2,223 matches
-
Probabil că nu. Tot ce trebuia să ia cu sine domnul J.L.B. Matekoni erau o valiză cu haine și calupul de săpun carbolic. Atât și nimic mai mult. CAPITOLUL DOI Sosește o clientă Va trebui să abordeze chestiunea cu mult tact. Mma Ramotswe știa că domnul J.L.B. Matekoni va fi fericit să locuiască pe Zebra Drive - era sigură de asta -, dar bărbații au mândria lor și va trebui să fie atentă la modul cum o să-i aducă la cunoștință hotărârea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
întâmplat, că moldovenii nu-s campioni la sprinteneală? Cu muntenii, e altă vorbă... Din dealurile Moldovei, prin hăul cosmic, descindem pe o misterioasă planetă. Planeta Micului Prinț (Întoarcerea din pustiu, după micul roman al lui Saint-Exupéry). "Muzica sferelor" generează, în tactul inimii ("limpede nu vezi decât cu inima"), o sonatină de rumori. Un poem în proză e dialogul dintre Micul Prinț și cel numit Omul. Ei, și nu doar ei, populează universul (microuniversul...) în care o ființă sau alta, care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prin fața lor. Cuprinde câțiva mântuiți îmbrăcați la fel, cu cămeșoaie de un alb îndoielnic, sunt rași pe cap și calcă târșit, cântând ca vai de lume. În fruntea lor, Sfântul Terentie, cu o aură asemănătoare celei a Sfântului Mavrichie, bate tactul cu toiagul înalt. Se îndreaptă spre Mărul lui Adam. La câțiva pași în urmă, vine un întârziat, evident dezorientat și privind uimit în toate părțile. Dă cu ochii de cei doi sprijiniți în toiege în fața colibei lui Sisoe. Se oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Divanul Sfinților Bătrâni! Și-oi cere să stea mărturie și Sfântul Mavrichie, aici de față. MAVRICHIE: Ba pe mine să nu mă amesteci în ciorba voastră! TERENTIE: Mai vedem noi... (pleacă foarte jignit. Ajunge în fruntea cetei, începe să bată tactul, cuvioșii reiau corul lor dezacordat.) SISOE: Ei, văzut-ai pe acest Terentie? Parcă ce-i el mai mult decât un sfânt, ca mine și ca dumneata? Da' fală arată cât pentru trei ca el. Văzutu-i-ai ucenicii, părinte Mavrichie? MAVRICHIE: Văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
semnat un acord la München. Führer-ul a obținut Sudeții. Scutură din cap, minunându-se: — Un miracol, nu-i așa? — Da, într-adevăr, am murmurat eu. — Cum, nu înțelegi? N-o să mai fie război. Cel puțin nu acum. Am zâmbit cu tact: — Da, este cu adevărat o veste bună. Înțelegeam perfect. Nu avea să mai fie război. Nu mai avea să fie nici un semnal din partea britanicilor. Și, fără asta, nu avea să mai fie nici vreun puci al armatei. PARTEA A DOUA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
le dădea multe exemple de urmat din pateric, din scrierile Filocaliei, iar ceea ce m-a impresionat pe mine a fost canonul pe care-l dădea tinerilor, acela de a citi în fiecare zi câte trei capitole din Noul Testament, explicând acest tact pastoral prin aceea, că dacă îl vei cunoaște pe Dumnezeu și cât de mult bine a făcut Iisus oamenilor, atunci vei lăsa lumea păcatului și vei petrece ceilalți ani ai vieții după învățătura credinței noastre. De unii părinți ai mănăstirii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sfătui ea. Dumnezeule, de ce trebuie să fie ele atât de drăguțe? Mi se face pielea de găină când mă gândesc că nici nu te cunosc bine și-ți oferă ace. Și ai văzut cum își flutură pletele? Câtă lipsă de tact. Gemenele veniră și se așezară lângă noi. Julie, toată numai zâmbet, le întrebă ce mai e nou. —Eu îmi deschid un salon de înfrumusețare de două mii șase sute de metri pătrați pe Bowery, spuse Veronica. Iar eu cumpăr un magazin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
tipul cu care erai logodită? Oamenii pun întrebări personale cu atâta nonșalanță. Felul cum te întreabă unii despre Brazilia, de parcă s-ar interesa de-o vacanță la Palm Springs sau ceva de genul ăsta, e de-a dreptul lipsit de tact. Ei bine, vreau să spun, hmmm. Pe vremea când mai făceam dragoste, era... la superlativ, i-am răspuns stânjenită. —Aha! Fii atentă!!! mă avertiză Fensler. Niciodată, dar niciodată, să nu te măriți cu bărbatul cu care ai avut cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
