2,374 matches
-
unor autobiografii și opere literare scrise de femei au înregistrat, la rândul lor problemele pe care le ridică încercarea de a înțelege scrierile feminine atâta vreme cât se urmăresc criteriile-standard ale unei bune narațiuni (de exemplu, Bateson, 1989; Belenky, Clinchy, Goldenberger și Tarule, 1986; Duplessis, 1985; Heilbrun 1989; Rabuzzi, 1988; Woolf, 1929/1957). Mai mulți dintre ei au obiectat, arătând că standardele unei povești bine construite sunt stabilite de bărbați, fiind astfel, relevante doar pentru poveștile, viețile și relatările bărbaților (Mason, 1980; Woolf
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
New York. Barnett, W.S. (1993), „Benefit cost analysis of preschool education: Finding from a 25-year follow-up”, American Journal of Orthopsychiatry, 63(4), pp. 500-508. Bateson, M.C. (1989), Composing a life, Atlantic Monthly Press, New York. Belenky, M.F., Clinchy, B.M., Goldenberger, N., Tarule, J.M. (1986), Women’s way of knowing: The development of self, voice and mind, Basic Books, New York. Biber, D., Finegan, E. (1989), „Styles of stance in English: Lexical and grammatical marking of evidentiality and affect”, Text, 9 (1), pp. 93-124
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
girls & psychoterapy: Reframing resistance, Harrington Park, New York. Glaser, B., Strauss, A. (1967), The discovery of grounded theory, Aldine, Chicago. Gluck, S.B., Patai, D. (eds) (1991), Women’s words: The feminist practice of oral history, Routledge & Kegan Paul, New York. Goldberger, N., Tarule, J., Clinchy, B., Belenky, M. (eds) (1996), Knowledge, difference and power: Essays inspired by women’s way of knowing, Basic Books, New York. Goldstein, K., Scheerer, M. (1941), „Abstract and concrete behavior”, Psychological Monographs, 53 (2), pp. 1-151. Gorkin, M., Othman
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în timp ce, dacă ar contribui amândoi, fiecare ar câștiga 3 dolari. Este aici un caz tipic în care optimul individual duce la un rezultat care nu asigură un beneficiu mutual, nu este un optim social. Noțiune fundamentală în teoria alegerii raționale (TAR), optimul social înseamnă acea combinație a strategiilor individuale care asigură un beneficiu maxim pentru fiecare participant, ținând cont de interacțiunea intereselor, a capitalului investit, a costurilor și, într-o formulă mai complicată, a altor factori. De reținut că, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înțelegeri (schimburi) reciproce, este mai evidentă și acută atunci când numărul actorilor implicați în „joc” (în cazul nostru, proiectul comun) este mai mare de doi. O importantă precizare trebuie făcută aici, și anume că ne situăm pe terenul teoriei alegerii raționale (TAR) și că, în spiritul ei - tratat în speță de J. Coleman (1990) -, conceptul de normă are un conținut foarte specific, operaționalizat pe problema alegerii raționale: „Aș spune că o normă privind o acțiune specifică există atunci când dreptul social definit de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau bazat pe reguli formale impuse de o personalitate autoritară, ci mai degrabă un drept definit informal, prin consens social. S-ar părea că definirea normelor sociale în felul de mai sus exclude normele internalizate. Ceea ce nu este cazul, analiștii TAR recurgând la următoarea stratagemă: individul care desfășoară o acțiune își aplică sancțiuni propriei acțiuni. El trăiește interior o recompensă, dacă a realizat o acțiune în concordanță cu norma internalizată, sau resimte interior un gen de pedeapsă (disconfort) dacă acțiunea performată
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
potențialul celor ce dețin dreptul de control asupra acțiunii actorilor de a aplica sancțiunile. Sigur, nu înseamnă că sancțiunile sunt și necesare totdeauna, ci înseamnă că actorii sunt conștienți de posibilitatea de a fi sancționați. Mecanismele sancționării sunt tratate în TAR tot în termenii mai specifici ai capitalului, costurilor și beneficiilor, ceea ce este cunoscut și ca problema de ordin secund a bunului public (the second order public good problem). „Bunul public”, așa cum indică și exemplul inserat în textul de față, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui Esop cu privire la sfatul șoarecilor. Sfatul șoarecilor s-a reunit pentru a discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau mai multora dintre beneficiari” (p. 273). Respectiv, capabilitatea depinde de extensiunea, intensitatea și natura relațiilor sociale existente între beneficiari, în care puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni individuale. În ce măsură reușesc? Mă voi opri la a extrage, din panoplia observațiilor critice ce se aduc, una de semnificație mai largă și cu implicații mai ample: normele la care se referă TAR sunt mai degrabă reguli de cooperare în vederea realizării unor scopuri specifice. Unde sunt însă normele mai generale care dau seama de invarianța transsituațională și transindividuală a unor conduite și, în același timp, de diferențele dintre culturi, etnii, ere istorice? Și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre culturi, etnii, ere istorice? Și, mai ales, admițând ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate în constelația personalității și funcționând ca vectori motivaționali de rang înalt -, de ce TAR nu a inserat în efortul ei explicativ factorul axiologic? Existența unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unele inscripții au dispărut după ce fuseseră copiate, În Evul Mediu și mai apoi, rămînÎnd, În mod evident, o sursă epigrafică intermediată de un manuscris. Unele dintre aceste inscripții care au dispărut după copiere au fost redescoperite, impunînd reordonări ale inven tarului epigrafic. În situația tipică Însă, inscripțiile păstrate sînt autentice, În timp ce textele literare ne sînt cunoscute nu Într-o formă originală, ci numai prin copii (făcute avînd ca model alte copii, Într-o serie incontrolabilă, atît prin dimensiuni, cît și ca
