344,328 matches
-
anume dimensiune mistică a acestora, nu este o întîmplare sau un simplu citat al naturii substanței, ci o componentă voluntară a creației, asumată pe deplin și pregătită îndelung. Unitară stilistic, spectaculoasă formal, gîndită coerent, novatoare și de o impecabilă acuratețe tehnică, această expoziție a lui Alexandru Ghilduș este și o demonstrație de forță în ceea ce privește relațiile artistului cu propriile-i limite și, în același timp, cu limitele reci ale materialului. Performanța de ansamblu a unei asemenea expoziții este, dincolo de elementele deja enumerate
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
propriile-i limite și, în același timp, cu limitele reci ale materialului. Performanța de ansamblu a unei asemenea expoziții este, dincolo de elementele deja enumerate, capacitatea de a oferi un model, aproape ireal, de rafinament al gîndirii plastice și al execuției tehnice, iar riscul major care o pîndește din umbră este acela al căderii în calofilie, din exces de rafinament, și în narcisism, din exces de îndemînare. Dar cum acest risc a fost acum ocolit cu multă prudență și cu tot atîta
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
mare putere europeană. Se amestecă și în treburile Poloniei și ale Danemarcii, dar cu o istețime șireată care-i făcu, pentru el, aliați. Dar îl aștepta o cumplită înfrîngere. În noiembrie 1711 sultanul declară război lui Petru, nu fără ajutorul tehnic al regelui Suediei. Turcia era, atunci, singura putere în stare să stăvilească revărsarea împărăției ruse. Turcii adunaseră o armată uriașă (300.000) față de 40.000 cîtă strînsese, cu greu, Petru. Și îmbătat cu victoria asupra suedezilor (mai ales în vestita
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
a fixat Schubert proiectul în cea de a treia piesă. Cu Mihaela Ursuleasa suntem într-un climat de comunicare în care nu mai este timp pentru a considera, la adevărata lui robustețe, incisivitate, control, tocmai ceea ce este reazem: extinsa disponibilitate tehnică, anulând dificultatea ca stare de tensiune. Mai curând percepem cum fiecare sunet are valoare și în sine ca un corp sonor rotund, cu transparențe lucioase sau umbre felurite în clar obscur. Grupurile de sunete (mărgele?) se încarcă de sens și
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
fapt explică într-o măsură convingătoare acea situație, aparent ciudată, invocată la început; anume zilele de glorie și mai apoi anii grei de uitare. Primele sînt chiar efectul acestei neobișnuite îndemînări a pictorului, extinsă pe un spațiu foarte larg: îndemînare tehnică, îndemînare tactică, îndemînare strategică, îndemînare în actul de comunicare cu piața de artă și cu actorii ei individualizați. Figură artistică rece, mai degrabă absentă din punct de vedere afectiv, Eustațiu Stoenescu este disponibil pentru orice tip de solicitare și este
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
ireproșabilă. Cu asemenea instrumente era imposibil ca, din punct de vedere mecanic, el să lucreze ezitant, caricatural și derizoriu, așa cum sînt realizate bietele obiecte ce-i sînt atribuite. Dincolo de aceste observații stau nenumărate argumente de ordin factologic, estetic, istoric și tehnic pentru care acest spațiu nu este suficient. Cert este, însă, că atît atentatul la opera brâncușiană prin ,,restaurarea" lui Varia, cît și atentatul prin falsuri, denotă un singur lucru: istoriografia noastră de artă nu a reușit, pînă astăzi, să instaureze
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
învingători pe primii. Dar cartea lui e o pledoarie - inevitabil pătimașă - concepută cu intenția de a schimba radical un Zeitgeist, dacă nu un raport de forțe. Steiner e dezamăgit de vîrsta la care a ajuns omenirea, nu doar pentru că invențiile tehnice și științifice ne iau ochii, lăsîndu-ne astfel deseori insensibili la adevărata creație, cea artistică. E drept că Internetul amenință să ia locul bibliotecilor, că în locul cărților ne chinuim să citim pe ecranul unui calculator. E drept că telefonia mobilă invadează
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