O, Doamne. Nu sunt sigură c-o să le cadă prea bine. — Chestia e... Mă opresc și iau o înghițitură de șampanie ca să-mi fac curaj, străduindu-mă să găsesc un mod prin care să le dau vestea cât mai cu tact. M-am gândit la asta toată ziua, iar și iar și iar. Să fiu partener la Carter Spink e visul pe care l-am avut de când mă știu. Premiul cel mare. E tot ce mi-am dorit vreodată. În afară de... cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
privesc pur și simplu din prag. Mâinile puternice ; gâtul arcuit ; felul în care se încruntă când dă din cap. Îmi dau seama imediat că nu e de acord cu ce spune Eamonn. Dar așteaptă, așteaptă să-și spună părerea cu tact. Poate că sunt mai bună la telepatie decât am crezut. Și, ca și cum și el ar fi telepatic, ridică privirea și îi citesc pe chip surpriza. Îmi zâmbește în loc de bun sosit - dar îl simt încordat. Cred că aceste ultime zile n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
clișeului: „Nepedepsit pentru atâtea nelegiuiri, condamnat pentru o greșeală neînsemnată”. Cu siguranță că intenția lui Naus nu era aceea de a-și bate joc de drept-credincioși. Nu i se puteau reproșa, la nevoie, decât o inconștiență vinovată, o lipsă de tact, un dram de prost-gust. Adevărata sa greșeală, din moment ce-i slujea țarului drept cal troian, a fost aceea de a nu fi Înțeles că, pentru o vreme, trebuia să se facă uitat. Mulțimi furioase s-au strâns În jurul imaginii răspândite, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se botoșește, cum s‑a întâmplat și cu Suze, apoi se luminează brusc. Atunci poți să‑mi împrumuți și mie pantofii tăi Jimmy Choo? Purtăm același număr, nu? — OK, zic. Sunt în șifonier. Ezit puțin, încercând să abordez problema cu tact. Nu vrei să‑ți împrumut și o bluză? Întâmplarea face să am exact bluza care s‑ar potrivi cel mai bine cu fusta ta. Cașmir roz cu mărgele. Foarte drăguță. — Da? zice Fenny. Da! Mi‑am tras pe mine bluza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Bonneville. Din care face parte și Sacha de Bonneville. Fosta iubită a lui Luke. Luke nu mi‑a spus niciodată că erau prieteni de familie. OK, n‑am să mă stresez aiurea. Doar fiindcă Elinor e atât de lipsită de tact încât să pomenească de familia lui Sacha. Nu e ca și cum ar fi pomenit chiar de ea. — Sacha e o fată atât de dotată, zice Elinor, închizându‑și pudriera cu zgomot. Ai văzut‑o vreodată făcând schi nautic? — Nu. — Sau jucând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
băgat în chestia asta atât de perversă. — De ce? zic, cu ochii mari. Ce te‑a pus să faci? Nimic, obsedato! Mă refer la faptul că suntem veri. — Oo. Mă strâmb, apoi îmi dau seama că e o lipsă totală de tact. Dar ce, nu e împotriva legii, nu? — O, Doamne, Bex! se vaită Suze. Asta mă face să mă simt mu‑l‑ult mai bine. Ridică cele două căni de ceai, le duce la chiuvetă și dă drumul la robinet. — Pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fost o statistică în plus în jurnalul de bord? Această ipoteză ar fi scutit-o de un moment dificil; când îl va privi în față pe Kane în ziua în care va ieși din comă și-i va explica cu tact, dar sincer, de ce îi refuzase, lui și celorlalți Intrarea. Ash remarcă expresia și păru preocupat. ― O problemă? ― Nu, zise ea, îndreptându-se, Deci asta-i situația. Ce-nseamnă asta? Deci ce e cu noi? Cu creatura asta? ― O interesantă combinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
împotriva crimei organizate și a ajuns să lupte împotriva bețivilor dezorganizați. S-a pregătit să combată marea delincvență și a sfârșit prin a combate micile stări de ebrietate atât de populare printre emigranți. Era iubit de toată lumea din cartier pentru tactul cu care prefera să dea amenzi decât zile de închisoare. Nimeni n-a murit anchetat de el și nimeni nu l-a acuzat vreodată de rasism. Și ar mai fi un amănunt care nu trebuie neglijat: Clovis e negru. Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
În stiluri diverse, În limbi diferite. A mai rămas, În memoria celor care l-au cunoscut, un ultim mohican al politeții, al relațiilor de lucru civilizate și relaxate; nu jignea niciodată, iar cînd ceva nu-i convenea, rezolva cazul cu tact și diplomație. A fost, da, EL a fost, inițiatorul spectacolului românesc modern (Cum vă place, 1961); și autorul manifestului teatral care cerea ruptura cu tradiția (revista Teatrul, iunie 1956). Am avut privilegiul să fim, o jumătate de secol, contemporani cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
