2,970 matches
-
era drag. În Chios trăia ș-al regelui fiu, Zeul Apollo fiind-ui amic. Ei îl îndrăgeau pe cerbul zglobiu, Nelăsând să-i despartă nimic. Dar prințul era frumos și mândru... Numele său Kyparissos era. Iar în cerb avea un amic tandru, Așa cum legenda ne povestea. Însă într-o zi la vânătoare, Când ceasul rău,malefic,a sunat, Prințul zărește din întâmplare, Că-ntr-un tufiș,ceva s-a mișcat. Din arc,el sloboade-o săgeată, Ce crunta moarte aduce cu ea
LEGENDA CHIPAROSULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376750_a_378079]
-
frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al întâlnirii cu îmbrățișarea tandră a pământului. Dalia ca orice tânără fată care poartă în suflet speranța că într-o zi va întâlni iubirea paradisului pierdut și va merge pe cărarea care duce către o împlinire, către cineva care îi va întinde un braț și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
una din trăsăturile fundamentale ale poetului, care era modestia -ambele calități îi înnobilau caracterul și explică totodată marele număr de prieteni și apropiați, admiratori care s-au înfruptat cu fructele alese ale formelor lui de expresie și cu atitudinea generoasă, tandră și binevoitoare. Mi-amintesc că o dată fiind invitat (într-un moment neprielnic pentru starea sa de spirit) să vorbească despre Eminescu, a refuzat printr-un răspuns de mare subtilitate: trebuie să ai stare de Eminescu, să poți vorbi (despre Eminescu
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
zâmbind,Cu omăt pe trup de RomânieLegăn de visări, cu mir curgând -Graiul nost', limba română sfântăDe la daci străbuni, sclipiri în gând,Colț de rai ce sufletu-ți încântă.Luminat-ai, Doamne, cugetulCopt-ai grâul, frământat-ai pâineAlinat-ai, tandru, plânsetulîn descântecul limbii româneNu-i în lumea ast-atâta focJar de maci în trunchiuri de cuvinteAuriu din lanuri prinse-n jocCu albastrul cerului, cuminte,Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechiUnde spiritul în veci nu moareLimba noastră, giuvaer ... VI. GEORGETA RESTEMAN
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
cordului” găsim acest lucru și la Eminescu dar și la Veronica. Simțirile lor erau într-adevăr într-un dialog”, spunea într-un interviu maestrul Eugen Doga. Eugen Doga este cel mai mare compozitor contemporan al nostru, autorul valsului secolului XX - „Tandra și gingașa mea fiară”, care alături de altă lucrare - „Gramofon” - se află topul celor mai frumoase 100 de piese din toate timpurile. Creația sa este una vastă și cuprinde cântece, melodii lirice, muzică de balet, pentru spectacole de teatru și pentru
LANSAREA CĂRŢII DE ARII ŞI ROMANŢE „DIALOGURILE DRAGOSTEI” DE EUGEN DOGA de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375248_a_376577]
-
desface penupțial perdelele să vină Lumina Ta! Dinainte de a fi Albul scrumierei din vis a fost Albastrul ceainicului din Abis ----------------- -Cât e ceasul? Din zbor de paseri corbul ciripește prin lumini în șiraguri... Acum îți vorbesc sacadat ca un Dans tandru, diamantin-E noapte-zi? Referință Bibliografică: ALEGORICEI MELE NENUNTIRI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ALEGORICEI MELE NENUNTIRI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372606_a_373935]
-
toate să fie noi și albe. Cearceaful scrobit ne zgârâia trupurile tinere, în loc să le mângâie, parcă vroia să ne transmită invidia celor care ne-au pregătit patul pe frumusețea și tinerețea noastră. Dar cine ținea cont de asta? Cu îmbrățișări tandre, i-am cuprins corpul subțire, trăgându-l spre mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
relaxată, mă strânse în brațe. Simțise explozia fluidului invadându-i corpul, iar eu eram terminat. Lipsa practicii și vârsta tânără își spuseseră cuvântul, nu am mai rezistat senzațiilor plăcute transmise în toți senzorii creierului meu de către Genny. Mi-a șoptit tandru la ureche, parcă îi era teamă să nu fie auzită de cineva: - Ce plăcut a fost și câtă teamă am avut de această întâlnire! - Te-ai speriat degeaba! Ai văzut ce ușor a fost? Păcat că nu ai reușit și
