38,269 matches
-
el. O să găsesc alte metode. Să știi însă că o să te distrug!" (p. 95). Romanul are substanță, Greuceanu are har de povestitor, istoria captivează, firele care duc spre basm devin greu de sesizat cu ochiul liber. Autorul are însă, periodic, tendința de a le pune în lumină. En passant, aparent fără nici o legătură cu intriga polițistă care se derulează în planul principal, basmul își face simțită prezența, ca în această precizare de la pagina 89: "Ar trebui să mă apuc să citesc
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
wordpress.com); "unii își fac piar și se visează singuri miniștri", (antena3.ro/blog); "cei care încă mai consideră că-mi fac piar cu acest blog" (brandkreative.com) etc. În fine, surprinzător - dar nu inexplicabil, pentru că se încadrează în anumite tendințe ale limbii -, sigla substantivată devine, metonimic, chiar denumire a profesiei, deci substantiv masculin: "sfat pentru piari" (blogspot.com).
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
un arheolog care sapă tot mai mult dincolo de suprafața vizibilă și trecerea de la pictural la linear îi oferă prilejul de a explora chiar mai adânc viața interioară a modelelor așa cum este ea reflectată de învelișul lor trupesc... Nu există nici o tendință de a înfrumuseța trăsăturile personajelor. Dimpotrivă... Așezându-le în poziții ciudate, inconfortabile, neinteresat de sexualitate chiar și atunci când pictează nuduri, Freud expune fără milă, dar și fără ironie decăderea trupească. Gravurile de care artistul s-a reapropiat în ultimii 25
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
democrației din perspectiva cărora erau elaborate interpretările (pe care niciunul dintre actorii politici onorabili nu își permite să le conteste deschis) au dat acestor cărți o doză semnificativă de credibilitate, ele fiind un indicator cât se poate de precis al tendințelor din viața politică românească. Cortina de ceață, cel mai nou volum din această serie, are câteva particularități. În primul rând, a apărut la sfârșitul anului 2007, rupând simetria cu anii electorali. Apoi, statutul autorilor în percepția celor implicați în jocul
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
sau miniștrii care nu grăbesc deszăpezirea) ori externe (cu pericolul bulgar!). În plan ideologic, dincolo de unele poziții utile și justificate (vigilența față de administrația publică, formarea unei conștiințe civice, grija pentru aproapele nostru), s-au făcut simțite în chip enervant două tendințe care au prins rădăcini foarte repede la noi: consumismul, pentru care plata unui bilet e sacrosanctă și trebuie onorată imediat, orice întîrziere provocînd indignare, indiferent dacă aeroportul e în flăcări sau sub zăpadă - și discriminarea categoriilor care gîndesc altfel decît
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
noua a lui Beethoven, deoarece, printr-o mai bună cunoaștere reciprocă, se creează premisele înfrățirii oamenilor de pretutindeni, a solidarității rasei umane. Nevoia de comunicare cu lumea Iată însă că, pentru o cultură ca aceea a noastră, marcată de puternice tendințe localiste, de timiditate și stângăcie în ceea ce privește comunicarea cu lumea, noile facilități își croiesc cu greu drumul. Poșta electronică și internetul îi inhibă încă pe mulți intelectuali (în contrast cu telefonul mobil, la care oamenii s-au adaptat mai ușor, deoarece acesta răspunde
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
excelență, demersul putea fi revendicat și de imagologie, și de medievistică, și de istoria religiilor, a geografiei și cartografiei, de antropologia culturală. Este limpede că, plasându-se prin cartea sa într-un unghi în care se întâlnesc ori suprapun atâtea tendințe, Corin Braga realizează o performanță din familia celor frecventate de Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu ș.a., oferind - celor ce se simt chemați de o asemenea reflecție - motive pentru a proiecta o nouă taxonomie științifică. Mai mult decât neîndoielnica reușită a
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
rost are să fii erou dacă nu arăți ca unul?". Din punctul de vedere al combatantului evenimentul înălțării steagului a fost secundar, el cîștigă în semnificație prin tot ceea ce fac soldații în luptă. Nici la Spielberg nu lipsesc momentele "patriotice" cu tendință, inserate cu acribie de regizor, însă la Clint Eastwood aura a dispărut lăsînd locul acelei hiperrealități pe care o generează războiul. Filmul este lipsit de poezia din La hotarul dintre viață și moarte (The Thin Red Line,1998) al lui
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
