediat la ele când își dădu seama că sunt mult prea stupide, mai ales pentru un om a cărui imaginație depășea categoric nivelul emisiunilor televizate de culturalizare a maselor. Rămaseră tăcuți o vreme, fiecare cu gândurile lui. Dar, cum era deja ora de sosire a personalului, în scurt timp, în jurul lor se adună elita științifică a spitalului, profesori, conferențiari, medici de renume, rezidenți, ba chiar și câțiva infirmieri. Se aprinse obișnuita
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
sure, zefirul ce oftează... Lovindu-ma de piscuri, mă unduiesc spre tine. Se-aud departe-n zări, nori gri care nechează Și-n tropotul pădurii se nasc acorduri line. Eu sunt, în gândul tău, clipă neașteptată... Și din clepsidra vremii, tăcută, cad spre tine. Îți picur sărutări de jar, pe fruntea-ngandurata Iar tu îți împletești toți pașii către mine. Referință Bibliografica: Eu sunt... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosif descrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: „Caligrafiez iubirea cu litere de miere” ... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului” ... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând perla primei iubiri tăcute,/ Enigmă a Adolescenței. Emil Bucureșteanu este un roznovean, slobozean din județul Neamț, azi profesor de filozofie, pensionar, mângâindu-și cu privirea 13 cărți, dintre care îmi place a cita trei titluri năstrușnice: Student în filozofie. Pagini de dragoste, 2006, Sărutul
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]