eu te-am chemat să fii de față la evenimentul cu oasele recepționate de la pușcărie, tocmai pentru că te știu creștin și de-al nostru. Cu ascultare serioasă. Să mă ajuți, respectiv să mă susții la dispozițiile mele. Să procedăm cu tact și bunăvoință. Că dacă era să o luăm legal și motanmo, respectiv cum ar fi adică în spiritul indicațiilor de la partid, adică cu ăsta-i ordinul, executarea, asta scrie la document asta facem, fără discuții și analize psihice, crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dat permisiunea să vorbim despre întâlnire, chiar dacă, evident, asta urma să facem. Își ia geaca. Îl bate pe umăr pe Davey, îmi face cu mâna și se îndreaptă spre ușă. E grozav, nu-i așa? Încerc să-i răspund cu tact. Important e că voi vă înțelegeți. — Vorbești de parcă am forma un cuplu, zice el ștergându-și lentilele cu marginea cămășii. — Sunteți foarte apropiați. Se poartă nemaipomenit, susține el serios, și m-a ajutat enorm. — Nu am știut că obișnuiai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu folosim un ceas deșteptător? se interesează Finn. —Cel de la aragaz sau de la cuptorul cu microunde ar fi mai nimerit, încerc eu să-l ironizez. Jake ne privește un pic bulversat. —Nu-i o idee prea bună, continuă el cu tact. Puteți numi pe cineva care să arate spre ceas când s-a depășit timpul. Știu ce facem! sare Finn. Ca la fotbal. Un cartonaș galben după patru minute, care să te anunțe să te pregătești să termini, și unul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o porție. Nu pot să cred că și-a amintit, exclam în timp ce trec la atac. N-am mai fost aici de vreun an. —E un prieten vechi? se interesează Jake în timp ce stoarce niște lămâie deasupra anghinarelor. Trebuie să acționez cu tact, pentru că n-aș vrea ca Jake să intre la bănuieli. De fapt, e un amic al fostului meu prieten, zic cu prefăcută indiferență. Așa l-am cunoscut și ne-am înțeles foarte bine. Se vede. A fost foarte bucuros să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
hârtie roșie, un fursec cu ciocolată de la cafeneaua din colț. Asta chiar ajută. Pentru că se gândește la mine, pentru că le lasă pe birou, ca daruri, și nu mă silește să port vreo conversație ca să mi le dea, pentru că e ciocolată. Tactul lui Finn mă surprinde. Vanessa și Barney sunt în continuare logodiți, dar data nunții a fost amânată; între timp, merg amândoi la consiliere maritală. Vanessa nu-l mai sună deloc pe Finn. Nimeni nu spune ceva pe față la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
colț al acesteia și la fusta cea nouă care stă atârnată de ușa de la garderobă. — Cancer Research ? spune nedumerit, privind eticheta. Ce Înseamnă... — E un magazin, spun ușor sfidătoare. Un magazin second-hand. — A. Aprobă din cap cu Înțelegere plină de tact. Frumoasă cuvertură, adaugă zâmbind. — E o glumă, spun iute. E la mișto. Doamne, ce jenant. Trebuia s-o fi schimbat. Acum, Jack se uită uluit În sertarul deschis de la masa de toaletă, plin până la refuz cu farduri. — Câte rujuri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de chef, lângă el. — Și Jack... lucrezi și tu pentru companie ? spune tata, turnându-i un pahar de vin. — Se poate spune și așa, zice Jack după o pauză. Să zicem că... am lucrat. — Ești Între slujbe ? spune mama cu tact. Da, cred că se poate spune și așa. Chipul i se destinde Într-un surâs. — Of, of ! face mama cu compasiune. Ce păcat. Și totuși, eu sunt sigură că vei găsi tu ceva. O, Doamne. N-are nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cel mai bun învățător. (Nicolae Iorga) Dumnezeu a creat învățătorul și a întrebat îngerii cum ar trebui să fie acest dascăl. Îngerii au răspuns: „Să iubească copiii!”, „Să rămână veșnic tânăr, amabil, înțelegător, modest, creativ și corect”, „Să stăpânească prin tact pedagogic și talent un grup mare de învățăcei, fiecare având propriile idei și aspirații”. La auzul acestor cuvinte, Dumnezeu a spus: „Acestei ființe care primește atât de puțin și dă sau i se cere atât de mult, îi mai adaug
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]