detaliul sîngeros, însă el nu este speculat, fetișizat. Nu avem nimic din furor heroicus al filmului de gen, ci doar monotonia în care se înscriu viețile pierdute ale combatanților anonimi departe de luminile rampei. Aceast rapel la autenticitate pare o tendință mai nouă a cinematografiei americane, la marginea documentarului profesionist pe care-l poți urmări pe canale specializate precum Discovery sau History. Din acest punct de vedere, filmul lui Clint Eastwood oferă chiar mai mult, o paralelă între documentarul ilustrat de
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
dădeai sfaturi, dar, în același timp, îmi cereai și părerea. Nu considerai că părerile tale erau în mod necesar mai juste decât ale mele. Te informam despre situația politică, fiindcă eu citeam ziarele mai regulat decât o făceai tu. Aveai tendința să-ți minimalizezi cunoștințele mai degrabă decât să le pui în evidență. Te fereai să avansezi o părere despre un subiect pe care nu-l cunoșteai decât în parte. Vorbeai mai puțin decât mine. -Ești sigur de ce spui? mă întrebai
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
cineva. Ele reduc, suprimă, strâng, contrag, condensează, pornind totdeauna dinspre afară către nucleu. Constantin Negruzzi era din această categorie, ca și Caragiale, ca și Creangă" (pp. 87-88). Gabriel Dimisianu nu spune explicit dacă inapetența lui Negruzzi pentru dezvoltări epice ample, tendința lui permanentă spre "omisiunile elocvente" este un defect sau o calitate, a fost sau nu benefică pentru evoluția literaturii române. Afinitățile, semnalate de critic, cu abordările epice ale unor scriitori de calibrul lui Caragiale sau Creangă, din a doua jumătate
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
creatorilor. Subiectivitatea nu poate fi exclusă din nici un fel de juriu. Ce poate fi diminuată, însă, este marja de eroare. Știința alcătuirii acestei echipe aici stă. Cred. Un juriu, cît de avangardist ar fi, trebuie să reflecte care a fost tendința intervalului pus în discuție, care au fost întîmplările sub semnul cărora rămîne acel an teatral în memoria teatrului și a spectatorilor. Fragilitatea creației, vulnerabilitatea creatorilor, derizoriul în care trăim, orgoliul, firesc în asemenea profesiuni, acestea și încă altele au nevoie
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
sublima intuiție a lui Ted Berrigan (The Business of Writing Poetry) pare să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această cronică reprezintă, prin raportare la tendință, cazuri izolate. Mărci individuale. Și, dacă nu m-aș feri de binarisme, poate chiar complementare. Ioan Flora și Șerban Axinte sunt, așadar, diferiți prin tot. Volumele Intrarea în casă și Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, în schimb, se
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
dreptul său de a pune la îndoială ficțiunea care i se propune. Cu alte cuvinte, cititorul oscilează între dorința de a se face complice cu autorul și tentația de a-l suspecta pe acesta de falsitate. Care dintre aceste două tendințe învinge? Răspunsul este condiționat de atât de mulți parametri, încât nici o regulă generală nu se poate formula. Fapt este că cei mai mulți dintre cei care sunt provocați la acest pact între autor și cititor, fie că este vorba de literatură sau
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Revistă de cultură. O bună parte din sumar conține texte semnate de fondorul-redactor șef, cu nume propriu sau cu pseudonime, alta - articole laudative despre el, plus producții pășuniste rimate ale unor amatori locali rămași la " Cântarea României" - faza de masă. Tendința ideologică a "revistei de cultură" e delirant național-comunistă, antioccidentală și antisemită. în nr. 8(29-30) care ne-a parvenit, e blamată cu indignare "masonica și netrebnica U.E.", dar și SUA cea "nazistă", iar conducătorii țării noastre din ultimii 16 ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
trebuie refăcut. Cartea noastră ce privește perioada de la prințul Cuza la prințul Carol I, publicată în 1998, discută și despre rolul religiei în societatea românească, dar mai trebuie scrise multe cărți. Cu plusuri și cu minusuri. Există, în contemporaneitate, și tendința de a discuta cu ostilitate despre rolul religiei în viața popoarelor. Speranța mea este că lucrurile vor intra într-o matcă firească și se va aborda problema religiei fără prejudecăți. După știința mea, sunt la București oameni care se apleacă
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
lucra" literatura cu materialul clientului al lui Șerban Foarță), un adaos pe ritm și rimă. E interesant, citind strofe care se agață de te miri ce din schițe, să deduci cam în ce fel funcționează stilul nostru de lectură. Avem tendința - pentru necesități de inventar, de fișare după subiect - să reducem o carte, sau o "pastilă" care ne-a bucurat pe de-a întregul, la un miez, la o variantă concisă, ca o formulă mnemotehnică. Miezul ăsta, care odată răspundea la