Cahiers... - "acea senzație a sublimului, acel veșmînt al intangibilului, pe care numai cinema-ul îi îngăduie spectatorului să-l mîngîie". Se vede că cinematograful, în loc să moară, e mai puternic, finalmente, decît orice regim politic, fără a mai vorbi de minusurile tehnice sau economice. Doar subcultura profesională ș.a.m.d. îi este fatală. Ar fi rațiunea secretă în virtutea căreia mai nici una dintre aceste revelații (cu excepții întîmplătoare) nu ajunge pe marile ecrane neaoșe ale meridianului nostru. Dar - revenind la premierele americano-bucureștene - există
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
atîta vreme, nu s-au mai putut auzi, la cinema, dialoguri în românește, le auzim acum, cu ocazia Țăcăniților. Dar cum? Sub forma unui dublaj nefericit, al unui film turnat - la noi - în franceză ( cu distribuție mixtă și cu echipă tehnică română). O banală subtitrare ar fi fost, în acest caz, o soluție mult mai igienică. Dar un subconștient "filmați, băieți, filmați, numai filmați românește" a stat, probabil, la originea unei așa-zise variante românești. Doar că dublajul trage filmul (și
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
Natură puternică și aproape inocentă, mai exact incapabilă de ipocrizie și de gratuități retorice, Ioana Bătrânu colorează tema în tonurile propriului său temperament și transferă interiorului ambiental dimensiunile celuilalt interior, ale eului său moral și afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
de certă descendență bizantină. Începînd cu deceniul opt, chiar cu primii lui ani, tendințele se diversifică și dinamica lor se accelerează. Deși, în mod curent, artiștii tineri continuă să rămînă în perimetrul genurilor consacrate și să ,,picteze" conform acelorași rețete tehnice, în fond lucrurile se schimbă decisiv. Pictura nu mai este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nici o glosă pe marginea idealității și nici măcar o subtilă formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Peisajul lasă o impresie jalnică. Avionul aterizează totuși cu o precizie matematică. Cu un sentiment de ușurare călătorii se supun controlului pașapoartelor. Printre cei care se îndreaptă spre ghișeul rezervat diplomaților, se află Charlotte Valentin, expertă în problemele de cooperare tehnică, detașată de la ministerul german de externe la ambasada Germaniei din București. Acesta ar fi începutul cărții lui Thomas Prinz. Un roman polițist, despre care unii cunoscători ai genului afirmă aici că ar fi primul "Diplomatenkrimi" în spațiul de limbă germană
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
directe, fără a impinge în sociologism ieftin și în sentimentalism gratuit. Așa cum întreaga experiență umană și culturală a lui Podlipny se poate ușor citi în subtextul picturii, întreaga vocație de pedagog se poate descifra în gîndirea artistică și în dimensiunea tehnică a lucrărilor sale. Există în concepția globală a artistului, dar și în gesturile sale imediate, o acuratețe a exprimării și o generozitate a construcției pe care le justifică, în mod cert, dincolo de nevoia de comunicare generică, o conștiință clară a
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
să facem singuri ce ne spun ăștia că uite, la Babadag și la Săcele s-au întîmplat nenorociri mari și vă rămîn copiii pe drumuri". Și oamenii își aduceau vitele și uneltele la sediul improvizat al CAP-ului. Seara, "conducerea tehnică", între care și tata, era chemată la ședință, la raion, iar bărbații plecau pe mare, la pescuit. În lipsa lor, femeile din sat se duceau la CAP și-și luau acasă vitele flămînde și uneltele. În fruntea acestor "anticomuniste" tot cam
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
a devenit un obiect banal, în viața actuală, dar încă nu s-au rezolvat toate problemele implicate în funcționarea și în utilizarea a ceea ce este, în fond, un instrument electronic, fie și foarte complex. Nu mă refer numai la problemele tehnice inginerești și nici chiar numai la cele de programare. Atenția fiind concentrată în special asupra problemelor de "hard-" și de "software", nu s-au remarcat suficient aspectele care par colaterale, dar în realitate sunt mult mai mult decât atât. Aș
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
