2,938 matches
-
având un rol de menținere moderată a atenției între momentele de supraactivitate. Concluzie În contextul unei concurențe acerbe (mai mult de 200 de canale disponibile pe cablu), fiecare canal și fiecare emițător trebuie să înfrunte o provocare nemiloasă : captarea atenției telespectatorului care are tendința să schimbe în permanență canalul și determinarea acestuia de a sta suficient de mult pe un program pentru a recepta mesajul publicitar în întregime. Prin urmare, cine știe să „păcălească” mai bine atenția consumatorului are mai multe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întotdeauna la mâncăruri ușoare: fast-food, ciocolată, cartofi prăjiți congelați sau chipsuri etc. Cum poate reacționa mintea omului la injuncții atât de contradictorii ca a mânca și a slăbi? Mai multe experimente au favorizat înțelegerea mecanismului care se activează inconștient la telespectatori (mai ales la telespectatoare): mai întâi imaginile manechinelor foarte slabe le provoacă femeilor sentimente negative de inferioritate și de devalorizare. În a doua fază, nevoia de a se simți mai bine va duce la o pierdere a controlului alimentar și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
alimente care oferă plăcere, cum ar fi ciocolata. Nu este de mirare că reclamele pentru ciocolată sunt în același calup publicitar cu reclamele „glamour”, în care apar tinere cu fizic fuziform. Logica acestor imagini face apel la dinamica psihologică a telespectatorului care va încerca să-și ridice moralul mâncând după ce a constatat că nu este la fel de slab ca manechinele de la televizor. Problema este că alimentația compulsivă ne îndepărtează și mai mult de idealul care apare în mass-media. Idealul provoacă și mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în emisiune, ne place să facem tot felul de lucruri prin casă”. Acestea sunt tot atâtea moduri de a crea iluzia unei asemănări, a unui bagaj comun de trăiri și valori. S. Lennon consideră că eforturile acestea de a place telespectatorului contribuie la crearea a ceea ce se numește o legătură „parasocială”.Conceptul, introdus în 1956 de psihologii Donald Horton și Richard Wohl, desemnează o situație inedită în istoria omenirii și facilitată doar de comunicarea de masă. Între cele două persoane intervine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dispune de un mare număr de informații despre cea de-a doua, dar a doua nu cunoaște nimic despre prima. Legătura parasocială este foarte puternică între o celebritate și publicul lui, dar și între persoanele care apar la televizor și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dar a doua nu cunoaște nimic despre prima. Legătura parasocială este foarte puternică între o celebritate și publicul lui, dar și între persoanele care apar la televizor și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Starea afectivă pozitivă legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect care nu necesită nici măcar suscitarea unor amintiri autobiografice la telespectator, cititor sau ascultător. Era suficient să îi prezinte produsul dintr-o perspectivă narativă, incitându-l sa-și imagineze o situație anume. În acest experiment J. Escalas arăta voluntarilor reclame pentru pantofi de sport. Într-un caz, textul de lângă fotografie arăta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
435, p. 293. 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Amatorii de fotbal de pe Canal+ cunosc foarte bine avanpremierele care preced serile sportive. Aceste anunțuri au rolul de a stârni curiozitatea telespectatorului și de a-l convinge să-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu este precupețit pentru a îi arăta telespectatorului perspectiva unei întâlniri istorice. Montajul imaginilor și a vocii în off a făcut adesea să pară că este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul jurnalistului este cu siguranță de netăgăduit: reușește să dea impresia unei confruntări epocale și să stârnească curiozitatea telespectatorului. Însă apoi vine meciul și cum în orice meci de fotbal sunt timpi morți, driblinguri ratate, incertitudine legată de rezultatul final și adesea dificultatea respectivelor vedete de a răsturna soarta întâlnirii cu o lovitură de geniu. Meciurile de fotbal sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
adesea dificultatea respectivelor vedete de a răsturna soarta întâlnirii cu o lovitură de geniu. Meciurile de fotbal sunt adesea mai puțin ritmate decât montajele de imagini care le preced. În ciuda acestei disproporții evidente între produsul anunțat și produsul real, majoritatea telespectatorilor privesc întâlnirea de la un capăt la altul. Nu își spun: „Fir-ar să fie, este mai puțin decât ce mi-au promis!”. Totul se întâmplă ca și cum nu și-ar da seama de diferență. Conform fenomenului psihologic numit tendința de alegere