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
clar: 1. F. Aderca, 2. T. Arghezi, 3. Ion Biberi, 4. Camil Baltazar, 5. Geo Bogza. Slavă Domnului, ne-am emancipat! Să ne întoarcem la fondul chestiunii. "Indecența" și "onorabilitatea" se amestecă mereu pe teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de tendința pe care i-o aplicăm, cea a senzualității dezlănțuite, a carnalității lascive, sau cea a îmblînzirii, sublimării, estetizării (pentru cea din urmă ipostază îl cităm pe autorul Florilor Răului care definea iubirea drept "frenezia de a transforma unul pe celălalt
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
să arunci un ac." Ambele scenarii par scrise de-o aceeași mână. A cui, însă? Să ne întoarcem la autorul Stelei fără... Mihail Sebastian. La declarațiile lui și mai ales la tonul acestor declarații: "Altfel, pe undeva, nu înțeleg această tendință exagerată de-a fi neapărat într-o tabără sau alta. Cu toate că sunt fracturist ca gândire și simțire, îmi sunt simpatici și foarte mulți scriitori postmoderni sau câțiva literați, ca Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka sau Andrei Burac
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
întreprinderile teoretice. Primul volum conținea texte capitale, atît pentru muzica românească, dar și pentru cea europeană: probleme de stil și sintaxă muzicală (în special despre eterofonie), aspecte ale muzicii populare sau culte, tradiționale sau contemporane, românești sau străine, dezvăluirea unor tendințe poetice sau estetice ale propriei creații muzicale, eseuri despre sursele muzicii, culoare, ritm și, nu în ultimul rînd, despre universul sonor enescian, Ștefan Niculescu dovedindu-se unul dintre cei mai rafinați analiști ai componisticii lui George Enescu. Iată că recentul
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
delimitează un ansamblu lexical marcat de rigiditatea limbajului birocratic și chiar de apartenența la limba de lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de substituire a prepozițiilor simple, cu grad ridicat de abstracție și polisemantism, prin locuțiuni cu sens mai restrîns și mai explicit. Formulă identificată de Valeria Guțu Romalo drept clișeu (în Corectitudine și greșeală, 1972), în cadrul substituie prepozițiile în
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
deci referindu-se la o "fragmentare conflictuală". Pe de altă parte, în română rămîne totuși dominant alt sens, tot negativ, dezvoltat din interior (și despre care am mai vorbit în legătură cu termenii balcanic și balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendințelor de comportament considerate ca orientale și non-moderne: evocând mai ales nonșalanța, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.: "dar nu vedeți... toți care vin în Ro se balcanizează, devin superficiali, leneși, afemeiați, oameni de viață" (blogsport.ro). Conceptul politic de balcanizare a fost
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
balcanizează serviciile" (forum.softpedia.com, 2006); "am citit undeva, nu rețin unde, o chestie foarte interesantă: nu se Ťeuropenizeazăť Balcanii, ci se Ťbalcanizeazăť Europa" (xf.ro.forum) "În România zilelor noastre se manifestă dezvoltarea la nivelul întregii societăți a două tendințe contradictorii: europenizarea și balcanizarea" (adevărulonline.ro/forum). De fapt, și a (se) europeniza / europenizare este un termen internațional, cu echivalente verbale sau nominale - fr. européaniser (TLFI - Trésor de la langue française informatisé), engl. Europeanize, Europeanization (Merriam-Webster), germ. Europäisierung etc. În afara utilizării
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
el însuși fidel unui anumit figurativism, e drept, mai puțin grav, mai festiv și, în general, mai apropiat unei viziuni decorative. Ani buni din perioada tinereții sale, Baba visează o călătorie la Paris, un contact direct cu atmosfera și cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
preferința pentru o muncă concretă, decât pentru o muncă mai abstractă, cu ajutorul ideilor, nu implică superioritatea sau inferioritatea persoanei evaluate față de altele. Indivizii, societatea sau anumite categorii socio-profesionale tind să prefere sau să devalorizeze anumite ocupații sau categorii de ocupații, tendință - care este plauzibil să apară și în cazul persoanei consilierului și este de preferat să nu se manifeste în relația sa cu beneficiarii. Reguli practice de Evaluarea psihologică în vederea orientării profesionale a elevilor Consilierul trebuie să aibă permanent în minte
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]