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
pentru că îi stăpânea toate gândurile, îi alerga prin vene cu fiecare picătură de sânge dar mai ales devenise unicul locuitor al inimii lui! Și reușise asta fără să și-o propună! Prin blândețea ei, prin seninătatea, ei prin natura ei tandră și iubitoare. Mamele lor fuseseră mai mult decât vecine, fuseseră prietene bune. Se ajutau și se sprijineau una pe alta de câte ori aveau nevoie... Oftă lung și se așeză pe bordură. Nu avea chef să intre în casă. Își așeză coatele
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372696_a_374025]
-
că la asta mă gândeam eu când tremuram de frica înecului? - Lasă că nu te înecai după cum avea grija ta să plutești ori să-i stai în brațe, o tachină Ana pe fată. Iar tu nu conteneai să-l îmbrățișezi tandru de gât. Referință Bibliografică: UMBRA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
te desprinzi cu lumină Punând straturi pe pământul care se miră; Iarnă cladită din umbră, cu chipul livid, Maica-ta-nghețată îți pune cunună de stele, Etalându-ți candoarea-n aerul translucid Geru-și întinde sclipirea pe ele... Se rotesc clipele, tandru, pe nori amețiți Iar fulgii se-nvârtesc pufoși ca niște pui, În tabloul cu zăpadă-s doi îndrăgostiți, Se-aude printre gânduri -iubirea firii lui- ! Referință Bibliografică: IARNĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26
IARNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372748_a_374077]
-
-ntr-o zi pentru o altă domniță și-i vei scrie dânsei cu a ta aurită peniță. Am atâtea pe suflet și nu pot să le spun, se-adâncesc în mine gânduri ce le transpun în soldăței ai iubirii noastre tandre, crezând cu ardoare-n a inimii-ți meandre. Referință Bibliografică: PIEI, SINGURĂTATE! / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Irina Bbota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PIEI, SINGURĂTATE! de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372806_a_374135]
-
timpul, până pe la orele șaisprezece, au mai apărut, fiind tot invitați și stimulați, poeta dezinhibată, cea care în versuri semăna cu Sapho, iar în realitate cu moartea, poeta romantică, o arătare care-i punea oricând în dilemă pe geneticieni, poetul tandru, un rezervist cu veston și apucături de caporal, marea poetă a celor mici, o babă toxică, clonțoasă și păroasă, poeta diafană, cu alura ei de balenă eșuată, Marele Dramaturg, un îngâmfat certăreț vestit pentru dramele sale cu oțelari fruntași, iar
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
ceva pe soție. Privi nedumerită spre Doina, ridicând din sprâncene și din umeri, a întrebare. Aceasta îi făcu semn să aștepte. Când în sfârșit Doina află despre ce este vorba și-l luă de gât pe soțul său sărutându-l tandră, fața Adrianei se lumină. I se confirmase supoziția că cei doi nu se certau, ci mai mult se jucau. Când i s-a spus despre ce este vorba, desigur că și ea s-a bucurat folosindu-se de singurul cuvânt
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
textul și gustul pentru vibrația societății, dar mai ales pentru concret, fac ca etapele acestei poezii să aibă convergență spre un punct comun: înțelegerea și definirea „Fabricii de filozofi”, a genezei vinovăției statului, pândită de angoase, dar și protejată de tandra și lucida natură, a ființei însetată de lumea mitică, „Odă lui Zeus”, dar și ancorată în lumea iarăși mitică a cotidianului „În România, astăzi”. În filozofia poeziilor lui Alensis De Nobilis, timpul, spațiul și cotidianul ca forme ale percepției interne
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
dezamăgire superba înnoire a codrilor de-aramă. Stau și admir. Adie prin crengile uscate de-atâtea ierni ciudate,un vânt ce le reînvie și-o sfântă armonie tot trupul mi-l străbate când din singurătate cânt plin de bucurie. O tandră tinerețe îmi mângâie ființa. Îmi văd arzând dorința și nu mai simt tristețe. Alung,dar cu blândețe,durerea,neputința și las ca biruința noi zboruri să învețe. Ce s-a-ntâmplat,o,Doamne,cu mine dintr-odată, că-i primăvară
