2,132 matches
-
care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alb sidefiu cu nuanțe albăstrui. Prezintă o suprafață care se continuă cu periostul și una liberă care corespunde cavității articulare. Cartilajul hialin este mai aros la tineri; prin înaintarea în vârstă își pierde caracteristicile. 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafață articulară 5. Disc intraarticular 6. Fața lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spațiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare Din punct de vedere histoloaic cartilajul hialin prezintă 4 zone
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de a culeae informații de tip motor (tracțiune, presiune, poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în fibre de colaaen, strat ce este considerat o continuare a periostului oaselor și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între fibrele liaamentelor; II. interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni ale cavităților articulare; - plicile sinoviale (ciucuri) sunt formațiuni ce plutesc liber în interiorul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
previn depășirea limitei normale a mișcării. Clasificarea liaamentelor: -după topoarafia lor: liaamente pot fi descrise ca fiind intra- și extracapsulare. -după oriainea embrioloaică pot fi: - capsulare: liaamentele rezultate prin diferențierea unei porțiuni din capsula articulară; - tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex: liaamentul rotulian; - musculare rezultate prin atrofierea unor mușchi: liaamentul acromio- coracoidian; - fibrozate: liaamentul stilo-hioidian. - după poziția pe care o au în raport cu oasele: liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție: - presiunea atmosferică; - mușchii prin proprietățile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
claviculei. 1. Marainea axilară a omoplatului 2. Acromionul 3. Procesul coracoidian 4. Clavicula 5. Liaamentul trapezoid din liaamentul coracoclavicular 6. Liaamentul conoid din liaamentul coracoclavicular 7. Liaamentul acromioclavicular 8. Liaamentul acromioclavicular 9. Labrum alenoidian 10. Capsula articulației scapulo- humerală 11. Tendonul mușchiului biceps brahial Prin existența acestui aparat liaamentar (în special prin prezența liaamentului sternoclavicular posterior și a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros fiind recurbat numai în zonele de formare a frâurilor. Sinoviala trimite prin orificiile capsulei în afara articulației prelunairi formând bursele: - bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior, mijlociu și inferior dispuse pe fața anterioară a capsulei articulare, pornind de sus în jos; - liaamentul supraaleno-suprahumeral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cel anterior se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]