că viziunea inginerească asupra C trebuie să însemne înțelegerea faptului că acesta nu constituie un scop în sine, ci el este menit să-l ajute pe om, iar în faptul de a fi ori nu funcțional intră nu numai aspectele tehnice sau cel mult de Lingvistică zisă "computațională", ci șí, cele relevate de diverși cercetători până acum, uneori, însă încă insuficient studiate - de natură lingvistică dar și psiholingvistică, psihologică, semiotică șí sociologică sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita înjurăturile - față de sunetele ieșite din pronunțarea cuvântului computer ca în limba română, la fel cum, de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
perspectivă inter- sau multidisciplinară sunt necesare. Această necesitate pare să devină din ce în ce mai vădit esențială. Dacă urmărim evoluția problematicilor din ultimii zece ani (mai ales după 1995), putem constata o dezvoltare în acest sens, în paralel cu o dezvoltare în plan tehnic, evidentă în Congresele relative la "Natural Language Processing" din anii '90. În schimb, însă, lipseau sau erau rare teme legate de comunicare, așa cum le vom detalia mai departe și care sunt abordate în alte ambianțe de cercetare (vezi, mai departe
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
timp prin deplasarea personală în diversele birouri sau clădiri). Această "corespondență" are șí particularitățile generale ale "scrisorilor", însă de multe ori este dorită chiar a fi un dialog. Dar acest dialog, oricât de rapid s-ar putea desfășura - în limitele tehnice actuale sau, probabil, chiar viitoare -, are particularități care constituie un oarecare "handicap" frustrant pentru utilizatori. Este vorba despre un dialog întârziat (în engleză i-aș zice delayed dialogue), mult mai rapid decât scrisorile (ca adresare - răspuns - replică etc.), dar lipsit
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
dialogue), mult mai rapid decât scrisorile (ca adresare - răspuns - replică etc.), dar lipsit de caracteristici ale dialogului (oral sau scris) în prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât și psihologice, lingvistice sau, în fond, psiholingvistice, însă șí de ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
multă punctuație, adesea lipsește șí punctul la sfârșitul frazei). Dialogul interuman prin C se realizează de mai multă vreme (prin "poșta electronică" în primul rând), însă abia de foarte curând s-a pus problema dialogului ca atare, descoperindu-se dificultățile tehnice în calea realizării lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
posibil -, iar în această rapiditate și "apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată". Numai semnalarea acestor inadvertențe, deci o perspectivă clar umanistă și de cunoaștere a realității umane a dialogului, a generat conștiința "problemei" și încercările tehnice, inginerești, de depășire a acestei situații (mai întâi prin înlesnirea rapidității propriu-zise a schimbului de replici, apoi prin primele încercări de a se înscrie pe ecranul partenerului A replica lui B, în dinamică, pe măsură ce se formulează ca lanț linear de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
apoi prin primele încercări de a se înscrie pe ecranul partenerului A replica lui B, în dinamică, pe măsură ce se formulează ca lanț linear de litere; desigur, va trebui să fie depășită șí această fază - iar aceasta este pe cale de realizare tehnică -, deoarece fragmentează prea mult replica lui B către A, astfel încât A poate eventual s-o întrerupă, când "a ghicit" restul literelor). Intercomunicarea prin C mai implică șí o altă fațetă, ale cărei particularități aș vrea să le semnalez. Și anume
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
și bune filme elvețiene. Să amintim interesanta retrospectivă dedicată celor 30 de ani de concurs de animație, găzduiți începând cu 1971 de "Zilele cinematografice" de la Solothurn. 46 de autori, 36 de opere - un recul istoric pentru a fi pregătite descoperirile tehnice, stilistice, tematice ale generațiilor viitoare de autori. O istorie în mers a unui gen ce și-a lăsat amprenta asupra Festivalului de la Solothurn și care, anul acesta, a fost vedeta a patru programe tematice: albastru sau cinematograful de animație, expresie
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]