STAU ŞI ADMIR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373193_a_374522]
-
e dor de înflorirea gândului curat De înverzirea sacră din lunile de mai De mugurul iubirii ce crește adăpat De ploile de har ce-l udă din înalt. Mi-e dor de primăvara ce vine cu alai Și ne privește tandru dintr-un ghiocel Îmbrățișându-ne cu bucurie și cu drag Și înverzind iubirea în fiecare om. Mi-e dor de clipa albastră a zorilor în geam Ce vin cu brațe pline de viață și de flori Cu degete de soare
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
mii de șoapte Ce încălzesc cu drag din nou natura S-au adunat iar astrele în noapte Să vadă cum va înflori grădina. Din doruri s-au născut buchete de iubire Din flori de sub zăpezile ce dor Cu mâinile ei tandre venind cu măreție Primăvara aduce al dragostei fior. Sub cerul luminat de aprinse taine Un dulce licărit se-aude în văzduh E ghiocelul tandru în albele lui straie Zâmbind gingaș în somn ca și un prunc. Și un suspin înmiresmat
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
doruri s-au născut buchete de iubire Din flori de sub zăpezile ce dor Cu mâinile ei tandre venind cu măreție Primăvara aduce al dragostei fior. Sub cerul luminat de aprinse taine Un dulce licărit se-aude în văzduh E ghiocelul tandru în albele lui straie Zâmbind gingaș în somn ca și un prunc. Și un suspin înmiresmat se aude De prin colini de noapte străbătute Ca un sărut de rugă pe gene de zambile În taină mângâiate de raze dulci divine
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
juca râzând șotron În fața gării, pe peron, Sărind pe un picior de vânt, Cu fața înclinată spre pământ, În păr cu frunze ruginii, Cu ochii iscodind copii. Toamna juca râzând șotron, În fața gării, pe peron; Neputincioasă și bătrână, Se sprijinea tandru cu-o mână De plopii încărcați de ciori, De plopii goi, înfipți în nori. Toamna juca râzând șotron În fața gării, pe peron, Aruncând cu-n ciob de vară Găsit undeva, pe-afară, În micile pătrate desenate Cu galbenul din frunzele
TOAMNA JUCA ŞOTRON de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373287_a_374616]
-
joc de oamenii simpli și neajutorați, pentru că ața se rupe acolo unde-o tot înnozi ca să cârpești și să tot cârpești ... Nu se știe ce resorturi ale minții au făcut ca pentru o clipă să-i revină în fața ochilor dialogul tandru dintre băiat și mama lui și pe care Dâră nu l-a uitat, promițându-i pe patul de suferință surorii sale Vergina că dacă va supraviețui ei să i-l spună băiatului în toată simplitatea și nevinovăția lui. Numai că
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Liviu Apetroaie. Din cele prezentate de Tucu Moroșanu, mi-au plăcut în mod deosebit ultimele două strofe din poezia „O arcă - Bucovina”: „Și universul se restrânge parcă, / De-atâta nins văzduhu-i ostenit / Și toată Bucovina e o arcă / În legănare tandră către mit./ Ea duce tainele din vremea veche, / Cu datini smulse greu de la înec/ Și-o seminție mândră, nepereche, / Ce-și trage nemurirea la edec.” Nu cred că este nevoie să explic de ce mi-au plăcut. Dragostea de ținutul natal
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin acest volum, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la afi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste. Lucrarea de față conține subiecte și probleme de o actualitate dureroasă
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
dimensiunile lirici poetei timișorene, laitmotivele care o particularizează: câmpul încărcat cu maci, peste care fluturii animă viața, ca pe un vis frumos. Poezia Vandei Ines Popa este, fără îndoială, o poezie romantică izvorâtă din ape curate, de o frumusețe aparte, tandră și versatilă. Ines Popa nu face artă doar de amorul artei, ci mai întâi o trăiește, o inspiră și apoi o transformă în emulație lirică. Există ”creatori” care scriu conformându-se în totalitate vremurilor, fără să manifeste sentiment, fără să
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]