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau cronologic (în suc cesiune temporală/cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exemplu de caracterizare: "Cei născuți în zodia taurului răspund următorului tip: cap rotund, păr bogat, frunte largă, ochi pătrați, umbriți de sprâncene mari și negre; cu vene subțiri de un roșu sângeriu; nas gros, cu nări mari rotunjite; buze groase; tari în mâini, dar slabi în picioare. Temperament agreabil, caracter bun, pioși, drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți, economi pentru ei, dar largi pentru alții. Pe de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a programelor exemplu în limbaj C pentru realizarea de anumite aplicații cu acest timer. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 93 Figura 4.15 Structura internă a timerului Timer A3 Registrul temporizator/numărător pe 16biți, TAR, este incrementat sau decrementat, în funcție de modul de operare configurat, la fiecare front crescător al semnalului de tact. Conținutul său poate fi citit sau scris prin software. La depășire (overflowă, registrul TAR poate fi configurat să genereze o întrerupere. Registrul TAR
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
internă a timerului Timer A3 Registrul temporizator/numărător pe 16biți, TAR, este incrementat sau decrementat, în funcție de modul de operare configurat, la fiecare front crescător al semnalului de tact. Conținutul său poate fi citit sau scris prin software. La depășire (overflowă, registrul TAR poate fi configurat să genereze o întrerupere. Registrul TAR poate fi șters prin setarea bitului TACLR. Această operațiune șterge de asemenea și configurarea divizorului de frecvență a semnalului de tact și direcția de numărare în modul up/down. Pe lângă registrul
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
TAR, este incrementat sau decrementat, în funcție de modul de operare configurat, la fiecare front crescător al semnalului de tact. Conținutul său poate fi citit sau scris prin software. La depășire (overflowă, registrul TAR poate fi configurat să genereze o întrerupere. Registrul TAR poate fi șters prin setarea bitului TACLR. Această operațiune șterge de asemenea și configurarea divizorului de frecvență a semnalului de tact și direcția de numărare în modul up/down. Pe lângă registrul principal TAR există și registrele modulelor de capturare și
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
fi configurat să genereze o întrerupere. Registrul TAR poate fi șters prin setarea bitului TACLR. Această operațiune șterge de asemenea și configurarea divizorului de frecvență a semnalului de tact și direcția de numărare în modul up/down. Pe lângă registrul principal TAR există și registrele modulelor de capturare și comparare TACCRx, care permit funcționarea flexibilă a modurilor de lucru de capturare și de comparare ale TimerA. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 94 Modurile de lucru
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
timer-ul ajunge la valoarea scrisă în TACCR 0. 111 Resetare/ Setare Ieșirea este resetată când timer-ul ajunge la valoarea scrisă în TACCRx. Ieșirea este setată când timer-ul ajunge la valoarea scrisă în TACCR 0. În modul de numărare continuu, registrul TAR este incrementat succesiv până la valoarea maximă 0xFFFF, moment în care are loc depășirea și numărătoare reîncepe de la zero. În figura alăturată se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la ieșirea CCR1, în funcție de modul de lucru ales. Capitolul 4 Dispozitivele periferice
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
și numărătoare reîncepe de la zero. În figura alăturată se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la ieșirea CCR1, în funcție de modul de lucru ales. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 95 Figura 4.16 Funcționarea TAR în modul continuu și semnalele de la ieșirea TACCR 1 Modul continuu permite generarea simplă a mai multor intervale de timp independente, de lungime dependentă de valorile înscrise în registrele TACCRx, conform figurii alăturate. În întreruperea corespunzătoare fiecărui modul TACCRx trebuie
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
o altă întrerupere la scurgerea unui nou interval. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 96 Figura 4.17 Generarea a două intervale de timp independente în modul continuu În modul de numărare up, registrul TAR este incrementat succesiv până la valoarea maximă înregistrată în TACCR 0, moment în care are loc depășirea și numărătoare reîncepe de la zero. În figura 4.18 se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la ieșirea CCR1, în funcție de modul de lucru ales
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
ieșirea CCR1, în funcție de modul de lucru ales. Acest mod permite generarea simplă, fără intervenția procesorului, a impulsurilor modulate în durată (PWMĂ. Figura 4.18 Modul de lucru up și semnalele posibile la ieșirea CCR1 În modul de numărare up-down, registrul TAR este incrementat succesiv până la valoarea maximă înregistrată în TACCR 0, moment în care TAR începe să fie decrementat. La atingerea valorii zero reîncepe incrementarea iar procesul continuă în buclă. În figura alăturată se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
procesorului, a impulsurilor modulate în durată (PWMĂ. Figura 4.18 Modul de lucru up și semnalele posibile la ieșirea CCR1 În modul de numărare up-down, registrul TAR este incrementat succesiv până la valoarea maximă înregistrată în TACCR 0, moment în care TAR începe să fie decrementat. La atingerea valorii zero reîncepe incrementarea iar procesul continuă în buclă. În figura alăturată se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la ieșirea CCR2, în funcție de modul de lucru ales. Acest mod permite generarea simplă, fără intervenția
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]