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus de ce, dar sentimentul există, brut și inexplicabil. Respingem sau primim cu brațele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru atragerea telespectatorului suficient de mult ca acesta să memoreze reclamele) este astăzi de natură emoțională și ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame, legea concurenței impune o lege simplă: propun din ce în ce mai mulți stimuli senzoriali pentru a captiva telespectatorul în câteva secunde, înainte de a muta canalul. Este prea rapid pentru a se forma un gând rațional. Ne place sau nu ne place ceva în doar câteva fracțiuni de secundă. Accept și respingere automate Mișcările de accept și respingere se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezintă un mapamond albastru în întregime, apoi decorul studioului e compus dintr-o serie de ecrane în majoritate albastre. Omniprezența albastrului pare a fi o caracteristică a acestui platou. Un experiment a arătat că albastrul are un efect relaxant asupra telespectatorului, încât are impresia că timpul trece mai repede. Din acest motiv, mai ales, ne simțim atrași de3 acest decor. Psihologul Gerald Gorn a așezat niște voluntari în fața unor reclame pe care apar, mai întâi, decoruri cu interioare de case sau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
punem electrozi în palmele voluntarilor, ne dăm seama că transpiră mai puțin dacă văd culoarea albastră decât pe cea roșie. Deși cauzele acestui efect sunt necunoscute, se pare că acesta există, totuși. Prezența fondului albastru în spatele prezentatorilor îl ajută pe telespectator să se destindă între paginile de informații și reportaje, al căror conținut este mai degrabă anxios. Prin acest joc dublu de tensiune (conținutul informației) și de relaxare (în special efectul culorii albastre) se satisface un principiu fundamental al dinamicii emoționale
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
joc dublu de tensiune (conținutul informației) și de relaxare (în special efectul culorii albastre) se satisface un principiu fundamental al dinamicii emoționale, principiul tensiunii și relaxării care permite modificarea propriilor reprezentări asupra lumii. Concluzie Ca mediu al imaginii, televiziunea supune telespectatorii unor efecte complexe determinate de culoare. Roșul provoacă, în general, un grad de excitare mai mare al organismului, în timp ce albastrul calmează. Fiecare culoare are influența sa asupra stării noastre emoționale, iar psihologia descoperă, încet-încet, care sunt acestea. Uneori, o simplă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fumat este oare ineficientă? Nu neapărat, după cum arată alte experimente. Psihologul Kim Witte a arătat că o amenințare extremă poate fi eficientă dacă este însoțită de recomandări precise pentru a scăpa de efectele nocive, precum și de cuvinte care dau încredere telespectatorului sau auditoriului. În unul dintre aceste studii ea a prezentat unor studenți cifre șoc despre mortalitatea provocată de SIDA (10000 de persoane mor pe zi, în lume, de SIDA), însoțite și de recomandări clare: „Puteți găsi prezervative în magazinele mari
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cum spun germanii, adică să o "ciocănești", ca la plăcile de faianță, dacă are sau n-are priză. Dacă vrei finanțare din străinătate, de pildă, de ce l-ar interesa pe un redactor de la televiziunea X, de ce i-ar interesa pe telespectatorii acelui post de televiziune tema aleasă de tine? Dacă îi interesează, cum trebuie să o tratezi, ca să fie și înțeleasă, ce informații trebuie să oferi? Acesta este un lucru esențial. Deoarece am trăit și în alte țări, dar și în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în partea de conținut? Să spunem că un regizor are un proiect pentru televiziune. Din partea televiziunii este desemnat, de obicei, un redactor (commissioning editor) în calitate de producător. Acesta va urmări, în principal, ca proiectul să își atingă scopul propus inițial și telespectatorilor să li se ofere ceva interesant. Producătorul poate să intervină în conținut, cine are ultimul cuvânt? Într-un final, producătorul poate impune anumite schimbări, și asta am cerut și eu. De exemplu, în cazul unui film de ficțiune, Când se
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sau la televizior, și să nu-și desprindă ochii de pe ecran. Televiziunea a ajuns un suport pentru publicitate, este diavolul din casă care ne șoptește ce să cumpărăm. Tot ceea ce se difuzează are drept scop final ca să-l facă pe telespectator să rămână în fața televizorului. Din acest motiv există atâtea emisiuni de un nivel intelectual foarte scăzut: din păcate, ele au o audiență foarte mare și clientul care a comandat publicitatea asta plătește. Care este astăzi statutul filmului documentar? S-a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
transmiți publicului, obișnuit cu libertatea de expresie: în România poți spune orice, poți face orice. Aici, libertatea de expresie trece dincolo de calomnie sau de pamflet. Ei bine, acolo atmosfera este aceeași ca în România anilor '80. Și e bine ca telespectatorii să știe aceasta, pentru a avea un tablou corect al realității. Ați avut interdicție de a merge în Ucraina. A fost pe 5 ani, începând din 2002. Pe ce motiv? A existat un comunicat al SBU, serviciul de informații ucrainean
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de material brut. Cum îl selectați, cum îl organizați? Experiența de la știri a fost utilă. Încerc, pe cât posibil, să sintetizez tot materialul în trei, patru rânduri, ca să văd dacă îi pot da caracterul unei informații brute cu care să rămână telespectatorii, măcar un titlu, ceva care să "vândă" materialul. Și atunci, de la aceste trei, patru rânduri, încep să dezvolt și să-l structurez în jurul unei idei centrale. Se întâmplă ca la vizionare să apară surprize? Există personaje care trec sau nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]